3ra-555/19 — contestarea în parte a actului administrativ

3ra-555/19 — contestarea în parte a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-555/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

12 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Ion Mereuță,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ion Mereuță împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

și Instituției medico-sanitare publice Institutul Oncologic, intervenient accesoriu

Larisa Catrinici cu privire la contestarea în parte a actului administrativ,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, a fost casată integral hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii,

constată:

La data de 23 februarie 2017 Ion Mereuță a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Sănătății cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul Ministerului

Sănătății nr. 106-P § 4 din 09 septembrie 2016 s-a dispus organizarea concursului

pentru ocuparea funcției de director al IMSP Institutul Oncologic, fiind aprobat

anunțul și cerințele înaintate față de candidați, care, în fapt, transcriu prevederile

pct.9 din Regulamentul privind numirea în funcție în bază de concurs a

conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 1016 din 01 septembrie 2016.

A menționat că, la data de 03 octombrie 2016 s-a adresat la Ministerul

Sănătății cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului enunțat, însă

prin răspunsul nr. 01-4/22-771 din 25 octombrie 2016 Ministerul Sănătății a respins

cererea prealabilă.

1

A considerat că, ordinul pârâtului nr. 106-P § 4 din 09 septembrie 2016 este

ilegal.

A specificat că, conform art. 134 alin. (3) din Codul cu privire la știință și

inovare, funcțiile de director, director adjunct și de secretar științific în organizațiile

de drept public din sfera științei și inovării pot fi ocupate de persoane cu grad

științific sau doctor habilitat în domeniu, cu o vechime în muncă științifică de cel

puțin 4 ani.

A susținut că, în legătură cu faptul că, IMSP Institutul Oncologic deține

statutul de organizație din sfera științei și inovării, este imperioasă completarea

condițiilor de participare la concursul anunțat cu criteriu de calificare: deținerea de

către candidat a gradului științific de doctor sau doctor habilitat în domeniu și

vechimea în muncă științifică de cel puțin 4 ani.

A afirmat că, este inexplicabil refuzul pârâtului de a se conforma prevederilor

legale la organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director al IMSP

Spitalul Oncologic, de către acesta fiind în mod neargumentat negată deținerea de

către IMSP Institutul Oncologic a statutului de organizație din sfera științei și

inovării.

A relevat că, reieșind din atribuțiile funcționale ale IMSP Institutul Oncologic,

se constată că, aceasta este o organizație de drept public din sfera științei și inovării,

având în competența sa efectuarea cercetărilor științifice și/sau științifico-

tehnologice, științifico-organizatorice, consulting științific, instruirea cadrelor

științifice prin intermediul studiilor universitare, postuniversare și de perfecționare.

A invocat că, conform pct. 12 lit. e) din Regulamentul IMSP Institutul

Oncologic, aprobat la data de 29 februarie 2016, unul din obiectivele majore ale

instituției îl constituie efectuarea cercetărilor științifice în domeniul oncologiei cu

implementarea în practică a rezultatelor benefice.

A mai invocat că, în secțiunea 4 a capitolului V din Regulamentul de ordine

internă al IMSP Institutul Oncologic este indicat expres că, Institutul efectuează

cercetări științifice în conformitate cu politica statului în sfera cercetare-dezvoltare

în baza programelor și proiectelor respective, aprobate pentru anul corespunzător de

către Academia de Științe a Moldovei.

A notat că, în cadrul IMSP Institutul Oncologic activează un vicedirector de

știință, responsabil de organizarea și coordonarea activității științifice conform

standardelor, normativelor și a instrucțiunilor aprobate de Ministerul Sănătății și

Academia de Științe a Moldovei, asigură monitorizarea indicatorilor de activitate a

subdiviziunilor științifice, etc.

A declarat că, concomitent, cu vicedirectorul de știință, în cadrul IMSP

Institutul Oncologic, activitatea științifică este organizată și coordonată de către

Consiliul științific în atribuțiile căruia intră stabilirea direcțiilor principale ale

activității științifice în baza priorităților din cadrul sistemului sănătății și a

Programelor Naționale din domeniu, la indicația Ministerului Sănătății, etc.

A remarcat că, însuși Guvernul RM a recunoscut expres statutul de organizație

de drept public din sfera științei și inovării al IMSP Institutul Oncologic.

2

A menționat că, în anexa nr. 2 – Lista organizațiilor și instituțiilor de drept

public din sfera științei și inovării și directorii-interimari confirmați în funcție la

Hotărârea Guvernului RM nr. 1326 din 14 decembrie 2005 cu privire la măsurile de

optimizare a infrastructurii sferei științei și inovării este inclusă și IMSP Institutul

Oncologic.

A susținut că, poziția Academiei de Științe a Moldovei cu privire la deținerea

de către IMSP Institutul Oncologic a statutului de organizație de drept public din

sfera științei și inovării este confirmată și prin decizia nr. AC-2/1.2 din 31 martie

2016 a Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare.

A solicitat anularea ordinului pârâtului nr. 106-P § 4 din 09 septembrie 2016

privind organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director al IMSP

Institutul Oncologic.

Ulterior, Ion Mereuță a depus cerere de concretizare a pretenției, solicitând

anularea ordinului pârâtului nr. 106-P § 4 din 09 septembrie 2016 în partea

organizării concursului pentru ocuparea funcției de director al IMSP Institutul

Oncologic.

Prin încheierea protocolară din 25 noiembrie 2016 a Judecătoriei Centru,

mun.Chișinău a fost atrasă în proces Larisa Catrinici în calitate de intervenient

accesoriu.

Prin încheierea din 28 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

a fost înlocuit în proces Ministerul Sănătății cu succesorul său în drepturi, Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

La data de 01 noiembrie 2017 Instituția medico-sanitară publică Institutul

Oncologic a depus o cerere, prin care a solicitat intervenirea sa în proces în calitate

de copârât.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

a fost respinsă cererea depusă de către IMSP Institutul Oncologic cu privire la

intervenirea în proces în calitate de copârât ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 08 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost admise

recursurile declarate de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și

IMSP Institutul Oncologic, a fost casată încheierea primei instanțe și a fost emisă o

decizie sub formă de încheiere, prin care a fost admisă cererea depusă de către IMSP

Institutul Oncologic cu privire la intervenirea în proces în calitate de copârât și a fost

atrasă IMSP Institutul Oncologic în proces în calitate de copârât.

Prin hotărârea din 31 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă acțiunea depusă de către Ion Mereuță și a fost anulat ordinul Ministerului

Sănătății nr. 106-P § 4 din 09 septembrie 2016 cu privire la organizarea concursului

pentru ocuparea funcției de director al Institutului Oncologic, Spitalului clinic de

boli infecțioase „Toma Ciorbă” și al Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie

în partea organizării concursului pentru ocuparea funcției de director al IMSP

Institutul Oncologic.

Prin decizia din 28 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a fost

3

casată integral hotărârea primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel a constatat că, IMSP Institutul Oncologic nu corespunde

criteriilor, care ar atribui-o la categoria organizațiilor de drept public din sfera științei

și inovării, deoarece aceasta nu a fost fondată cu concursul Academiei de Științe a

Moldovei, iar activitatea sa de bază nu constă în efectuarea cercetărilor științifice

și/sau științifico-tehnologice, științifico-organizatorice, consulting științific,

practicarea instruirii cadrelor științifice prin intermediul studiilor universitare,

postuniversitare și de perfecționare, activitatea științifică din cadrul instituției fiind,

astfel, una suplimentară.

Din aceste motive, instanța de apel a conchis că, IMSP Institutul Oncologic

nu constituie o organizație de drept public din sfera științei și inovării. Astfel,

cerințele specificate la art. 134 din Codul cu privire la știință și inovare nu sunt

aplicabile acesteia.

Instanța de apel a respins argumentele intimatului cu trimitere la scrisorile

Academiei de Științe a Moldovei nr. 1633-16/6 din 30 septembrie 2016 și nr. 1934-

16/5 din 02 noiembrie 2016, deoarece concluziile acesteia nu corespund exigențelor

legale, astfel încât IMSP Institutul Oncologic nu poate fi atribuită, conform

alegațiilor Academiei de Științe a Moldovei, la categoria organizațiilor de drept

public din sfera științei și inovării.

Totodată, instanța de apel a considerat eronate argumentele precum că, IMSP

Institutul Oncologic este acreditată pe profilul de cercetare oncologie și hematologie

și dispune de un vicedirector responsabil de activitatea științifică, deoarece

activitatea respectivă nu reprezintă activitatea de bază a acestei instituții, astfel încât

aspectele indicate nu atribuie Instituția la categoria organizațiilor de drept public din

sfera științei și inovării.

Din aceleași considerente, instanța de apel a respins argumentele intimatului

cu trimitere la raportul de autoevaluare pe profilul oncologic și hematologie pentru

perioada anilor 2011-2015, aprobat prin hotărârea Consiliului științific al IMSP

Institutul Oncologic nr. 1 din 28 ianuarie 2016.

În consecință, instanța de apel a concluzionat că, ordinul contestat de către

intimat, fiind emis în conformitate cu Regulamentul privind numirea în funcție pe

bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, contractul-tip

de management al instituției, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1016 din 01

septembrie 2016 și Legea ocrotirii sănătății, corespunde prevederilor legale, este

emis de autoritatea competentă, conform procedurii stabilite.

Prin urmare, în speță nu se întrunesc temeiurile legale instituite de art. 26

alin.(1) din Legea contenciosului administrativ pentru anularea ordinului apelantului

nr. 106-P § 4 din 09 septembrie 2016.

La data de 04 martie 2019 Ion Mereuță a depus cerere de recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și, anume, nu

4

a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu trebuia

să fie aplicată și a fost interpretată eronat legea.

A menționat că, instanța de apel a interpretat eronat art. 16 din Codul cu

privire la știință și inovare și a aplicat Hotărârea Guvernului RM nr. 1016 din 01

septembrie 2016 și Legea ocrotirii sănătății, pe când urma să aplice Codul cu privire

la știință și inovare.

A susținut că, instanța de apel, la examinarea cauzei, urma să aplice pct. 9 din

Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor

instituțiilor medico-sanitare și art. 134 din Codul cu privire la știință și inovare.

A afirmat că, instanța de apel a apreciat arbitrar probele anexate la materialele

dosarului.

Prin referințele depuse la data de 20 mai 2019 Instituția medico-sanitară

publică Institutul Oncologic și Larisa Catrinici au solicitat declararea recursului ca

inadmisibil.

Prin referința depusă la data de 21 mai 2019 Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței

de apel.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat în cauze

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

astfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților decizia contestată la data de 14 ianuarie 2019.

5

Astfel, recursul, depus la data de 04 martie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul depus de către Ion Mereuță nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

6

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea

faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective,

adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell

contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Ion Mereuță,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către

Ion Mereuță ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Ion Mereuță se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

7