2ra-2117/18 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-2117/18

Prima instanță: Judecătoria Cahul (jud: D. Bosîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: N. Veleva, T. Berdilă, V, Movilă)

ÎNCHEIERE

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice” împotriva lui Calinenco Gheorghe, intervenienți accesorii

Primăria orașului Tvardița și Zabunova Maria, cu privire la repararea prejudiciului

material,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis

apelul declarat de Calinenco Gheorghe, casată hotărârea din 21 aprilie 2016 a

Judecătoriei Cahul și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii, ca fiind

neîntemeiată,

c o n s t a t ă :

La 03 februarie 2015, ÎS „Cadastru” (reorganizată, prin transformare, în IP

„Agenția Servicii Publice” prin Hotărârea Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017) a depus

la Judecătoria Taraclia cerere de chemare în judecată împotriva lui Calinenco Gheorghe

cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin hotărârea din 27 iulie 2011 a

Judecătoriei Taraclia, s-a recunoscut ilegală înregistrarea dreptului de proprietate asupra

sectorului de teren cu nr. XXXXX, după Dolamonji Parascovia și s-a obligat Oficiul

Cadastral Teritorial Taraclia să-i atribuie în natură Mariei Zabunova sectorul de teren cu

suprafața de 0,01 ha. Hotărârea dată nu a fost contestată de către reprezentantul OCT

Taraclia Calinenco Gheorghe, împuternicit prin procură, care nici n-a adus la cunoștința

Direcției reprezentare juridică despre pronunțarea acestei hotărâri, deși prin actul

judecătoresc s-a obligat oficiul de a efectua acțiuni ce nu sunt de competența acestuia.

ÎS „Cadastru” a menționat că la 28 octombrie 2013, executorul judecătoresc

Dușcov Valentin, la cererea Mariei Zabunova a intentat procedura de executare a

hotărârii judecătorești, care a fost executată la 19 noiembrie 2013. Ulterior, executorul

judecătoresc a emis încheierea nr. 152-165/13 din 12 decembrie 2013, prin care a dispus

încasarea din contul OCT Taraclia, filiala ÎS „Cadastru”, a sumei de 4960 de lei cu titlu

1

de cheltuieli pentru efectuarea actelor de executare a documentului executoriu nr. 2-147

din 27 iulie 2011.

Reclamanta a susținut că a aflat despre existența hotărârii din 27 iulie 2011 a

Judecătoriei Taraclia, în momentul când șeful de filială, în acea perioadă Calinenco

Gheorghe, a solicitat suport juridic pentru contestarea încheierii executorului

judecătoresc, prin care s-a dispus încasarea cheltuielilor de executare în sumă de 4960 de

lei, precum și din scrisoarea nr. 36 din 21 februarie 2014 expediată de către executorul

judecătoresc, înregistrată în cancelaria întreprinderii cu nr. 486 la 27 februarie 2014.

ÎS „Cadastru” a invocat că, dat fiind faptul că pârâtul nu a informat despre

pronunțarea hotărârii, nu a fost posibilă contestarea acesteia din motivul expirării

termenelor de atacare a actului judecătoresc prevăzute de legislația în vigoare. Totodată,

a fost contestată în instanța de judecată încheierea executorului judecătoresc nr. 152-

165/13 din 12 decembrie 2013, care a fost respinsă prin încheierea din 08 iulie 2014 a

Judecătoriei Cahul, menținută prin decizia din 20 octombrie 2014 a Curții de Apel

Cahul. În cererile înaintate, s-a invocat că inițierea procedurii de transpunere în teren a

bunului imobil urma a fi efectuată de către autoritățile administrației publice locale, însă

argumentul a fost respins de către instanțele de judecată, deoarece calitatea de debitor

conform titlului executoriu nr. 2-147 din 27 iulie 2011 o are OCT Taraclia, care a și fost

obligată prin hotărârea judecătorească să transmită în natură terenul.

Reclamanta a afirmat că la 10 noiembrie 2014, executorul judecătoresc Dușcov

Valentin a înaintat demers prin care a solicitat achitarea sumei de 4960 de lei cu titlu de

cheltuieli de executare. Astfel, prin ordinul de plată nr. 5043 din 17 noiembrie 2014, a

fost transferată pe contul executorului judecătoresc suma de 4960 de lei. La 19

noiembrie 2014, a fost inițiată o anchetă de serviciu în vederea verificării

circumstanțelor ce au dus la prejudicierea întreprinderii, în acest sens fiind solicitate

explicații de la Calinenco Gheorghe, care a refuzat să le prezinte. Potrivit notei de

serviciu nr. 4814 din 12 decembrie 2014, la momentul pronunțării hotărârii din 27 iulie

2011 a Judecătoriei Taraclia, persoana împuternicită pentru reprezentarea juridică din

cadrul OCT Taraclia a fost pârâtul, în baza procurii nr. 01-33/3695 din 20 mai 2011,

valabilă până la 20 mai 2012. De asemenea, la momentul executării hotărârii

judecătorești Gheorghe Calinenco era administratorul OCT Taraclia, ceea ce presupune

admiterea prejudicierii ÎS „Cadastru” prin acțiunile pârâtului în calitate de reprezentant

și registrator șef al OCT Taraclia.

ÎS „Cadastru” a solicitat încasarea din contul lui Calinenco Gheorghe suma de

4960 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin încheierea din 02 aprilie 2015 a Curții de Apel Cahul, cauza civilă a fost

strămutată pentru examinare la Judecătoria Cahul.

Prin încheierea din 16 septembrie 2015 a Judecătoriei Cahul, au fost atrași în

proces în calitate de intervenienți accesorii Primăria orașului Tvardița și Zabunova

Maria.

Prin hotărârea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul, acțiunea a fost admisă și s-

a încasat din contul lui Calinenco Gheorghe în beneficiul ÎS „Cadastru” suma de 4960 de

lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 270 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a ajuns la concluzia că pârâtul Calinenco Gheorghe era obligat să

comunice ÎS „Cadastru” despre rezultatul examinării cauzei civile și pronunțarea

hotărârii din 27 iunie 2011 a Judecătoriei Taraclia, deoarece neavând potrivit procurii

2

dreptul de ataca hotărârea judecătorească, a avut obligația de a înștiința mandatarul

despre o circumstanță importantă de natură să-i afecteze interesele, considerent din care

urmează să repare prejudiciul cauzat.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat

de Calinenco Gheorghe, casată hotărârea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul și

pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la 04 august 2011, ÎS

„Cadastru” a emis ordinul cu privire la procedura de evidență dosarelor civile, conform

căruia reprezentantul Oficiului cadastral teritorial, după finalizarea cauzelor civile în

care organul cadastral are calitatea de pârât, în cazul admiterii acțiunii, va prezenta

dosarul însoțit de hotărârea instanței de judecată Direcției reprezentare juridică a ÎS

„Cadastru”, imediat ce va face cunoștință cu hotărârea motivată. La caz, Calinenco

Gheorghe a informat despre dosarele civile examinate la Judecătoria Taraclia prin

scrisoarea nr. 16/59 din 31 octombrie 2011.

Astfel, instanța de apel a conchis că nu poate fi reținut argumentul ÎS „Cadastru” cu

privire la executarea cu întârziere de către Calinenco Gheorghe a prevederilor ordinului

din 04 august 2011, fapt ce a dus la omiterea termenului de atac al hotărârii, deoarece nu

are relevanță în speță, lipsind legătura de cauzalitate cu motivul pentru care ÎS

„Cadastru” a fost impusă la plata cheltuielilor de executare în sumă de 4960 –

neexecutarea benevolă a documentului executoriu. Totodată, deși ÎS „Cadastru” invocă

că prejudiciul a fost cauzat prin încălcarea de către Calinenco Gheorghe a atribuțiilor de

serviciu și împuternicirilor din mandatul de registrator-șef al filialei, nu a specificat care

anume atribuții au fost încălcate, nefiind prezentată nici fișa de post, precum nici așa-

numitul mandat de registrator-șef, care să-i ateste obligațiile și natura acestora, lipsind

instanța de orice posibilitate de a distinge dacă obligațiunile se serviciu ale lui Gheorghe

Calinenco au avut vreo tangență cu procedura de executare a documentului executoriu.

La data de 10 august 2018, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din

31 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Cahul, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului, recurenta a invocat că la 18 aprilie 2018, a depus la Curtea

de Apel Cahul cerere de amânare a ședinței de judecată din 19 aprilie 2018, ora 09.00,

din motiv că în urma reorganizării ÎS „Cadastru” prin transformare, în IP „Agenția

Servicii Publice” prin Hotărârea Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017, dosarul a fost

expediat unui reprezentat nou abia la 10 aprilie 2018, fiind necesară acordarea unui

termen suplimentar pentru pregătirea referinței la cererea de apel. Ulterior, nu a mai

primit nicio citație de la Curtea de Apel Cahul, în consecință apelul declarat de

Calinenco Gheorghe fiind examinat la 31 mai 2018 fără participarea reprezentantului

Agenției Servicii Publice, care nu a fost citată legal.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel

Cahul redactată integral, a fost expediată în adresa recurentei IP „Agenția Servicii

Publice” la 29 iunie 2018 potrivit scrisorii de însoțire nr. 2524 (f.d. 216, volumul I),

lipsind date cu privire la recepționarea acesteia.

3

În circumstanțele relevate, recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice” la

10 august 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 11 septembrie 2018, în adresa intimaților Calinenco Gheorghe, Primăria

orașului Tvardița și Zabunova Maria a fost expediată copia recursului declarat de IP

„Agenția Servicii Publice”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

LA 28 septembrie 2018, Calinenco Gheorghe, reprezentat de avocatul Todorov

Maxim, a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibil a recursului IP

„Agenția Servicii Publice”.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IP „Agenția Servicii

Publice”, este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

4

Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului argumentul IP „Agenția

Servicii Publice” precum că cauza civilă a fost examinată în ordine de apel fără citarea

legală a recurentei-reclamante, deoarece ultima a cunoscut despre examinarea apelului

declarat de Calinenco Gheorghe, fiind citată legal pentru ședințele din 26 decembrie

2017 și 19 aprilie 2018, fapt expres recunoscut în cererea de recurs și respectiv, urma să

se intereseze despre data următoarei ședințe de judecată. Or, în conformitate cu art. 100

alin. (3) din Codul de procedură civilă, în cazul amânării judecării cauzei, nu este

necesară citarea participanților la proces prezenți la ședință, iar participanții la proces

care au fost citați și nu au participat la ședința de judecată la care a fost amânată

judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citării ulterioare numai în cazul în care vor

demonstra că au fost în imposibilitatea de a cunoaște data judecării cauzei.

Mai mult ca atât, potrivit art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă,

participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru

efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,

decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța

de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

5