2ra-599/19 — Declararea nulitătii actelor juridice

2ra-599/19 — Declararea nulitătii actelor juridice (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra–599/19

Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul central) (jud. D. Gherasim)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitiru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Goncear Tatiana

reprezentată de avocatul Guțu Tatiana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sîrbu

Gheorghe împotriva Tatianei Goncear cu privire la declararea nulității actelor

juridice,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de către Sîrbu Gheorghe, casată hotărârea din 28

februarie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central) și emisă o nouă hotărâre de

admitere parțială a acțiunii,

con st ată:

La 31 decembrie 2013, Sîrbu Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Tatianei Goncear cu privire la declararea nulității actelor

juridice.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în iarna anului 2011-2012, în

urma unei tranzacții încheiate cu Ursac Petru, i-a transmis în posesie automobilul

de model Volkswagen Transporter, anul fabricării 2003, ce-i aparținea cu drept de

proprietate.

A mai menționat că, la 12 ianuarie 2012, fără a dispune de careva

împuterniciri, Ursac Petru a înregistrat automobilul menționat pe numele Tatianei

Goncear, în lipsa acordului reclamantului și fără prezența acestuia la Direcția

documentare a mijloacelor de transport, respectiv fără de a fi achitat costul

bunului. Ulterior, Ursac Petru i-a restituit automobilul, comunicându-i totodată și

faptul că automobilul l-a înregistrat pe numele Tatianei Goncear.

În opinia reclamantului, actele juridice, în baza cărora a fost înregistrat

automobilul după Goncear Tatiana, este lovit de nulitate absolută, deoarece la

încheierea lui, a lipsit unul dintre elementele esențiale necesare încheierii actului

juridic, și anume consimțământul reclamantului la transmiterea dreptului de

proprietate asupra bunului.

Reclamantul a indicat asupra faptului că, semnătura din cererea de radiere și

din cererea de înmatriculare a mijlocului de transport pe numele Tatianei Goncear

1

nu-i aparține, nefiind executată de dânsul ca proprietar, ci a fost falsificată de către

o altă persoană.

Acțiunile ilegale de falsificare a semnăturii sale, au condus la înstrăinarea

bunului ce-i aparține, ceea ce este contrar legii. Prin urmare, atât cererea privind

radierea automobilului numele reclamantului, cât și certificatul privind

înmatricularea automobilului numele Tatianei Goncear, sunt lovite de nulitate, fapt

ce impune anularea acestora și repunerea părților în situația anterioară, cu

reînregistrarea automobilului în litigiu pe numele fostului proprietar – Sîrbu

Gheorghe.

Reclamantul a mai invocat, că pe marginea acțiunilor ilegale menționate, au

fost depuse plângeri la Inspectoratul de Politie Bălți, fiind pornită o cauză penală.

În urma efectuării expertizei grafoscopice, în dosarul penal, s-a constatat că

semnătura din numele lui Sîrbu Gheorghe la rubrica ”semnătura personală”, din

cererea pentru proprietarii particulari datată cu 12 ianuarie 2012 privind radierea

automobilului de model Volkswagen Transporter și semnătura din numele lui

Sîrbu Gheorghe de la rubrica ”semnătura personală”, din cererea pentru proprietarii

particulari, datată 12 ianuarie 2012, privind reutilarea automobilului de model

Volkswagen Transporter - nu au fost executate de către Sîrbu Gheorghe, dar au

fost executate de către o altă persoană, prin procedeul imitației libere.

Potrivit aceluiași raport de expertiză, s-a stabilit că și semnătura din numele

Tatianei Goncear de la rubrica ”semnătura personală” din cererea pentru

proprietarii particulari datată cu 12 ianuarie 2012 privind înmatricularea

automobilului, nu a fost executată de către Goncear Tatiana, dar a fost executată de

către o altă persoană prin procedeul imitației libere.

A menționat că automobilul a fost înregistrat pe numele Tatianei Goncear de

către Ursac Petru, care la acel moment se afla în posesia automobilului.

Astfel, în instanța de judecată, Sîrbu Gheorghe a solicitat declararea nulității

certificatului de înmatriculare a automobilului de model Volkswagen Transporter

eliberat pe numele Tatianei Goncear și declararea nulității contractului de vânzare-

cumpărare din 12 ianuarie 2012, încheiat între Sîrbu Gheorghe și Goncear Tatiana,

în privința automobilului de model Volkswagen Transporter, cu repunerea părților

în situația anterioară.

Prin hotărârea din 28 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți (sediul central)

cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit contractului de

vânzare-cumpărare menționat reclamantul a înstrăinat pârâtei automobilul în cauză

la prețul de 15 000 lei. Atât în cererea de chemare în judecată, cât și în ședința de

judecată, Sîrbu Gheorghe a menționat că a transmis benevol lui Ursac Petru

automobilul discutat în speță, în urma unui schimb de automobile.

Ulterior, automobilul a fost înstrăinat de Ursac Petru cu 9500-9700 de euro

Tatianei Goncear cu condiția că documentele vor fi întocmite din numele lui Sîrbu

Gheorghe.

Prima instanță a concluzionat că deși reclamantul la momentul încheierii

contractului se afla peste hotarele țării, ultimul anterior și-a exprimat

consimțământul pentru înstrăinarea automobilului.

Mai mult instanța a reținut că pe numele lui Sîrbu Gheorghe și Ursac Petru a

fost intentat un dosar penal, pentru falsificarea documentelor, fiind bănuiți de

2

faptul că s-ar fi ocupat cu perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, anterior

plecării lui Sîrbu Gheorghe peste hotarele țării, aplicând altă semnătură decât cea

din buletin de identitate.

Totodată, prima instanță a concluzionat că pârâta Goncear Tatiana este

dobânditor de bună-credință, or ultima a transmis lui Ursac Petru suma de 9500 de

euro pentru cumpărarea acestui automobil, fapt recunoscut de către Ursac Petru. În

cadrul examinării cauzei, Sîrbu Gheorghe nu a prezentat probe care ar confirma că

Goncear Tatiana a acționat cu rea-credință la primirea în proprietate a

automobilului, iar în lipsa acestor probe nu poate fi negat principiul bunei-credințe.

Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Sîrbu Gheorghe, casată hotărârea din 28 februarie 2018 a

Judecătoriei Bălți (sediul central) și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a

acțiunii.

A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare din 12 ianuarie 2012 încheiat

între Sîrbu Gheorghe și Goncear Tatiana privind vânzarea-cumpărarea

automobilului de model Volkswagen Transporter.

În partea pretențiilor privind declararea nulității certificatului de înmatriculare

a automobilului de model Volkswagen Transporter pe numele Tatianei Goncear -

acțiunea lui Sîrbu Gheorghe, a fost respinsă.

În consolidarea soluției emise, instanța de apel a reținut că, reieșind din

conținutul Raportului de expertiză judiciară nr. 123 din 02 februarie 2016 urmează

că semnăturile din numele lui Sîrbu Gheorghe din rubrica ”vânzător” și din numele

Tatianei Goncear din rubrica ”cumpărător” din contractul de vânzare-cumpărare

din 12 ianuarie 2012, nu au fost executată de către Sîrbu Gheorghe (ca vânzător) și

nici de Goncear Tatiana (ca cumpărător), semnăturile fiind executare de o altă

persoană.

Instanța a constatat cu certitudine că, nici Sîrbu Gheorghe (ca vânzător) și nici

Goncear Tatiana (ca cumpărător) nu și-au dat consimțământul la nașterea sau

stingerea obligațiilor civile de vânzare cumpărare a automobilului de model

Volkswagen Transporter, fiind constatată astfel, lipsa consimțământului lui Sîrbu

Gheorghe – ca titular al dreptului de proprietate asupra bunului, la înstrăinarea

automobilului său.

Reieșind din faptul că contractul menționat a fost încheiat contrar prevederilor

legale care vizează condițiile de valabilitate a actului juridic în special a

consimțământului vânzătorului Sîrbu Gheorghe la nașterea modificarea sau

stingerea drepturilor și obligațiilor civile, instanța de apel a constatat nulitatea

absolută a contractului și respectiv necesitatea dispunerii anulării acestui contract.

Instanța de apel a mai concluzionat că, în mod greșit instanța de fond a

considerat că automobilul în litigiu nu mai poate fi revendicat de la Goncear

Tatiana – în calitatea sa de dobânditor de bună credință, în condițiile în care s-a

constatat că o asemenea calitate dânsa nu deține. Cu atât mai mult că posesiunea

bunei credințe mai presupune și faptul că posesorul să nu dispună de posibilități în

a stabili apartenența bunului către o altă persoană, iar în acest sens, să examineze

situația cu diligență. În cazul de față, Goncear Tatiana dispunea de posibilitatea de

a cunoaște că bunul îi aparține lui Sîrbu Gheorghe, odată ce contractul de vânzare-

cumpărare l-a încheiat anume cu Sîrbu Gheorghe – ca vânzător și proprietar. În

asemenea condiții, nu-și are locul buna-credință pentru Goncear Tatiana în ce

3

privește bunul menționat.

Cu referire la readucerea părților în situația anterioară, instanța de apel a

explicat că, în ședința instanței de apel, reprezentantul lui Sîrbu Gheorghe –

avocatul Dănoi Ion a explicat că prin readucerea părților la poziție inițială ca

urmare a declarării nulității contractului de vânzare-cumpărare, Sîrbu Gheorghe

urmărește scopul restabilirii dreptului său de proprietate asupra mijlocului de

transport, cu dispunerea înregistrării acestui drept după sine în Registrul de stat al

transporturilor.

În ședința instanței de apel, s-a constat că mijlocul de transport a fost restituit

benevol, de către Goncear Tatiana lui Sîrbu Gheorghe, Goncear Tatiana la 02

martie 2012 i-a eliberat lui Sîrbu Gheorghe și o procură în acest sens, cu dreptul de

a înstrăina mijlocul de transport.

Din explicațiile Tatianei Goncear și a lui Ursac Petru acordate instanței de

apel, rezultă că banii în sumă de 5000 de euro achitați în scopul procurării

automobilului, au fost restituiți de către Ursac Petru Tatianei Goncear. Respectiv,

părțile contractului de vânzare cumpărare din 12 ianuarie 2012: Sîrbu Gheorghe și

Goncear Tatiana, nu mai datorează nimic unul altuia, fapt ce exclude careva

dispoziții ale instanței în acest sens.

În partea ce ține de introducerea modificărilor în Registrul de stat al

transporturilor, instanța de apel respingând acest capăt de cerere a menționat că,

însăși faptul anulării contractului în baza căruia Goncear Tatiana a obținut dreptul

de proprietate, servește temei pentru înregistrarea acestor modificări în Registrul de

stat al transporturilor, nefiind obligatorie o mențiune în acest sens.

În ce privește anularea certificatului de înmatriculare a automobilului,

colegiul de apel a statuat că, acest document nu cade sub incidența unui act juridic

civil și a temeiurilor de nulitate a acestuia, în condițiile în care el nu constituie, în

sine, o manifestare de voință a persoanei îndreptate înspre nașterea, modificarea

sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile. Or, certificatul de înmatriculare

conform Regulamentului cu privire la Registrul de stat al transporturilor, constituie

un document oficial de stat care confirmă înmatricularea vehiculului și permite

titularului acestuia exploatarea vehiculului.

La 07 februarie 2019 (prin oficiul poștal), Goncear Tatiana reprezentată de

avocatul Guțu Tatiana a declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a

Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei

instanței.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Goncear Tatiana reprezentată de avocatul Guțu Tatiana, neîntemeiat și care

urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Goncear Tatiana reprezentată de avocatul

Guțu Tatiana, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Goncear Tatiana reprezentată de

avocatul Guțu Tatiana.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

5

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Goncear Tatiana

reprezentată de avocatul Guțu Tatiana.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

6