3ra-1280/19 — contestarea actelor administrative.

3ra-1280/19 — contestarea actelor administrative. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1280/19

Prima instanță: Judecătoria Dubăsari (jud: I. Malanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

examinând admisibilitatea recursului depus de lichidatorul societății pe acțiuni

„Fabrica de conserve din Coșnița” în procedură de faliment – Oleg Muntean,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” în procedură de

faliment împotriva Serviciului Fiscal de Stat, Direcția generală administrare fiscală

Centru, intervenienți accesorii banca comercială „Moldova Agroindbank” societate pe

acțiuni și societatea comercială „Monsterax-GSG” societate cu răspundere limitată cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat

integral hotărârea din 31 octombrie 2016 a Judecătoriei Dubăsari și s-a emis o decizie

nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată

c o n s t a t ă:

La 15 martie 2016 societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” în

procedură de faliment reprezentantă de lichidatorul Muntean Oleg a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal pe r-nul Dubăsari cu privire la

contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii lichidatorul Oleg Muntean a indicat că Inspectoratul Fiscal pe

Stat pe r-nul Dubăsari a efectuat un control fiscal prin metoda de verificare tematică la

societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” privind corectitudinea calculării

și achitării TVA.

În urma controlului a fost întocmit Actul de control fiscal nr. 3-540325 din 08

septembrie 2015, în care au fost consemnate un șir de presupuse încălcări ale legislației

fiscale.

La 20 octombrie 2015 Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari a emis decizia

nr. 394 asupra cazului de încălcare a legislației fiscale ca urmare a examinării Actului de

control menționat.

Nefiind de acord cu decizia emisă, societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din

Coșnița” a depus contestație la Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari, care prin

decizia nr. 6 din 29 ianuarie 2016, a fost respinsă.

1

Decizia respectivă a recepționat-o la 12 februarie 2016.

Consideră lichidatorul Oleg Muntean că organul fiscal neîntemeiat a respins

contestația societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița”, deoarece la adoptarea

deciziei nr. 394 din 20 octombrie 2015, nu a fost aplicată corect legislația pertinentă

cazului, nu au fost analizați în complexitate factorii care au generat situația creată și nu

au fost elucidate pe deplin toate circumstanțele, din care considerente decizia contestată

urmează a fi anulată.

Prin decizia nr. 394 din 20 octombrie 2015 a Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul

Dubăsari s-a dispus încasarea la buget a sumei de 1666666,67 de lei TVA, diminuată în

perioada L/04/2015; a sumei de 49 333,33 de lei majorare de întârziere pentru

neachitarea în termen a TVA, fiind aplicate amenzi în sumă de 5000 de lei pentru

împiedicarea controlului prin neprezentarea documentelor de evidență contabilă,

5000000 de lei pentru neeliberarea facturii fiscale la livrarea bunurilor imobiliare gajate,

500000 de lei pentru diminuarea TVA și 1000 de lei pentru neprezentarea declarației

privind TVA pentru perioada L/04/2015.

Prin încheierea din 07 noiembrie 2013 a Curții de Apel Bender a fost inițiată

procedura de faliment în privința societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița”

cu desemnarea lui în calitate de lichidator.

La data emiterii deciziei contestate, societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din

Coșnița” se afla în procedură de faliment, respectiv majorarea de întârziere, amenda

pentru împiedicarea controlului prin neprezentarea documentelor de evidență contabilă,

amenda pentru neeliberarea facturii fiscale la livrarea bunurilor imobiliare gajate, amendă

pentru diminuarea TVA, amenda pentru neprezentarea declarației privind TVA pentru

perioada L/04/2015, au fost aplicate ilegal de organul fiscal.

Or, la emiterea deciziei contestate, organul fiscal nu a luat în considerare faptul că

Actul de predare-primire a obiectelor vândute nu a fost semnat de vânzător, acesta fiind

semnat doar de către creditorul gajist banca comercială „Moldova-Agroindbank”

societate pe acțiuni.

Conform pct. 3 din contractul de vânzare-cumpărare din 10 aprilie 2015,

transmiterea imobilelor de către vânzător în proprietatea cumpărătorului s-a efectuat prin

semnarea actului de primire-predare la semnarea actului juridic, iar actul prin care s-au

transmis imobilele către cumpărător reprezintă un proces-verbal semnat de cumpărătorul

societatea cu răspundere limitată „Monsterax-GSG” și de creditorul gajist banca

comercială „Moldova-Agroindbank” societate pe acțiuni ca persoană ce a predat

imobilele vândute, astfel, acest fapt a fost făcut fără acordul vânzătorului.

Luând în considerare că vânzătorul nu a transmis imobilele în posesia

cumpărătorului, transmiterea fiind efectuată unipersonal de creditorul gajist, iar la contul

bancar al vânzătorului nu a parvenit plata pentru obiectul înstrăinat, este evident că

vânzătorul nu a cunoscut despre efectuarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile,

privind înregistrarea noului proprietar al imobilelor.

Nefiind înștiințată despre cele enunțate, societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve

din Coșnița” era în imposibilitate să cunoască că la 27 aprilie 2015 cumpărătorul

societatea cu răspundere limitată „Monsterax-GSG” își va înregistra la organul cadastral

dreptul de proprietate asupra imobilelor procurate și respectiv obligația eliberării facturii

fiscale îi revine acesteia.

Potrivit clauzelor contractuale, plata pentru bunurile procurate urma a fi efectuată în

mai multe tranșe, prima tranșă trebuia să aibă loc la 25 decembrie 2015.

2

La data efectuării controlului fiscal, societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din

Coșnița” nu primise încă mijloacele bănești de la cumpărător, respectiv nici nu i se poate

imputa achitarea către buget a obligațiilor fiscale, cu atât mai mult, că întreprinderea se

află deja în procedură de faliment.

Ce ține de amenda în sumă de 5000 de lei aplicată pentru pretinsa împiedicare a

controlului fiscal, Legea insolvabilității instituie obligația lichidatorului de a acționa

exclusiv în scopul majorării masei debitoare, deci deplasarea către Inspectoratul Fiscal de

Stat pe r-nul Dubăsari constituie cheltuieli nejustificate ale masei debitoare, cheltuieli

neretribuite de către solicitantul deplasării, organul fiscal.

Or, în virtutea atribuțiilor stabilite de lege, nimeni nu a împiedicat niciun

reprezentant al Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari la exercitarea atribuțiilor

legale.

Cu referire la sancțiunea de 1000 de lei privind neprezentarea datelor autentice,

societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” nu a cunoscut despre înregistrarea

dreptului de proprietate al societății cu răspundere limitată „Monsterax-GSG” și respectiv

nici despre necesitatea eliberării facturii, implicit nici despre prezentarea datelor despre

TVA.

Datele prezentate de societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” se

prezumau a fi autentice și corecte la momentul prezentării declarației.

Obligația cu privire la calcularea TVA apare sau cel puțin trebuie să apară în mod

treptat, pe măsura înregistrării dreptului de proprietate asupra imobilelor și va consimți la

achitarea impozitului ulterior anulării deciziei pe măsura parvenirii banilor de la

cumpărător, care nu sunt destinați stingerii creanțelor garantate și cheltuielilor procesului.

În acest sens, a expediat în adresa cumpărătorului și a creditorului ipotecar,

declarația privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare în cazul în care părțile

nu vor semna un acord adițional, prin care înregistrarea dreptului de proprietate să aibă

loc treptat, pe măsura achitărilor din partea cumpărătorului.

A cerut societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” în procedură de

faliment reprezentantă de lichidatorul Muntean Oleg admiterea acțiunii, anularea deciziei

nr. 394 din 20 octombrie 2015 „Asupra cazului de încălcare a legislației comisă de

societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița”” și a deciziei nr. 6 din 29 ianuarie

2016 „Pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 394 din 20 octombrie 20158 a

Inspectoratului Fiscal de Stat r-nul Dubăsari” emise de Inspectoratul Fiscal de Stat r-nul

Dubăsari.

Pe parcursul examinării cauzei, lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica de

conserve din Coșnița” în procedură de faliment – Oleg Muntean a depus la 21 iulie 2016

cerere, invocând motive suplimentare întru susținerea acțiunii și anume, datorită faptului

că societatea cu răspundere limitată „Monsterax-GSG” nu și-a onorat obligațiile

contractuale, prin acordul nr. 14555 din 13 iulie 2016, contractul nr. 3290 din 10 aprilie

2015 a fost rezolvit, iar pct. 2 din Acordul de rezoluțiune prevede că, contractul de

vânzare-cumpărare nr. 3290 din 10 aprilie 2015, încetează din data încheierii lui.

Prin încheierea Judecătoriei Dubăsari din 29 martie 2016, au fost atrași în proces în

calitate de intervenienții accesorii banca comercială „Moldova-Agroindbank” societate

pe acțiuni și societatea cu răspundere limitată „Monsterax-GSG”.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2016 a Judecătoriei Dubăsari, acțiunea a fost

admisă în parte.

3

S-a anulat punctul III.1 din decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari

nr. 394 din 20 octombrie 2015, prin care a fost aplicată amendă în sumă de 5000 de lei,

pentru împiedicarea controlului.

S-a anulat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari nr. 6 din 29

ianuarie 2016, în partea în care s-a respins solicitarea societății pe acțiuni „Fabrica de

conserve din Coșnița” privind anularea punctului III. l din decizia Inspectoratului Fiscal

de Stat pe r-nul Dubăsari nr. 394 din 20 octombrie 2015.

Prin hotărârea suplimentară din 28 februarie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Dubăsari, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni

„Fabrica de conserve din Coșnița” în procedură de faliment împotriva Inspectoratului

Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari cu privire la contestarea actelor administrative.

S-a anulat punctul III. 1 din decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari

nr. 394 din 20 octombrie 2015, prin care a fost aplicată amendă în sumă de 5000 de lei

pentru împiedicarea controlului.

S-a anulat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari nr. 6 din 29

ianuarie 2016 în partea în care s-a respins solicitarea societății pe acțiuni „Fabrica de

conserve din Coșnița” privind anularea punctului III. 1 din decizia Inspectoratului Fiscal

de Stat pe r-nul Dubăsari nr. 394 din 20 octombrie 2015.

În rest, acțiunea în partea anulării punctelor I, II, III. 2, III. 3 și III. 4 a deciziei

Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari nr. 394 din 20 octombrie 2015 și anulării

deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari nr. 6 din 29 ianuarie 2016,

privind respingerea solicitării de anulare a punctelor I, II, III. 2, III. 3 și III. 4 a deciziei

Inspectoratului Fiscal de Stat pe r-nul Dubăsari nr. 394 din 20 octombrie 2015, a fost

respinsă.

Prin decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat

de lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica de Conserve din Coșnița” – Muntean Oleg.

S-a admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe r-nu1 Dubăsari și s-a

casat hotărârea din 31 octombrie 2016 a Judecătoriei Dubăsari și hotărârea suplimentară

din 28 februarie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, și s-a emis o hotărâre nouă

de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia din 25 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica de Conserve din Coșnița” –

Muntean Oleg și s-a casat decizia din 25 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu

remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat

de către Serviciul Fiscal de Stat și s-a admis apelul declarat de către societatea pe acțiuni

„Fabrica de conserve din Coșnița” în procedură de faliment.

S-a casat hotărârea din 31 octombrie 2016 a Judecătoriei Dubăsari și hotărârea

suplimentară din 28 februarie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, și s-a emis o

hotărâre nouă de admitere a acțiunii în parte.

S-a anulat decizia nr. 394 din 20 octombrie 2015 a Serviciului Fiscal de Stat.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de Serviciul Fiscal de Stat, s-a casat decizia din 10 iulie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel – Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

4

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral hotărârea

din 31 octombrie 2016 a Judecătoriei Dubăsari și hotărârea suplimentară din 28 februarie

2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, și s-a emis o decizie nouă de respingere a

acțiunii integral.

Instanța de apel a motivat decizia că organul fiscal a respectat prevederile legislației

în vigoare, or, contribuabilul societatea pe acțiuni ”Fabrica de conserve din Coșnița” nu a

eliberat factura fiscală cumpărătorului și nu a calculat TVA în evidența contabilă și

fiscală, efectuând tranzacția de vânzare-cumpărare prin contractul fără număr din 10

aprilie 2015, semnat între societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din coșnița”, în

calitate de vânzător, banca comercială „Moldova - Agroindbank” societate pe acțiuni în

calitate de creditor gajist și societatea comercială „Monsterax - GSG” societatea cu

răspundere limitată în calitate de cumpărător, prin care a livrat bunuri imobile în sumă

totală de 10000000 de lei, care au fost transmise în proprietatea cumpărătorului (conform

pct. 3 din contract) în baza procesului - verbal de predare- primire semnat între banca

comercială „Moldova - Agroindbank” societate pe acțiuni și societatea comercială

”Monsterax – GSC” societate cu răspundere limitată, la data de 10 aprilie 2015.

Conform informației din Registrul bunurilor imobiliare data trecerii bunurilor

imobiliare în proprietatea cumpărătorului este 27 aprilie 2015 (f.d. 220 vol. II).

Respectiv, reieșind din prevederile art. 321 alin. (2) din Cod civil și art. 108 alin. (3)

din Cod fiscal, data livrării bunurilor imobiliare se considera data înscrierii lor în registrul

bunurilor imobiliare, iar dispozițiile art. 117 alin. (1) din Cod fiscal, obligă contribuabilul

să elibereze factura fiscală cumpărătorului la data de 27 aprilie 2015 și să calculeze TVA

în evidența contabilă și fiscală.

Astfel, persoana juridică responsabilă pentru neeliberarea în termenul prevăzut de

lege a facturii TVA și neincluderea TVA în declarația depusă la organul fiscal, este

societatea pe acțiuni ”Fabrica de conserve din Coșnița” în procedura de faliment.

La 19 august 2019 lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din

Coșnița” în procedură de faliment – Oleg Muntean a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 03 iulie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului lichidatorul Oleg Muntean a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial cauza, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

La 10 aprilie 2015 societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” în

procedură de faliment nu a eliberat factura TVA întrucât nu a avut intenția de a semna

transmiterea (livrarea) până la 25 decembrie 2015, fiind un drept al vânzătorului de a

stabili data transmiterii bunurilor.

La 27 aprilie 2015 (data trecerii dreptului de proprietate în Registrul bunurilor

imobile) nu a fost eliberată factura până în luna septembrie 2015, deoarece nu a cunoscut

despre survenirea acestui fapt.

Când s-a aflat despre schimbarea proprietarului, societatea pe acțiuni „Fabrica de

conserve din Coșnița” deja nu avea dreptul să elibereze factura fiscală.

De fapt tranzacția nu a avut loc, fiind rezolvită la 13 iulie 2016 și nici transmiterea

în natură reală a bunurilor nu a avut loc, societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din

Coșnița” nu a primit mijloace bănești din tranzacția dată, bunurile în continuare au rămas

în proprietatea acesteia.

5

Societatea pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” a acționat cu bună-credință

și în conformitate cu clauzele contractuale, deoarece nu a fost înștiințată despre

înregistrarea bunurilor imobile la organul cadastral și era în imposibilitate de a prevedea

că la 27 aprilie 2015 cumpărătorul își va înregistra dreptul de proprietate în Registrul

bunurilor imobile.

La 16 septembrie 2019, în adresa Serviciului Fiscal de Stat, Direcția generală

administrare fiscală Centru, băncii comerciale „Moldova Agroindbank” societate pe

acțiuni și societății cu răspundere limitată „Monsterax-GSG” a fost expediată copia

recursului depus de lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” în

procedură de faliment – Oleg Muntean, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referințelor.

La 08 octombrie 2019 Serviciului Fiscal de Stat, Direcția generală administrare

fiscală Centru a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de

lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” în procedură de

faliment – Oleg Muntean, cu menținerea deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată.

Alte referințe nu au fost depuse.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se

va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă

legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va

examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură

civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată

până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

6

Decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa

societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” în procedură de faliment și

avocatului acestea Alexei Tighinean la 19 iulie 2019, recepționată de către ultimul la 01

august 2019 (f.d. 45, 50, vol. III).

Cererea de recurs a fost depusă la 19 august 2019, adică în termenul prevăzut de

lege.

Examinând temeiurile recursului depus de lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica

de conserve din Coșnița” în procedură de faliment – Oleg Muntean, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din

Coșnița” în procedură de faliment – Oleg Muntean nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul lichidatorului

societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” în procedură de faliment – Oleg

Muntean cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

7

Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea

a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul

depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din Coșnița” în procedură de

faliment – Oleg Muntean.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art.

270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de lichidatorul societății pe acțiuni „Fabrica de conserve din

Coșnița” în procedură de faliment – Oleg Muntean, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Sveatoslav Moldovan

8