3ra-1179/19 — furnizarea informatiei

3ra-1179/19 — furnizarea informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1179/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M.Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E. Palanciuc, A. Malîi, V.Clima)

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Direcția Generală Transport

Public și Căi de Comunicație a Consiliului municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Corneliu Scutaru împotriva Direcției Generale Transport Public și Căi de

Comunicație a Consiliului municipal Chișinău cu privire la constatarea încălcării

termenului legal de furnizare a informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Direcția Generală Transport Public și Căi de

Comunicație a Consiliului municipal Chișinău și cererea de apel incident declarată

de Corneliu Scutaru și a fost menținută hotărârea din 21 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 7 noiembrie 2018, Corneliu Scutaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului

municipal Chișinău cu privire la constatarea încălcării termenului legal de

furnizare a informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 16 octombrie 2018 a

înregistrat o cerere, prin care a solicitat furnizarea informației dacă pe un anumit

sector de drum amplasat din str. Calea Ieșilor 75 - Calea Ieșilor 77, sunt amplasate

indicatoare rutiere privind limitarea vitezei de deplasare, dacă sectorul de drum

între adresa str. Calea Ieșilor 75 - Calea Ieșilor 77 se află în localitate sau în

exteriorul localității, cerințe înaintate ca urmare a întocmirii pe numele său a

procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04 411409 din 6 iulie 2018 în

temeiul art. art. 11 și 16 ale Legii privind accesul la informație, art. 425 Cod

contravențional și art. 99 și 100 Cod de procedură penală în scopul prezentării

probelor în instanța de judecată.

1

Corneliu Scutaru a menționat că pârâta urma să elibereze un răspuns la

cererea indicată până la 5 noiembrie 2018, potrivit art. 16 al Legii privind accesul

la informație, însă informația nu a fost eliberată.

Totodată, prin neeliberarea informației solicitate există riscul sancționării sale

contravenționale, din ce rezultă că obligațiunea impusă prin lege de a elibera

informația în termenul stabilit de 15 zile lucrătoare urma să fie respectat întocmai,

neeliberarea informației constituind o îngrădire a posibilității demonstrării

ilegalităților comise de către agentul constatator la întocmirea procesului-verbal

nominalizat.

Reclamantul a notat că este îndreptățit deplin la repararea prejudiciului moral

cauzat prin neeliberarea răspunsului la cerere și a informației solicitate, ce este

determinată de suferințele psihice ce au fost suportate, suferințele de ordin psihic

fiind condiționate de starea de frustrare, disperare, disconfort cauzat de

tergiversarea eliberării informației legale solicitate, fapte ce creează o stare de

tensiune internă permanentă, care în final poate duce la apariția unor dereglări de

sănătate, iar în cel mai rău caz apariția unor boli psihice (Scordino contra Italiei,

1998 CEDO-IV).

A considerat că scopul de bază al reparării prejudiciului moral este de acorda

reclamantului o reparație echitabilă a prejudiciului suportat (Selcuk și Asker contra

Turciei).

Prejudiciul moral se apreciază în dependență de forța factorilor care au

determinat apariția suferințelor psihice și a suferințelor morale.

Astfel, cu cât acești factori sunt mai puternici cu atât suferința este mai mare

fiind prezentă regula de proporționalitate directă dintre cauză și efect.

A remarcat că prin neprofesionalismul de care a dat dovada persoana

responsabilă de examinarea cererii sale, acesta riscă să fie tras la răspundere

contravențională ilegal, prin imposibilitatea probării poziției sale în ședința de

judecată de examinare contestației sale, fiind încălcat principiul egalității armelor

în proces prin imposibilitatea prezentării a unor probe incontestabile de

nevinovăție în contravenția imputată, încălcându-se prevederile exhaustive ale

Legii privind accesul la informație.

Corneliu Scutaru a solicitat prin cererea inițială și cererea de concretizare a

cerințelor, constatarea încălcării termenului legal de prezentare de Direcția

Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului municipal Chișinău

a informațiilor oficiale, încasarea de la Direcția Generală Transport Public și Căi

de Comunicație a Consiliului municipal Chișinău a prejudiciului moral pentru

încălcarea termenului legal de prezentare a informațiilor oficiale solicitate în sumă

de 2 000 de lei, cu obligarea Direcției Generale Transport Public și Căi de

Comunicație a Consiliului municipal Chișinău de a prezenta informațiile solicitate.

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea depusă de către Corneliu Scutaru a fost admisă parțial.

A fost constatată încălcarea de către Direcția Generală Transport Public și Căi

de Comunicații a Consiliului mun. Chișinău a termenului legal de furnizare a

informației solicitate de către Corneliu Scutaru prin cererea de acces la informație

nr. 4127 din 16 octombrie 2018.

2

S-a încasat de la Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicații a

Primăriei mun. Chișinău în beneficiul lui Corneliu Scutaru suma de 500 de lei cu

titlu de compensare a prejudiciului nepatrimonial.

În rest, cererea a fost respinsă.

La 6 februarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Direcția Generală

Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău a declarat apel

împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 15 aprilie 2019, Corneliu Scutaru a declarat cerere de apel incident

împotriva hotărârii din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 15 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului

mun. Chișinău și cererea de apel incident declarată de Corneliu Scutaru și a fost

menținută hotărârea din 21 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile Legii

contenciosului administrativ, art. 4 alin. (1), (2), (3), 5 alin. (1), (2), (3), 6 alin. (1),

10 alin. (1), (2), (3), 16 alin. (1), (2), (3) și 17 ale Legii privind accesul la

informație.

Cu referire la normele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel

a reținut corectă soluția primei instanțe, specificând că Direcția Generală Transport

Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău a încălcat termenele

legal de examinare a cererii lui Corneliu Scutaru, în condițiile în care răspunsul

acesteia pe marginea cererii a fost întocmit în a 17-cea zi de la data înregistrării

cererii, iar prin aceasta Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a

Consiliului mun. Chișinău și-a declinat competența în soluționarea cerințelor

depuse de către Corneliu Scutaru, situație în care cererea urma a fi readresată

autorității abilitate, conform cerințelor art. 17 al legii privind accesul la informație.

Or, inacțiunea Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație a

Consiliului mun. Chișinău în acest sens, lezează dreptul fundamental și legal a lui

Corneliu Scutaru de acces la informație, acțiunile fiind considerate ilicite.

Pe cale de consecință, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că legea oferă

termen de 3 zile lucrătoare pentru declinarea competenței și remiterea cererii

solicitantului autorității abilitate, astfel că inacțiunea în acest sens, este imputabilă

Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun.

Chișinău.

Cu referire la cerința de reparare a prejudiciului moral, instanța de apel având

în susținere prevederile art. 1422 alin. (1), (2) și 1423 alin. (1), (2) Cod civil, a

constatat că cuantumul compensației prejudiciului moral adjudecat de prima

instanță este suficient pentru compensarea prejudiciului cauzat lui Corneliu

Scutaru.

La 23 iulie 2019, Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a

Consiliului mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei din 15 mai 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, prin

care a fost menținută hotărârea primei instanțe, considerând-o neîntemeiată și

pasibilă de casare.

Recurenta a reiterat motivele de fapt și de drept invocate în cererea de apel.

3

A relatat că Direcția s-a conformat și s-a încadrat în termenul de 20 de zile

cumulativ prevăzut de Legea privind accesul la informație.

Mai mult, reclamantul-intimat nu a probat în sensul art. 1422 și 1423 Cod

civil, precum și art. 118 Cod de procedură civilă și art. 24 alin. (3) al Legii

contenciosului administrativ, prejudiciul moral solicitat de a fi încasat în sumă de

2 000 de lei, or, acesta nu a motivat prin ce s-au manifestat suferințele morale

suportate, gravitatea acestora, impactul lor asupra psihicului, suportarea unor

incomodități, dureri fizice.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) și 245 alin. (1) Cod

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 15 mai 2019, fiind expediată în

adresa părților la 4 iulie 2019 (f.d. 70) și recepționată de recurentă la 17 iulie 2019.

(f.d. 72)

Prin urmare, recursul declarat de Direcția Generală Transport Public și Căi de

Comunicație a Consiliului mun. Chișinău este depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Direcția Generală Transport

Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău în raport cu materialele

cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Direcția Generală Transport

4

Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea

flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Direcția Generală Transport Public și Căi de

Comunicație a Consiliului mun. Chișinău.

5

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație

a Consiliului mun. Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6