2ra-1626/19 — Încasarea prejudiciului cauzat de OUP si ale procuraturii

Dosarul nr. 2ra–1626/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. O. Cojocaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulhac)

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Chirvas Oleg,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Chirvas Oleg

împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și ale instanțelor de judecată,

împotriva deciziei din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Chirvas Oleg și menținută hotărârea din 17

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

con st ată:

La 12 ianuarie 2018, Chirvas Oleg s-a adresat în instanța de judecată cu cerere

împotriva Ministerului Justiției solicitând încasarea din bugetul de stat a sumei de

1 368 000 lei cu titlu de prejudiciu material și moral pentru arestul ilegal și abuziv

aplicat de instanțele de judecată, cât și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 16 ianuarie 2012, a fost arestat ilegal de

către Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău, la bază fiind pusă o recipisă inventată de

niște persoane necunoscute, care au inventat recipisa din 16 august 2007, iar

organele de anchetă au înscenat dosar penal contra reclamantului.

A menționat că, la 15 ianuarie 2013, Curtea Supremă de Justiție a admis

recursurile declarate de Chirvas Oleg, a casat sentința Judecătoriei Rîșcani din 16

ianuarie 2012 și decizia Curții de Apel din 26 iunie 2012.

A mai declarat că, în rezultatul reținerii sale ilegale i-au fost cauzat daune

materiale și morale enorme. Sentința a fost vădit ilegală și neîntemeiată, fapt

dovedit prin decizia Curții Supreme de Justiție din 15 ianuarie 2013. Nu a existat

nici o necesitate ca reclamantul să fie arestat și reținut 364 de zile, în acest sens

1

reclamantul a pierdut posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii, din ianuarie

după eliberarea sa din arest, nu poate să se angajeze nicăieri la serviciu.

Din motivele indicate, reclamantul a considerat că i-au fost cauzate, de la 16

ianuarie 2012 până la 12 ianuarie 2018, pierde materiale sub formă de venit ratat în

mărime de 3 000 lei pentru luna ianuarie 2012 și câte 5 000 de iei lunar pentru 72

de luni din perioada februarie 2012 - ianuarie 2018, astfel în total fiindu-i cauzate

pierderi materiale în formă de venit ratat în mărime de 368 000 lei.

Mai mult arestarea ilegală, i-a cauzat daune morale enorme și care nu pot fi

nicidecum recuperate. Reclamantul fiind fost maior de poliție, a nimerit în arest la

comandă, în baza unui dosar fabricat ca rezultat a unui denunț calomnios.

Arestarea a fost un șoc psihologic și emoțional de la care nu poate să-și revină nici

până în prezent.

Imediat după arest, reclamantul a fost plasat în subsolul penitenciarului, în

camera nr. 122, încăpere murdară și întunecoasă, fără ferestre. După ce a stat în

încăperea respectivă câteva săptămâni, au început să îl doară picioarele, ceea ce se

resimte și în prezent. Mai mult, în penitenciar starea sănătății s-a înrăutățit și se

înrăutățește simțitor cu viteză accelerată, reclamantul fiind nevoit să se dreseze tot

mai des la medici și să suporte cheltuieli pentru medicamente.

Totodată, a evidențiat că a pierdut încrederea copiilor și a fostei soții, a

pierdut autoritatea în fața lor, ceea ce reprezintă o traumă de neînlocuit și de

nerecuperat.

Prejudiciul moral cauzat de acțiunile ilegale și abuzive ale anchetatorilor,

procurorilor și în special al judecătorilor Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și

Curții de Apel Chișinău nu poate și nu va putea fi recuperată, așa cum nu poate fi

recuperată sănătatea pierdută. Din acest motiv, reclamantul a apreciat prejudiciul

moral cauzată conștient, abuziv și ilegal de funcționarii statului, în mărime de 1

000 000 lei.

Prin hotărârea din 17 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

acțiunea a fost respinsă ca tardivă.

Prin decizia din 06 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Chirvas Oleg și menținută hotărârea din 17 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Pentru a decide astfel instanțele au reținut că, acțiunea urma a fi depusă în

termen de 3 ani, calculat de la data emiterii deciziei Curții Supreme de Justiție,

adică din data de 15 ianuarie 2013, termen care a expirat la 15 ianuarie 2016, iar

acțiunea a fost înaintată abia la 12 ianuarie 2018.

La 04 februarie 2019, Chirvas Oleg a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 06 decembrie

2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 17 iulie 2018 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani), cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

2

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea.

La 08 august 2019, Procuratura Generală a depus o referință la recursul

declarat de către Chirvas Oleg, solicitând considerarea acestuia ca fiind

inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Chirvas Oleg, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Chirvas Oleg, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

3

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Chirvas Oleg.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Chirvas Oleg.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nina Vascan

4