2ra-1806/19 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-1806/19

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. I. Gorlenco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă)

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Lupașcu Constantin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lupașcu Constantin

împotriva lui Sasu Ion, Sasu Sivia și Sasu Maria, intervenienți accesorii Primarul

satului Tartaul, Lupașcu Vasile, Lupașcu Elena, Chirică Nicolae și Nicula Ivan cu

privire repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 04 decembrie 2017, Lupașcu Constantin, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Sasu Ion și Sasu Sivia cu privire repararea prejudiciului

material și compensarea cheltuielilor de judecată

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, în conformitate cu titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la data de 09 martie 2007 a

devenit proprietarul terenului cu destinația agricolă nr. cadastral XXXXX, cu

suprafața de 0,52 ha, amplasat în extravilanul s. Tartaul, raionul Cantemir.

Reclamantul a menționat că la data de 29 decembrie 2014 conform contractului

de vânzare-cumpărare a devenit proprietarul terenului cu destinația agricolă, nr.

cadastral XXXXX 0, cu suprafața de 1,0749 ha, amplasat în extravilanul s. Tartaul,

raionul Cantemir, teren vecin cu terenul nr. cadastral XXXXX.

Reclamantul a indicat că la sfârșitul anului 2015 Sasu Ion și Sasu Livia au

ocupat ilegal terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,52 ha și parțial

terenul cu nr. cadastral XXXXX, pe o suprafață de 0,15 ha, iar în primăvara anului

2016 au cultivat porumb pe terenul respectiv. De altfel, aceștia au distrus și semnele

de hotar, deși reclamantul i-a preîntâmpinat de nenumărate ori că terenul îi aparține.

Astfel, la data de 28 martie 2016, s-a adresat la Inspectoratul de Poliție

Cantemir, iar la data de 11 mai 2016 la Procuratură, pentru a constata faptul

încălcării dreptului de proprietate.

A comunicat reclamantul că, prin răspunsul Procuraturii și ordonanței de refuz

în începerea urmăririi penale din 22 iulie 2016 s-a constatat faptul încălcării

dreptului de proprietate și i s-a propus de a înainta acțiune civilă împotriva pârâților.

1

A indicat că la 22 august 2016 a înaintat a o cerere prealabilă lui Sasu Ion și

Sasu Silvia, prin care a solicitat transmiterea terenurilor ocupate în mod samavolnic

și despăgubirea pentru venitul ratat pentru anul agricol 2016, în legătură cu

neprelucrarea terenurilor acaparate de ei, comunicându-le totodată că în caz contrar

va fi nevoit să se adreseze în instanța de judecată.

A precizat reclamantul că nu a primit nici un răspuns la cererea prealabilă. Mai

mult pârâții au continuat să prelucreze terenul agricol și pe parcursul anului 2017.

Reclamantul a specificat că deoarece, Sasu Ion și Sasu Silvia au distrus semnele

de hotar, a fost nevoit să comande eliberarea unui act de stabilire a hotarelor

sectoarelor de teren, pentru ce a achitat suma de 2005 lei. Măsurările privind

stabilirea hotarelor au fost efectuate de către SRL “Psitogeg”, în prezența lui Sasu

Ion, Sasu Silvia și a Primarului satului Tartaul, însă aceștia au refuzat semnarea

actului de stabilire a hotarelor.

Ulterior emiterii actului de stabilire a hotarelor, în scopul determinării de facto

a suprafeței teritoriului prelucrat în mod ilicit de către pârâți a solicitat efectuarea

unei expertize judiciare.

Astfel, conform raportului de expertiză s-a constatat că suprafața teritoriului

care a fost ocupată în mod ilicit și prelucrată de către Sasu Ion și Sasu Silvia o

constituie terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,52 ha și parțial terenul

cu nr. cadastral XXXXX, pe o suprafață de 0,15 ha. Deci, nu a avut posibilitatea de

a administra și prelucra terenul agricol pe o suprafață de 0,67 ha timp de 2 ani, din

care motive i-a fost cauzat un prejudiciu material sub formă de venit ratat în mărime

de 10 046 de lei. Totodată a specificat reclamantul că a suportat și cheltuieli pentru

constatarea prejudiciului în mărime de 4005 lei.

A solicitat Lupașcu Constantin a încasa din contul lui Sasu Ion și Sasu Silvia

în beneficiul său a sumei de 10 046 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat în urma

încălcării dreptului de proprietate și a sumei de 4005 lei cu titlu de cheltuieli pentru

judecarea cauzei, 302 lei cu titlu de taxă de stat și 1000 de lei cu titlu de asistență

juridică.

Prin încheierea din 18 mai 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost atras

din oficiu, în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâților Primarul satului

Tartaul, Lupașcu Vasile.

Prin încheierea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost

atras din oficiu, în calitate de intervenient accesoriu de partea reclamantului Lupașcu

Elena.

Prin încheierea din 21 august 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost

admisă cererea Primarului satului Tartaul, Lupașcu Vasile, privind atragerea în

proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului, a fostului inginer

cadastral, care a participat la procedura de vânzare-cumpărare a terenului, și a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Chirică

Nicolae.

Prin încheierea din 21 august 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost

admisă cererea lui Lupașcu Constantin, privind atragerea în proces în calitate de

copîrît a Mariei Sasu.

Prin încheierea din 21 august 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost

admisă cererea lui Sasu Ion, privind atragerea în proces în calitate de intervenient

accesoriu de partea pârâtului a lui Nicula Ivan.

2

Prin hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Lupașcu Constantin

împotriva lui Sasu Ion, Sasu Silvia și Sasu Maria, intervenienți accesorii Primarul

satului Tartaul, Lupașcu Vasile, Lupașcu Elena, Chirică Nicolae și Nicula Ivan cu

privire repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată și s-

a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Sasu Ion și Sasu Silvia în beneficiul

lui Lupașcu Constantin suma de 9 473, 13 lei cu titlu de prejudiciul material cauzat

în urma încălcării dreptului de proprietate în anii agricoli 2016 și 2017, suma de

4005 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 750 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică, suma de 284,19 lei cu titlu de taxă de stat, în total suma de 14 512,

32 de lei.

Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul declarat

de Sasu Ion și Sasu Silvia și s-a casat hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central, și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Lupașcu Constantin

împotriva lui Sasu Ion, Sasu Silvia și Sasu Maria, intervenienți accesorii Primarul

satului Tartaul, Lupașcu Vasile, Lupașcu Elena, Chirică Nicolae și Nicula Ivan cu

privire repararea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Lupașcu Constantin nu a

probat elementele necesare ale răspunderii delictuale, fapta ilicită să fie săvârșită

prin acțiune sau inacțiune, vinovăția persoanei care a săvârșit fapta, să existe un

prejudiciu și să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat.

În consecință, instanța de apel a conchis că situația dată s-a creat datorită

faptului că inițial perfectarea titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor

terenurilor respective a avut loc pe baza titlurilor provizorii încă în anul 1992 și

atribuite în natură. Ulterior au fost perfectate titluri deținătorului dreptului de

proprietate, care nu corespund terenurilor atribuite în natură. Astfel, nu a fost

constatată condiția răspunderii materiale a pârâților, în lipsa vinovăției acestora de

ocupare ilegală a terenului.

La 23 iulie 2019, Lupașcu Constantin a declarat recurs împotriva deciziei din

28 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea acesteia și menținerea

hotărârii din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța nu a aplicat corect legislația și

nu a interpretat corect normele de drept privind curgerea termenului de prescripție.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 28 mai 2019.

Astfel, recursul declarat la 23 iulie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Lupașcu Constantin, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

3

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Lupașcu Constantin, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

4

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Lupașcu Constantin.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lupașcu Constantin împotriva

deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5