3ra-1066/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1066/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Barbos) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 16 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursului depus de Natalia Novițchii, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Novițchii împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, intervenient accesoriu Vitalie Corunga cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Natalia Novițchii, a fost casată hotărârea din 16 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 19 iunie 2015 Natalia Novițchii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în luna aprilie 2015, în cadrul Ministerului Sănătății a fost desfășurat concursul pentru ocuparea funcției publice de șef Serviciu audit intern. A menționat că la momentul anunțării concursului, era angajată în cadrul Serviciului audit intern al Ministerului Sănătății în funcția de auditor intern și a participat la concurs în calitate de candidat la funcția publică de șef al Serviciului, însă, conform deciziei comisiei de concurs, nu a trecut concursul. Reclamanta a considerat că desfășurarea concursului a avut loc cu grave încălcări de procedură. Astfel, a invocat că potrivit pct. 15 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, bibliografia concursului include lista actelor normative și a altor surse de informare, relevante funcției publice, în baza cărora se vor elabora subiectele pentru proba scrisă și interviu.

La caz, a indicat că bibliografia concursului pentru ocuparea funcției publice de șef Serviciu audit intern, menționată în anunțul cu privire la concurs, la compartimentul „Acte normative de specialitate” includea următoarele surse: Legea 1 privind activitatea de audit nr. 61 din 16 martie 2007, Legea privind achizițiile publice nr. 96 din 13 aprilie 2007 și hotărârea Guvernului nr. 1211 din 27 decembrie 2010 cu privire la unitatea de informare și comunicare cu mass-media a autorității administrației publice centrale. A susținut că Legea privind activitatea de audit nr. 61 din 16 martie 2007 nu este un act normativ de specialitate relevant funcției publice de auditor intern în sectorul public și nu are nimic în comun cu această funcție.

De asemenea, a relevat că au fost încălcate și prevederile pct. 23 din Regulamentul cu privire la ocuparea funcției publice prin concurs, care stipulează că proba scrisă se efectuează în prezența membrilor comisiei de concurs, pe când în speță la petrecerea probei scrise a participat doar secretarul comisiei de concurs, iar după extragerea variantei de lucrări, secretarul comisiei de concurs a părăsit sala în care se desfășura proba scrisă pentru aproximativ 20 de minute, fapt ce a creat posibilitate pentru participanții la concurs să consulte surse de informații.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. A solicitat anularea rezultatelor concursului pentru ocuparea funcției publice de șef Serviciu audit intern în cadrul Ministerul Sănătății, desfășurat în luna aprilie 2015. Prin încheierea protocolară din 3 noiembrie 2015 a Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Vitalie Corunga (f.d.71, Vol. I). Pe parcursul examinării cauzei, Natalia Novițchii și-a concretizat cerințele, solicitând anularea procesului-verbal nr. 3 din 23 aprilie 2015 al comisiei de concurs din cadrul Ministerului Sănătății în partea ce se referă la desemnarea lui Vitalie Corunga în calitate de învingător al concursului pentru ocuparea funcției de șef al Serviciului audit intern, precum și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2500 de lei.

În motivarea cererii date, a indicat că la depunerea actelor pentru participare la concurs, Vitalie Corunga a indicat în formularul de participare date eronate și anume, precum că a activat în perioada anilor 1993-2003 în funcția de șef Serviciu audit intern în cadrul SA „Moldtelecom”, însă prin răspunsul din 5 februarie 2016, SA „Moldtelecom” a comunicat că în perioada 1993-2001 în cadrul societății nu a existat subdiviziunea serviciu audit intern. În așa fel, a susținut că Vitalie Corunga a prezentat comisiei de concurs date neveridice, făcându-i pe membrii comisiei să creadă că a avut o experiență bogată în domeniul auditului intern. Reclamanta a menționat că comparativ cu Vitalie Corunga, deține certificat de calificare a auditorului din sectorul public, eliberat de Ministerul Finanțelor, dispune de experiență de muncă în domeniul auditorului intern și a făcut studiile doctorale în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, la specialitatea Finanțe.

Prin hotărârea din 16 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată a fost respinsă. La 13 iunie 2017 Natalia Novițchii a declarat apel împotriva hotărârii din 16 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Natalia Novițchii și a fost menținută hotărârea din 16 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 2 Prin decizia din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Natalia Novițchii, a fost casată integral decizia din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Natalia Novițchii, a fost casată hotărârea din 16 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată concluzia primei instanțe referitoare la respingerea cererii de chemare în judecată, ca depusă cu încălcarea termenului de prescripție, deoarece în acest sens s-a constatat cu certitudine că Natalia Novițchii a respectat termenul de sesizare a instanței de contencios administrativ.

În același timp, instanța de apel a concluzionat asupra netemeiniciei pretențiilor înaintate de Natalia Novițchii, menționând că acțiunile Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale sunt bazate pe temeiuri legale, iar autoritatea nu și-a încălcat competența, a respectat procedura stabilită și prevederile legislației în vigoare și astfel nu există temei de anulare a procesului-verbal nr. 3 din 23 aprilie 2015 al comisiei de concurs. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, aplicând greșit normele de drept material.

La 17 iunie 2019 Natalia Novițchii a declarat recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material. Astfel, recurenta a reiterat aspectele de fapt și de drept menționate în cererea de chemare în judecată, specificând că desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției publice de șef Serviciu audit intern în cadrul Ministerului Sănătății, a avut loc cu grave încălcări de procedură, pe când instanța de apel nu a ținut cont de aceste circumstanțe. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în 3 contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 ianuarie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul depus la 17 iunie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului depus de Natalia Novițchii, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Natalia Novițchii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter 4 devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Natalia Novițchii.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Natalia Novițchii, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Mariana Pitic 5