3r-196/19 — îngrădirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- îngrădirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- apelul motivat depus în afara termenul acordat, apelul declarat inadmisibil
3r-196/19 — îngrădirea accesului la informatie si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3r-196/19
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (judecătorul G. Cazacu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)
DECIZIE
23 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Nicolae Craiu
examinând recursul depus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Viorel Dușciac și Spiridon Rusu împotriva Ministerului Educației, Culturii și
Cercetării al Republicii Moldova cu privire la îngrădirea accesului la informație și
repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 23 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea privind prelungirea termenului acordat pentru prezentarea apelului
motivat și a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării al Republicii Moldova,
constată:
La 19 aprilie 2018, Viorel Dușciac și Spiridon Rusu au depus cerere de chemare
în judecată împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea prejudiciului
moral.(f.d.1-5)
Prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. (f.d.80, 84-87)
La 3 aprilie 2019, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova a depus apel nemotivat împotriva hotărîrii instanței de fond solicitînd
admiterea apelului, casarea hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
Totodată, apelantul și-a rezervat dreptul de a prezenta apelul motivat după ce va
face cunoștință cu hotărârea motivată. (f.d.90)
Prin încheierea din 24 mai 2019 Curtea de Apel Chișinău, nu a dat curs cererii
de apel depuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
acordându-i termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii pentru a prezenta
1
apelul motivat. Totodată, a explicat consecințele neîndeplinirii indicațiilor instanței
de apel. (f.d.94-95)
La 19 iulie 2019 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova a depus cerere de apel motivată împotriva hotărîrii instanței de fond
solicitând prelungirea termenului de procedură acordat, admiterea apelului, casarea
hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d.98-99)
Prin încheierea din 23 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea privind prelungirea termenului acordat pentru prezentarea apelului motivat și
a declarat inadmisibil apelul depus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova. (f.d. 100-102)
La 7 august 2019, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova a depus recurs împotriva încheierii din 23 iulie 2019 a Curții de Apel
Chișinău solicitând, admiterea recursului, casarea încheierii, cu restituirea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel.
În susținerea recursului a invocat netemeinicia încheierii recurate.
În acest context, recurentul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova a subliniat, că a nu a prezentat în termen apelul motivat deoarece,
la data recepționării încheierii, reprezentantul ministerului care a participat pe cauza
dată se afla în concediu de odihnă anual, rezoluția fiind exclusiv pe numele persoanei
respective fără a fi verificat conținutul încheierii.
Asfel, în opinia reprezentantului ministerului, la emiterea încheierii privind
restituirea cererii de apel urma să fie luat în considerație faptul că este perioada de
concedii.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a întemeiat
cererea de recurs în baza art.236 alin.(1), 242, 243 alin.(1) lit.c) Cod administrativ.
(f.d. 108-109)
La 27 septembrie 2019, Viorel Dușciac și Spiridon Rusu au prezentat referință
pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia, ca fiind inadmisibil.
(f.d. 118-120, 121)
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Codul administrativ a
intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a
prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din
10 februarie 2000.
Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-
171.
Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului aliniat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
2
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că încheierea contestată a fost pronunțată la 23 iulie 2019, adică după
data întrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată
transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul
judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că, recursul este depus în termen, având în vedere faptul că, copia
încheierii din 23 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova la 24 iulie 2019
pe adresa de e-mail mecc@mecc.dov.md, ce se atestă prin copia scrisorii de însoțire
instanței de apel, nr.8069 (f.d. 53).
Astfel, instanța de recurs consideră că, recurentul Ministerul Educației, Culturii
și Cercetării al Republicii Moldova s-a conformat prevederilor legale și a depus
recursul la 7 august 2019, în termen. (f.d. 108-109)
În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a
materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova urmează a fi
respins, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța de recurs adoptă una din
următoarele decizii: respinge recursul.
După cum denotă actele cauzei, prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel
Dușciac și Spiridon Rusu împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova cu privire la îngrădirea accesului la informație și repararea
prejudiciului moral, a fost admisă parțial. (f.d.80, 84-87)
La fel, instanța de recurs a constat că, la 3 aprilie 2019, Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a depus apel nemotivat împotriva hotărîrii
instanței de fond, totodată, și-a rezervat dreptul de a prezenta apelul motivat după ce
va face cunoștință cu hotărârea motivată. (f.d.90)
Conform art.235 din Codul administrativ, dacă cererea de apel nu corespunde
cerințelor prevăzute la art. 233 alin.(1) și alin.(2) și art. 234 alin.(1) judecătorul
stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a
înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră
depusă la data inițială.
3
Colegiul reține că, prin încheierea din 24 mai 2019 Curții de Apel Chișinău, nu
a fost dat curs cererii de apel depuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova, acordându-i termen de 10 zile din momentul recepționării
încheierii pentru prezentarea apelului motivat. Totodată, au fost explicate
consecințele neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel. (f.d.94-95)
Aici este de menționat faptul că importanța termenelor procedurali este dictată
de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de
o parte mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de
drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor judecătorești determină
aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.
La 19 iulie 2019 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond
solicitând prelungirea termenului de procedură acordat, admiterea apelului, casarea
hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d.98-99)
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrativ, instanța
de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul
se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară
inadmisibil în special cînd motivarea apelului a fost depus după expirarea termenului
stabilit la art.232 alin.(2).
Drept urmare, prin încheierea din 23 iulie 2019 Curtea de Apel Chișinău, în
temeiul art. 236 alin. (1) și (2) lit.f) din Cod administrativ a respins cererea privind
prelungirea termenului acordat pentru prezentarea apelului motivat și a declarat
inadmisibil apelul depus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova. (f.d. 100-102)
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție conchide că, încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele
Codului administrativ, care reglementează acțiunile instanței la faza respectivă a
procesului și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor referitoare
la termenul de depunere a cererii de apel.
Din materialele dosarului rezultă că, copia încheierii din 24 mai 2019 a Curții de
Apel Chișinău a fost recepționată de reprezentantul apelantului, Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, la 5 iulie 2019, fapt confirmat prin
semnătura acestuia pe avizul de recepție nr. DS203552034AS. (f.d. 97)
Prin urmare, în speță, termenul de depunere a apelului motivat și-a început
curgerea la 6 iulie 2019 și a expirat la 15 iulie 2019, aceasta fiind ultima zi de
depunere a apelului motivat, pe când cererea de apel motivată depusă de Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a fost înregistrată abia la
19 iulie 2019 (f.d. 98-99), peste 4 zile, fapt ce denotă depunerea apelului motivat cu
încălcarea termenului de procedură acordat.
În acest context, instanța de recurs consideră necesar de menționat și faptul că
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, fiind conștient
că a depus la 3 aprilie 2019 doar cererea de apel nemotivată, avea obligația de a
4
întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale de acces la instanță și
de a îndeplini cerințele legale, fapt, însă, ignorat de aceasta.
Mai mult, recurentul-apelantul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova, depunând la 3 aprilie 2019 apelul nemotivat, și-a rezervat
dreptul de a prezenta apelul motivat după ce va face cunoștință cu hotărârea motivată
a instanței de fond.
Aici, instanța de recurs reține că potrivit portalului național al instanțelor de
judecată hotărârea motivată din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
a fost publicată la 14 mai 2019. Conform pct. 17 din Regulamentul privind modul de
publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și
pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din
10 octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârile judecătorești
sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al
instanțelor de judecată, în regim real.
Prin urmare, reprezentantul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova a avut posibilitatea reală de a face cunoștință cu hotărârea
motivată la 14 mai 2019 și a depune apelul motivat în termenul acordat de instanța de
apel prin încheierea din 24 mai 2019 și anume până la 15 iulie 2019.
În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluția instanței de apel cu
privire la respingerea cererii privind prelungirea termenului acordat pentru
prezentarea apelului motivat și a declararea apelului inadmisibil, deoarece în termenul
stabilit apelantul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nu
a prezentat cererea de apel motivată, fapt ce atrage consecințele dispozițiilor art. 236
alin. (1) și (2) lit.f) din Cod administrativ.
În atare circumstanțe, nu poate fi considerat ca temei de casare a încheierii
instanței de apel argumentul recurentului Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
al Republicii Moldova precum că persoana responsabilă se afla în concediu de odihnă
și a fost în imposibilitate de a prezenta apelul motivat. Or, obligativitatea respectării
indicațiilor și termenului stabilit de instanța de apel este pusă în seama Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, iar faptul că reprezentantul
acestuia Rodica Josanu se afla în concediu de odihnă anual nu decade instituția din
obligația de a executa indicațiile instanței de apel în termenul stabilit.
Mai mult, potrivit ordinului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova nr. 985-p § 1 din 10 iunie 2019, Rodicăi Josanu, șef Secția
juridică, s-a acordat concediu de odihnă anul, începând cu 1 iulie 2019 până la
19 iulie 2019, pe când hotărârea motivată a fost publicată potrivit portalului național
al instanțelor de judecată la 14 mai 2019,
În conformitate cu art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții
la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își
exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca
drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile
procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință
răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.
Prin urmare, reprezentantul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova a dispus de suficient timp de a se conforma indicațiilor instanței
de apel și de a prezenta în termen apelul motivat.
5
În acest context, instanța de apel corect a respins cererea privind prelungirea
termenului acordat pentru prezentarea apelului motivat și a declarat inadmisibil apelul
depus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, ori
potrivit art. 75, alin. (4) din Codul de procedură civilă culpa reprezentantului este
echivalentă culpei părții.
Instanța de recurs susține că nedepunerea de către partea în proces a diligențelor
necesare pentru înlăturarea în termen a neajunsurilor nu poate constitui o circumstanță
favorabilă recurentului în anularea încheierii contestate, cât timp nu a indicat ce a
împiedicat – o în termenul acordat să înlăture neajunsurile cererii de apel.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră necesar a menționa faptul că recurentul, cunoscând despre
încheierea instanței de apel din data de 24 mai 2019, prin care nu s-a dat curs apelului
și i s-a acordat termen pentru prezentarea apelului motivat nu a luat măsurile necesare,
după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la
instanță, în speță îndeplinirea la timp a actului de dispoziție al instanței de apel, care
i-a acordat termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsurilor apelului.
Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind
proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea
procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.
Buna-credință prezumă că partea este obligată la intervale rezonabile de timp să
manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor, despre care cunosc cu
certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele
prevăzute de lege. În această ordine de idei, este cert că neprezentând apelul motivat
în termenul acordat de instanța de apel, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale stipulate
în legislația națională.
La acest capitol, instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că
exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit
cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Or, prin depunerea apelului motivat la 19 iulie 2019, recurentul Ministerul
Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova nu a respectat termenul legal
de declarare a apelului, și atrage declararea apelului ca fiind inadmisibil.
În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție subliniază că instanța nu poate accepta o asemenea
omisiune, or, ea contravine art. 27 Cod de procedură civilă (disponibilitatea în
drepturi a participanților la proces) și art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil).
Instanța de recurs accentuează că, soluția adoptată de instanța de apel prin
încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil,
în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că, prelungirea nejustificată
a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca
6
urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în prima instanță
și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea
instanței de apel este întemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul depus de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al
Republicii Moldova.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Sveatoslav Moldovan
Nicolae Craiu
7