2ra-2117/18 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-2117/18 Prima instanță: Judecătoria Cahul (jud: D. Bosîi) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: N. Veleva, T. Berdilă, V, Movilă) ÎNCHEIERE 24 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” împotriva lui Calinenco Gheorghe, intervenienți accesorii Primăria orașului Tvardița și Zabunova Maria, cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis apelul declarat de Calinenco Gheorghe, casată hotărârea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă : La 03 februarie 2015, ÎS „Cadastru” (reorganizată, prin transformare, în IP „Agenția Servicii Publice” prin Hotărârea Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017) a depus la Judecătoria Taraclia cerere de chemare în judecată împotriva lui Calinenco Gheorghe cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin hotărârea din 27 iulie 2011 a Judecătoriei Taraclia, s-a recunoscut ilegală înregistrarea dreptului de proprietate asupra sectorului de teren cu nr. XXXXX, după Dolamonji Parascovia și s-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Taraclia să-i atribuie în natură Mariei Zabunova sectorul de teren cu suprafața de 0,01 ha. Hotărârea dată nu a fost contestată de către reprezentantul OCT Taraclia Calinenco Gheorghe, împuternicit prin procură, care nici n-a adus la cunoștința Direcției reprezentare juridică despre pronunțarea acestei hotărâri, deși prin actul judecătoresc s-a obligat oficiul de a efectua acțiuni ce nu sunt de competența acestuia.

ÎS „Cadastru” a menționat că la 28 octombrie 2013, executorul judecătoresc Dușcov Valentin, la cererea Mariei Zabunova a intentat procedura de executare a hotărârii judecătorești, care a fost executată la 19 noiembrie 2013. Ulterior, executorul judecătoresc a emis încheierea nr. 152-165/13 din 12 decembrie 2013, prin care a dispus încasarea din contul OCT Taraclia, filiala ÎS „Cadastru”, a sumei de 4960 de lei cu titlu 1 de cheltuieli pentru efectuarea actelor de executare a documentului executoriu nr. 2-147 din 27 iulie 2011. Reclamanta a susținut că a aflat despre existența hotărârii din 27 iulie 2011 a Judecătoriei Taraclia, în momentul când șeful de filială, în acea perioadă Calinenco Gheorghe, a solicitat suport juridic pentru contestarea încheierii executorului judecătoresc, prin care s-a dispus încasarea cheltuielilor de executare în sumă de 4960 de lei, precum și din scrisoarea nr. 36 din 21 februarie 2014 expediată de către executorul judecătoresc, înregistrată în cancelaria întreprinderii cu nr. 486 la 27 februarie 2014. ÎS „Cadastru” a invocat că, dat fiind faptul că pârâtul nu a informat despre pronunțarea hotărârii, nu a fost posibilă contestarea acesteia din motivul expirării termenelor de atacare a actului judecătoresc prevăzute de legislația în vigoare.

Totodată, a fost contestată în instanța de judecată încheierea executorului judecătoresc nr. 152- 165/13 din 12 decembrie 2013, care a fost respinsă prin încheierea din 08 iulie 2014 a Judecătoriei Cahul, menținută prin decizia din 20 octombrie 2014 a Curții de Apel Cahul. În cererile înaintate, s-a invocat că inițierea procedurii de transpunere în teren a bunului imobil urma a fi efectuată de către autoritățile administrației publice locale, însă argumentul a fost respins de către instanțele de judecată, deoarece calitatea de debitor conform titlului executoriu nr. 2-147 din 27 iulie 2011 o are OCT Taraclia, care a și fost obligată prin hotărârea judecătorească să transmită în natură terenul.

Reclamanta a afirmat că la 10 noiembrie 2014, executorul judecătoresc Dușcov Valentin a înaintat demers prin care a solicitat achitarea sumei de 4960 de lei cu titlu de cheltuieli de executare. Astfel, prin ordinul de plată nr. 5043 din 17 noiembrie 2014, a fost transferată pe contul executorului judecătoresc suma de 4960 de lei. La 19 noiembrie 2014, a fost inițiată o anchetă de serviciu în vederea verificării circumstanțelor ce au dus la prejudicierea întreprinderii, în acest sens fiind solicitate explicații de la Calinenco Gheorghe, care a refuzat să le prezinte.

Potrivit notei de serviciu nr. 4814 din 12 decembrie 2014, la momentul pronunțării hotărârii din 27 iulie 2011 a Judecătoriei Taraclia, persoana împuternicită pentru reprezentarea juridică din cadrul OCT Taraclia a fost pârâtul, în baza procurii nr. 01-33/3695 din 20 mai 2011, valabilă până la 20 mai 2012. De asemenea, la momentul executării hotărârii judecătorești Gheorghe Calinenco era administratorul OCT Taraclia, ceea ce presupune admiterea prejudicierii ÎS „Cadastru” prin acțiunile pârâtului în calitate de reprezentant și registrator șef al OCT Taraclia. ÎS „Cadastru” a solicitat încasarea din contul lui Calinenco Gheorghe suma de 4960 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 270 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin încheierea din 02 aprilie 2015 a Curții de Apel Cahul, cauza civilă a fost strămutată pentru examinare la Judecătoria Cahul. Prin încheierea din 16 septembrie 2015 a Judecătoriei Cahul, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Primăria orașului Tvardița și Zabunova Maria. Prin hotărârea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul, acțiunea a fost admisă și s- a încasat din contul lui Calinenco Gheorghe în beneficiul ÎS „Cadastru” suma de 4960 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 270 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a ajuns la concluzia că pârâtul Calinenco Gheorghe era obligat să comunice ÎS „Cadastru” despre rezultatul examinării cauzei civile și pronunțarea hotărârii din 27 iunie 2011 a Judecătoriei Taraclia, deoarece neavând potrivit procurii 2 dreptul de ataca hotărârea judecătorească, a avut obligația de a înștiința mandatarul despre o circumstanță importantă de natură să-i afecteze interesele, considerent din care urmează să repare prejudiciul cauzat. Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de Calinenco Gheorghe, casată hotărârea din 21 aprilie 2016 a Judecătoriei Cahul și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la 04 august 2011, ÎS „Cadastru” a emis ordinul cu privire la procedura de evidență dosarelor civile, conform căruia reprezentantul Oficiului cadastral teritorial, după finalizarea cauzelor civile în care organul cadastral are calitatea de pârât, în cazul admiterii acțiunii, va prezenta dosarul însoțit de hotărârea instanței de judecată Direcției reprezentare juridică a ÎS „Cadastru”, imediat ce va face cunoștință cu hotărârea motivată.

La caz, Calinenco Gheorghe a informat despre dosarele civile examinate la Judecătoria Taraclia prin scrisoarea nr. 16/59 din 31 octombrie 2011. Astfel, instanța de apel a conchis că nu poate fi reținut argumentul ÎS „Cadastru” cu privire la executarea cu întârziere de către Calinenco Gheorghe a prevederilor ordinului din 04 august 2011, fapt ce a dus la omiterea termenului de atac al hotărârii, deoarece nu are relevanță în speță, lipsind legătura de cauzalitate cu motivul pentru care ÎS „Cadastru” a fost impusă la plata cheltuielilor de executare în sumă de 4960 – neexecutarea benevolă a documentului executoriu.

Totodată, deși ÎS „Cadastru” invocă că prejudiciul a fost cauzat prin încălcarea de către Calinenco Gheorghe a atribuțiilor de serviciu și împuternicirilor din mandatul de registrator-șef al filialei, nu a specificat care anume atribuții au fost încălcate, nefiind prezentată nici fișa de post, precum nici așa- numitul mandat de registrator-șef, care să-i ateste obligațiile și natura acestora, lipsind instanța de orice posibilitate de a distinge dacă obligațiunile se serviciu ale lui Gheorghe Calinenco au avut vreo tangență cu procedura de executare a documentului executoriu. La data de 10 august 2018, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Cahul, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului, recurenta a invocat că la 18 aprilie 2018, a depus la Curtea de Apel Cahul cerere de amânare a ședinței de judecată din 19 aprilie 2018, ora 09.00, din motiv că în urma reorganizării ÎS „Cadastru” prin transformare, în IP „Agenția Servicii Publice” prin Hotărârea Guvernului nr. 314 din 22 mai 2017, dosarul a fost expediat unui reprezentat nou abia la 10 aprilie 2018, fiind necesară acordarea unui termen suplimentar pentru pregătirea referinței la cererea de apel. Ulterior, nu a mai primit nicio citație de la Curtea de Apel Cahul, în consecință apelul declarat de Calinenco Gheorghe fiind examinat la 31 mai 2018 fără participarea reprezentantului Agenției Servicii Publice, care nu a fost citată legal.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Cahul redactată integral, a fost expediată în adresa recurentei IP „Agenția Servicii Publice” la 29 iunie 2018 potrivit scrisorii de însoțire nr. 2524 (f.d. 216, volumul I), lipsind date cu privire la recepționarea acesteia. 3 În circumstanțele relevate, recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice” la 10 august 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 11 septembrie 2018, în adresa intimaților Calinenco Gheorghe, Primăria orașului Tvardița și Zabunova Maria a fost expediată copia recursului declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

LA 28 septembrie 2018, Calinenco Gheorghe, reprezentat de avocatul Todorov Maxim, a depus referință, prin care a solicitat declararea inadmisibil a recursului IP „Agenția Servicii Publice”. Alte referințe nu au fost depuse. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4 Nu poate fi reținut ca temei al admisibilității recursului argumentul IP „Agenția Servicii Publice” precum că cauza civilă a fost examinată în ordine de apel fără citarea legală a recurentei-reclamante, deoarece ultima a cunoscut despre examinarea apelului declarat de Calinenco Gheorghe, fiind citată legal pentru ședințele din 26 decembrie 2017 și 19 aprilie 2018, fapt expres recunoscut în cererea de recurs și respectiv, urma să se intereseze despre data următoarei ședințe de judecată. Or, în conformitate cu art. 100 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în cazul amânării judecării cauzei, nu este necesară citarea participanților la proces prezenți la ședință, iar participanții la proces care au fost citați și nu au participat la ședința de judecată la care a fost amânată judecarea cauzei vor putea invoca lipsa citării ulterioare numai în cazul în care vor demonstra că au fost în imposibilitatea de a cunoaște data judecării cauzei.

Mai mult ca atât, potrivit art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă, participanții la proces înștiințați în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de IP „Agenția Servicii Publice”, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 5