3ra-819/17 — cu privire la anularea hotărârii Comisiei de concurs

3ra-819/17 — cu privire la anularea hotărârii Comisiei de concurs (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: E. Palanciuc nr. 3ra-819/17

instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

DECIZIE

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursurile declarate de Ministerul Sănătății al Republicii

Moldova, Liliana Iașan, Marina Golovaci, Petru Croitoru și Mihail Moldovanu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Marcel Balagura

împotriva Comisiei de concurs a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova cu

privire la anularea hotărârii Comisiei de concurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2017, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Petru Croitoru, Marina Golovaci,

Mihai Moldovanu, Liliana Iașan și Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și

menținută hotărârea primei instanțe

constată:

La 6 august 2015, Marcel Balagura a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei de concurs a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova cu

privire la anularea hotărârii Comisiei de concurs.

În motivarea acțiunii a invocat că la 7 iulie 2015, Comisia de concurs pentru

ocuparea funcției de director al Asociației Medicale Teritoriale Buiucani, formată

în baza ordinului Ministerului Sănătății nr. N76-P, parag. 3 din 18 iunie 2015 cu

privire la instituirea Comisiei, a desemnat învingător al concursului pe Liliana

Iașan.

Indică că nefiind de acord cu rezultatele concursului a înaintat contestație

către pârât solicitând anularea hotărârii.

La 9 iulie 2015, Comisia de examinare a respins contestația ca neîntemeiată.

Consideră că hotărârile sunt ilegale în fond și emise contrar prevederilor

legale.

Remarcă că Comisia de concurs a fost formată din 11 membri, astfel

ignorând prevederile Regulamentului privind numirea în funcție pe baza de

concurs a conducătorilor instituțiilor medico - sanitare publice, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 1079 din 2 octombrie 2007, care expres stabilește că

1

în componența Comisiei trebuie să fie incluși 3 reprezentanți a colectivului, la caz

au fost numiți doi, 3 - cadre didactice, la caz a fost o persoană.

La fel, contrar prevederilor pct. 11 din Regulament au fost numiți Mihai

Moldovanu, reprezentant al fondatorului și Iurii Bucinschi, reprezentant al

Cancelariei de Stat.

Afirmă că Mihai Moldovanu, nu putea fi numit în calitate de membru al

Comisiei de concurs din motiv că apare un conflict de interese, deoarece acesta a

numit-o în funcție de Director al AMT Buiucani pe Liliana Iașan și în acest mod

dânsul și-a expus deja punctul de vedere.

Susține că Mihai Moldovanu nu avea niciun temei legal să prezinte

fondatorul în Comisie, deoarece dispoziția din 18 iunie 2013 privind numirea lui

Mihai Moldovanu în funcția de șef interimar al Direcției sănătății mun. Chișinău, a

fost anulată prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 septembrie

2014, menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 iunie 2015. La

fel, și dispoziția din 5 august 2013 privind delegarea atribuțiilor a fost anulată prin

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 iunie 2014, menținută prin

încheierea Curții Supreme de Justiție din 25 martie 2015.

În această ordine de idei, consideră că la momentul formării Comisiei de

concurs Mihai Moldovanu, nu avea dreptul să fie reprezentant al fondatorului.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor pct. 3, 11 din Regulamentul

privind numirea în funție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico -

sanitare publice, art. 14, 16, 19, 25, 26 din Legea contenciosului administrativ.

Solicită admiterea acțiunii, anularea hotărârii Comisiei de concurs pentru

ocuparea funcției de director al Asociației Medicale Teritoriale Buiucani din 7 iulie

2015, procesul – verbal al ședinței Comisiei de concurs din 7 iulie 2015 și decizia

Comisiei de examinare a contestațiilor din 9 iulie 2015 și procesul – verbal din 9

iulie 2015.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

12 octombrie 2015, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii

Mihai Moldovanu, Marina Golovaci, Petru Croitoru și Liliana Iașan.

La 3 februarie 2016, în cadrul ședinței de judecată, Marcel Balagura a depus

o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat

anularea hotărârii Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al

Asociației Medicale Teritoriale Buiucani din 7 iulie 2015, a procesului – verbal al

ședinței Comisiei de concurs din 7 iulie 2015, anularea deciziei Comisiei de

examinare a contestațiilor din 9 iulie 2015 și procesul – verbal al ședinței Comisiei

de examinare a contestațiilor din 9 iulie 2015 și organizarea repetată concursul cu

numirea Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Asociației

Medicale Teritoriale Buiucani în altă componență.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 mai 2016, acțiunea

a fost admisă, a fost anulată hotărârea Comisiei de concurs pentru ocuparea

funcției de director al Asociației Medicale Teritoriale Buiucani al Ministerului

Sănătății al Republicii Moldova din 7 iulie 2015, ca fiind emisă cu încălcarea

competenței și procedurii.

A fost anulată decizia Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de

director al Asociației Medicale Teritoriale Buiucani al Ministerului Sănătății cu

2

privire la examinarea contestației depuse de către Marcel Balagura din

9 iulie 2015.

A fost obligat Ministerul Sănătății să organizeze concursul repetat pentru

ocuparea funcției de director al Asociației Medicale Teritoriale Buiucani.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2017, au fost respinse

apelurile declarate de Petru Croitoru, Marina Golovaci, Mihai Moldovanu, Liliana

Iașan și Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și menținută hotărârea primei

instanțe.

La 30 mai 2017, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu remiterea pricina spre rejudecare

în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Obiectează că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia

să fie aplicată.

Invocând prevederile art. 4 alin. (21), (22) din Legea ocrotirii sănătății, pct. 4,

10 din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a

conducătorilor instituțiilor medico – sanitare publice, susține că toate atribuțiile

fostului Minister al Administrației Publice Locale au fost transmise Cancelariei de

Stat al Republicii Moldova, astfel că Iurie Bucinschi a participat în mod legal în

Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP Asociației

Medicale Teritoriale Buiucani.

Totodată, prin dispoziția primarului general al mun. Chișinău nr. 01-dc din 5

ianuarie 2015, Mihai Moldovanu a fost numit în funcția de șef al Direcției sănătății

începând cu data de 5 ianuarie 2015.

Astfel, Comisia de concurs pentru ocuparea funcției vacante de conducător

al IMSP Asociației Medicale Teritoriale Buiucani a fost constituită cu respectarea

exigențelor legale în domeniu.

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (1) lit. (a) din Legea contenciosului

administrativ și art. 271 Cod civil, susține că Marcel Balagura s-a adresat inițial cu

cerere de chemare în judecată către Comisia de concurs, ulterior, cu omiterea

termenului de 30 zile și-a concretizat pretențiile înaintând acțiunea către Ministerul

Sănătății al RM, prin urmare consideră că pretențiile sunt înaintate cu omiterea

termenului de prescripție extinsivă.

Mai indică, că prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/23 din

29 octombrie 2015 cu privire la numirea dnei Liliana Iașan în funcția de director al

Instituției Medico-Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Buiucani,

Liliana Iașan, a fost numită în funcția de director al IMSP Asociației Medicale

Teritoriale Buiucani. Ulterior, în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău a fost

încheiat contract individual de muncă pe perioadă determinată între Direcția

Sănătății a Consiliului mun. Chișinău și Liliana Iașan. Prin urmare, la momentul

actual funcția de director al IMSP Asociației Medicale Teritoriale Buiucani nu este

vacantă.

Menționează că concursul organizat de Ministerul Sănătății privind ocuparea

funcției de conducător al unei instituții medico-sanitară publică reprezintă doar o

3

procedură prealabilă angajării în câmpul muncii în calitate de conducător, dar

nicidecum izvorul apariției raporturilor juridice de muncă. Actul juridic care stă la

baza unor raporturi de muncă este contractul individual de muncă, încheiat între

angajator și salariat.

Notează că în situația în care decizia Consiliului mun. Chișinău cu privire la

numirea în funcție a dnei Liliana Iasan de director al Instituției Medico-Sanitare

Publice Asociația Medicală Teritorială Buiucani, nu au fost abrogate sau anulate,

funcția de director al IMSP AMT Buiucani nu este vacantă.

În opinia recurentului instanța de judecată nu a avut niciun temei pentru a

dispune obligarea Ministerului Sănătății să organizeze concursul repetat pentru

ocuparea funcției de director al IMSP Asociației Medicale Teritoriale Buiucani.

Evidențiază că pe parcursul examinării acțiunii, s-a constatat cu certitudine

că instituirea Comisie de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP

Asociației Medicale Teritoriale Buiucani a fost efectuată prin ordinul Ministerului

Sănătății nr. N76-P § 3 din 18 iunie 2015 cu privire la instituirea Comisiilor, care

nu au făcut obiectul contestării sau examinării în cadrul respectivei cauze civile,

astfel se prezumă a fi un act administrativ absolut legal și urmează să producă în

continuare efecte juridice până la proba contrarie.

Având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) lit. (c) din Legea privind

administrația publică locală, art. 26, 27 din Legea privind statutul mun. Chișinău

susține că Comisia de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP

Asociației Medicale Teritoriale Buiucani a fost constituită cu respectarea în

totalmente a prevederilor legale în vigoare, iar instanțele de judecată au aplicat

prevederi străine raportului juridic litigios.

Mai invocă că pricina a fost examinată în absența unui participant la proces.

Explică în acest sens că la 23 mai 2016, în jurul orei 12:30 recurentul a

expediat în adresa Judecătoriei Centru mun. Chișinău o cerere de amânare a

ședinței de judecată în legătură cu participarea reprezentantului Ministerului

Sănătății al RM în proces penal.

În context, menționează că prima instanță, fără a avea careva temei legal, la

data de 23 mai 2016, a examinat cauza în absența reprezentantului Ministerului

Sănătății al RM.

Afirmă că pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că calitatea de

fondator al Instituției Medico-Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială

Buiucani este deținută de către Consiliul mun. Chișinău, prin urmare prima instanță

urma să atragă în proces în calitate de intervenient accesoriu Consiliul

mun. Chișinău.

La 30 mai 2017, Liliana Iașan a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu remiterea pricina spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Invocând prevederile art. 4 alin. (21), (22) din Legea ocrotirii sănătății, pct. 4,

16, 20 din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a

conducătorilor instituțiilor medico – sanitare publice, susține că funcțiile de

conducător al instituțiilor medico-sanitare publice municipale sunt ocupate

4

exclusiv pe bază de concurs organizat de Ministerul Sănătății, concurs care

reprezintă unica modalitate legală de ocupare a funcției de conducător al unei

instituții medico-sanitară publică.

Reieșind din prevederile pct. 5, 10, 11, 14 și 16 din Regulamentul privind

numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico –

sanitare publice notează că se impune observația prevăzută la pct. 11 al

Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor

instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1079

din 02 octombrie 2007 (în vigoare până la data de 2 septembrie 2016, când a intrat

în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 2 septembrie 2016 pentru aprobarea

Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor

instituțiilor medico-sanitare publice și contractului-tip de management al

instituției) nu a stabilit expres ca reprezentantul autorităților administrației publice

locale în comisia de concurs să aibă în mod obligatoriu calitatea de reprezentant al

fondatorului.

Astfel, în situația în care Mihai Moldovanu, a fost reprezentant, în Comisia

de concurs, al Ministerului Sănătății fondatorul IMSP Asociației Medicale

Teritoriale Buiucani Consiliul mun. Chișinău în temeiul dispoziției primarului

general al mun. Chișinău Nr. 01-dc din 5 ianuarie 2015 cu privire la numirea dlui

Mihai Moldovanu în funcția de sef al Direcției Sănătății este evident că Comisia

de concurs a fost constituită cu respectarea prevederilor pct. 11 din Regulament.

Consideră că instanțele de judecată au aplicat greșit la caz prevederile Legii

nr. 457-XV din 14 noiembrie 2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind

constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale, ori în opinia recurentei,

aceste prevederii sunt străine cauzei.

Menționează că activitatea organelor administrației publice locale din

mun. Chișinău, sunt reglementate de Legea nr. 43l-XIII din 19 aprilie 1995 privind

statutul mun. Chișinău, cu modificările și completările ulterioare și Legii nr. 436-

VI din 26 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

Subliniază că prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/23 din

29 octombrie 2015 cu privire la numirea dnei Liliana Iașan în funcția de director al

Instituției Medico-Sanitară Publică Asociația Medicală Teritorială Buiucani, a fost

numită în funcția de director al IMSP Asociației Medicale Teritoriale Buiucani.

Ulterior, în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău menționate, a fost încheiat un

contract individual de muncă pe perioadă determinată între Direcția Sănătății a

Consiliului mun. Chișinău și ea, având drept obiect ocuparea de către dânsa a

funcției de director a IMSP Asociației Medicale Teritoriale Buiucani.

Prin urmare, la momentul actual funcția de director al IMSP Asociației

Medicale Teritoriale Buiucani nu este vacantă, iar concursul organizat fiind doar o

procedură prealabilă angajării în câmpul muncii în calitate de conducător și nu

izvorul apariției raporturilor juridice de muncă, actul juridic care stă la baza unor

raporturi de muncă fiind contractul individual de muncă, încheiat între angajator și

salariat.

Notează că decizia Consiliului mun. Chișinău cu privire la numirea în

funcția sa de director al Instituției Medico - sanitare Publice Asociația Medicală

Teritorială Buiucani, nu au fost abrogate sau anulate, funcția de director al IMSP

5

Asociației Medicale Teritoriale Buiucani nefiind vacantă, astfel că instanța de

judecată nu a avut niciun temei pentru a dispune obligarea Ministerului Sănătății al

RM să organizeze concursul repetat pentru ocuparea funcției de director al IMSP

AMT Buiucani.

Mai invocă că instanțele de judecată au soluționat problema drepturilor unor

personae neantrenate în proces, făcând referire la faptul că Consiliul mun. Chișinău

ca fondator al IMSP Asociației Medicale Teritoriale Buiucani nu a fost atras în

proces.

La 30 mai 2017, Marina Golovaci a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Obiectează că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia

să fie aplicată fiind aplicată o lege care nu trebuia aplicată și au soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate in proces.

Relatează că reieșind din prevederile art. 4 alin. (21), (22) din Legea ocrotirii

sănătății, pct. 4, 16, 20 din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de

concurs a conducătorilor instituțiilor medico – sanitare publice, funcția funcțiile de

conducător a instituțiilor medico-sanitare publice municipale sunt ocupate exclusiv

pe bază de concurs organizat de Ministerul Sănătății al RM, concurs care

reprezintă unica modalitate legală de ocupare a funcției de conducător a instituției

medico-sanitară publică.

Indicând prevederile pct. 5, 14, 10, 11, 16 din regulament subliniază că în

conținutul acestuia nu este stabilit expres ca reprezentantul autorităților publice

locale în Comisia de concurs să aibă în mod obligatoriu calitate de reprezentant al

fondatorului.

Astfel că Comisia de concurs a fost constituită cu respectarea în totalmente a

prevederilor pct. 11 din regulament.

Mai indică că instanțele de judecată s-au bazat pe prevederi legale străine

cauzei și au soluționat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces

fără a reține prevederile art. 67 alin. (3) CPC.

La 30 mai 2017, Petru Croitoru a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Obiectează că instanțele ierarhic inferioare la examinarea cauzei nu au ținut

cont pe prevederile art. 4 alin. (21), (22) din Legea ocrotirii sănătății, pct. 4, 5, 10,

11, 16, 20 din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a

conducătorilor instituțiilor medico – sanitare publice.

Menționează că Comisia de concurs a fost constituită cu respectarea în

totalmente a prevederilor pct. 11 din Regulamentul privind numirea în funcție pe

bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico – sanitare publice.

Susține că în motivarea soluției instanțele au făcut referire la prevederile

Legii nr. 457-XV din 14 noiembrie 2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru

6

privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale, prevederi care nu

sunt aplicabile cauzei.

Mai indică că intimatul s-a adresat cu cererea de chemare în judecată către

Ministerul Sănătății cu omiterea termenului de 30 zile contrar prevederilor

art. 17 alin. (1) lit. (a) din Legea contenciosului administrative.

Afirmă că prima instanță a soluționat problema drepturilor unor persoane

neantrenate în proces.

La 30 mai 2017, Mihai Moldovanu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

În susținerea cererii de recurs a invocat aceleași argumente ca și ceilalți

recurenți.

Obiectează că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia

să fie aplicată, fiind aplicată o lege care nu trebuia aplicată și au soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate in proces.

Consideră că Comisia de concurs a fost constituită cu respectarea în

totalmente a prevederilor legale.

La 9 iunie 2017, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova a înaintat cerere

de completare a temeiurilor din recurs.

În completarea cererii a invocat că la examinarea cauzei în instanța de apel

Ministerului Sănătății i s-a încălcat un drept fundamental consacrat la

art. 20 alin. (1) și (2) din Constituția RM, art. 6§1 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Notează că încălcarea drepturilor fundamentale reglementate supra, se

datorează faptului că pricina respectivă a fost examinată în lipsa pârâtului care,

deși a fost legal citat, a fost în imposibilitate să se prezinte în instanța de judecată

motivul neprezentării a fost unul plauzibil și întemeiat dat fiind că la aceeași dată

23 mai 2016, începând cu ora 14.00 și până la 16.00-16.10, reprezentantul

Ministerului Sănătății a fost delegat de către Ministerul Sănătății la Judecătoria

sectorului Buiucani, pentru participarea în cauza penală de învinuire a lui

Tudor Ceaicovschi și altor 30 de persoane, privind săvârșirea de către aceștia a

infracțiunilor prevăzute de art. 325 alin. (3) lit. a), art. 327 și art. 328 alin. (3) lit. a)

și lit. d) Cod Penal, cunoscută opiniei publice din Republica Moldova drept dosarul

licitațiilor trucate în achizițiile publice din medicină.

Susține că în asemenea situații soluția procesuală oferită de Codul de

procedură civilă este prevăzută de art. 206 alin. (3) CPC potrivit cărui, dacă

pârâtul, înștiințat legal despre locul, data și ora ședinței de judecată, nu s-a

prezentat în judecată și nu a comunicat instanței motivul neprezentării sau dacă

motivele sunt considerate de instanță ca fiind neîntemeiate, sau dacă pârâtul nu a

solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, instanța o examinează în lipsa acestuia.

Astfel că, datorită acțiunilor instanței de apel examinarea cauzei în lipsa

pârâtului care a înștiințat legal instanța despre motivul neprezentării, Ministerul

Sănătății a fost în imposibilitate de a se apăra, respectiv, a fost încălcat un alt drept

fundamental prevăzut la art. 26 din Constituția RM.

7

Mai mult, în cauza respectivă instanța de apel în motivarea hotărârii nu

s-a expus în ceea ce privește capătul de cerere privind amânarea examinării cauzei.

Consideră că instanțele ierarhic inferioare, prin acțiunile realizate, au

încălcat justițiabilului în persoana Ministerului Sănătății dreptul la un proces

echitabil, un drept procesual garantat de legislația în vigoare și de Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

La 11 iulie 2017, Liliana Iașan a depus referință la cererile de recurs depuse

de Ministerul Sănătății al RM, Mihai Munteanu, Maria Golovaci și Petru Croitoru

considerându-le întemeiate și argumentate, solicitând admiterea acestora cu casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei spre

rejudecare.

La 11 iulie 2017, Mihai Moldovanu a depus referință la cererile de recurs

depuse de Ministerul Sănătății al RM, Liliana Iașan, Maria Golovaci și Petru

Croitoru solicitând admiterea acestora cu casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare.

La 13 iulie 2017, Ministerul Sănătății al RM a depus referință la cererile de

recurs depuse de Liliana Iașan, Maria Golovaci și Petru Croitoru, Mihai

Moldovanu solicitând admiterea acestora cu casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

La 17 iulie 2017, Maria Golovaci a depus referință la cererile de recurs

depuse de Liliana Iașan, Ministerul Sănătății al RM și Petru Croitoru, Mihai

Moldovanu solicitând admiterea acestora cu casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță la

Judecătoria Chișinău sediul Centru.

La 18 iulie 2017, Ministerul Sănătății al RM a depus referință suplimentară

la cererile de recurs depuse de Liliana Iașan, Maria Golovaci și Petru Croitoru,

Mihai Moldovanu solicitând admiterea acestora cu casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima

instanță la Judecătoria Chișinău sediul Centru.

La 18 iulie 2017, Petru Croitoru a depus referință la cererile de recurs depuse

de Liliana Iașan, Ministerul Sănătății al RM și Maria Golovaci, Mihai Moldovanu

solicitând admiterea acestora cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță la Judecătoria

Chișinău sediul Centru.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 27 aprilie 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 51 vol. II).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie

2017, în termenul legal.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 6 septembrie 2017, recursurile

declarate de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, Liliana Iașan,

Marina Golovaci, Petru Croitoru și Mihail Moldovanu au fost considerate

admisibile.

8

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima

instanță, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, trimițând pricina spre rejudecare în prima instanță

doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de

drept procedural specificate la art.432 alin.(3) lit. d) și f).

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. d) CPC, se consideră că normele de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

După cum denotă actele cauzei, Marcel Balagura înaintând cerere de

chemare în judecată împotriva Comisiei de concurs a Ministerului Sănătății al RM

a solicitat anularea hotărârii Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de

director al Asociației Medicale Teritoriale Buiucani din 7 iulie 2015, procesului –

verbal al ședinței Comisiei de concurs din 7 iulie 2015 și deciziei Comisiei de

examinare a contestațiilor din 9 iulie 2015 și procesului – verbal din 9 iulie 2015,

iar prin cererea de concretizare a cerințelor a solicitat anularea hotărârii Comisiei

de concurs pentru ocuparea funcției de director al Asociației Medicale Teritoriale

Buiucani din 7 iulie 2015, procesului – verbal al ședinței Comisiei de concurs din

7 iulie 2015, anularea deciziei Comisiei de examinare a contestațiilor din 9 iulie

2015 și procesului– verbal al ședinței Comisiei de examinare a contestațiilor din 9

iulie 2015 și organizarea repetată a concursului cu numirea Comisiei de concurs

pentru ocuparea funcției de director al Asociației Medicale Teritoriale Buiucani în

altă componență.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanță a ajuns la

concluzia temeiniciei pretențiilor înaintate și a admis acțiunea, anulând hotărârea

Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Asociației Medicale

Teritoriale Buiucani al Ministerului Sănătății al Republicii Moldova din 7 iulie

2015, ca fiind emisă cu încălcarea competenței și procedurii, decizia Comisiei de

concurs pentru ocuparea funcției de director al Asociației Medicale Teritoriale

Buiucani al Ministerului Sănătății cu privire la examinarea contestației depuse de

către Marcel Balagura din 9 iulie 2015 și obligând Ministerul Sănătății să

organizeze concursul repetat pentru ocuparea funcției de director al Asociației

Medicale Teritoriale Buiucani.

Judecând apelurile declarate de Petru Croitoru, Marina Golovaci, Mihai

Moldovanu, Liliana Iașan și Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, instanța

de apel a considerat necesar de a le respinge și a menține hotărârea primei instanțe,

considerând că aceasta este întemeiată și legală.

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că

9

concluziile instanțelor de judecată sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară

a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți

la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) CPC, la deliberarea hotărârii, instanța

judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului

juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii.

Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Reieșind din prevederile normelor enunțată, instanța de recurs reține că

contrar acestor prevederi, instanțele de judecată ierarhic inferioare judecând cauza

au trecut în mod superficial asupra circumstanțelor pricinii, referindu-se doar la

susținerile lui Marcel Balagura și probele prezentate de ultimul, fără a examina

speța sub toate aspectele, în raport cu regulile și legislația ce guvernează litigiul în

cauză.

Astfel, adoptând soluția dată, deși instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat că fondatorul Instituției Medico - Sanitare Publice Asociația Medicală

Teritorială Buiucani este Consiliul mun. Chișinău, că numirea și eliberarea din

funcții a conducătorilor întreprinderilor municipale și ale șefilor direcțiilor și

subdiviziunilor din subordinea Consiliului mun. Chișinău, ține de competența

exclusivă a Consiliului mun. Chișinău, precum și crearea comisiei de concurs

pentru ocuparea funcției de conducători de întreprinderi municipale, șefi de direcții

și subdiviziuni subordonate Consiliului mun. Chișinău, ține de competența

exclusivă a Consiliului mun. Chișinău, nu au supus examinării chestiunea cu

privire la atragerea ca parte în proces a Consiliului mun. Chișinău.

Mai mult că ulterior, prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 3/23 din

29 octombrie 2015, Liliana Iașan a fost numită în funcția de director al Instituției

Medico-Sanitare Publice Asociația Medicală Teritorială Buiucani(f. d. 244 vol. I),

cu încheierea contractului de muncă.

Or, conform prevederilor art. 185 alin. (1) lit. a) CPC judecătorul, în faza de

pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare, soluționează inclusiv și problema

intervenirii în proces a coreclamanților, copârâților și intervenienților.

De altfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare, adoptând soluția de

admitere a acțiunii, anulând actele contestate și obligând Ministerul Sănătății să

organizeze concurs repetat pentru ocuparea funcției de director al Asociației

Medicale Teritoriale Buiucani, nu au examinat și nu au supus verificării nici

10

susținerea Ministerului Sănătății, Petru Croitoru, Marina Golovaci, Mihai

Moldovanu și Liliana Iașan pe parcursul judecării cauzei atât în instanța de fond,

cât și instanța de apel precum că acțiunea înaintată către Marcel Balagura a fost

depusă cu omiterea termenului de prescripție, inițial aceasta fiind depusă împotriva

Comisiei de concurs, iar ulterior prin cererea de concretizare a pretențiilor înaintată

deja împotriva Ministerului Sănătății.

Totodată, examinarea superficială a pricinii se atestă și prin faptul că

instanțele de judecată nu au supus verificării nici argumentul recurenților cu

referire la faptul că comisia de concurs a fost constituită legal, inclusiv și în

privința lui Mihai Moldovanu, în acest sens invocând prevederile pct. 3 din

Dispoziția Primarului municipiului Chișinău nr. 01-dc din 5 ianuarie 2015 „Cu

privire la numirea lui Mihail Moldovanu în funcția de șef al Direcției Sănătății”,

prin care s-a dispus abrogarea Dispoziției Primarului general al municipiului

Chișinău nr. 217/2-dc din 18 iunie 2013 „Cu privire la numirea dlui Mihail

Moldovanu în funcția de șef interimar al Direcției Sănătății”.

La fel, reieșind din specificul acțiunii deduse judecării, precum și în scopul

stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretențiilor, alături de cele constatate, era

indispensabil, de a verifica cerințele formulate și prin prisma particularităților

instituite de Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995 și Regulamentul

privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico

– sanitare publice, care reglementează procedura numirii în funcție a

conducătorului unei instituții medico-sanitară publică.

Aceste circumstanțe au rămas fără o apreciere adecvată de către instanțele de

judecată, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea corectă a

litigiului.

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise incontestabil indică

la o examinare superficială a pricinii, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea soluției date de prima instanță prin prisma prevederilor legale și fără

a intra în esența litigiului apărut în speță, precum și pretențiilor formulate de părți,

omițând de a da apreciere și probelor aduse în susținerea pretențiilor, precum și de

a soluționa problema intervenirii ca parte în proces Consiliul mun. Chișinău.

Astfel, instanța de recurs conchide că actele judecătorești emise la caz de

instanțele de judecată ierarhic inferioare nu conțin o apreciere ce ar determina

definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel

instanța de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul judiciar asupra

unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească

de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

11

În speță, prezintă relevanță și faptul că folosirea criteriilor pentru

determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul

acestuia, presupune prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a

situației de fapt, care, este diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că concluziile instanțelor de judecată

ierarhic inferioare nu conțin o argumentare clară din care să rezulte procesul

deliberării și adoptării soluțiilor la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în

imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unor asemeni soluții și să

verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre

motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe urmează a fi casate cu remiterea pricinii spre

rejudecare în prima instanță.

La rejudecarea pricinii prima instanță urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova,

Liliana Iașan, Marina Golovaci, Petru Croitoru și Mihail Moldovanu.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2014 și

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 mai 2016, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată a lui Marcel Balagura împotriva Comisiei de

concurs a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova cu privire la anularea

hotărârii Comisiei de concurs, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

12