2ra-508/18 — repararea prejudiciului material

Prima instanță, Jud. Cahul (sediul Central): I. Gorlenco dosarul nr. 2ra-508/18 Instanța de apel, Curtea de Apel Cahul: G. Vavrin, R. Petrov, I. Dănăilă Î N C H E I E R E 28 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Zidarul- Cahul”, în proces de faliment împotriva lui Dermenji Gheorghe, Munteanu Vasilisa și Dermenji Oleg, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Cahul și Societatea pe Acțiuni „Daniel-P”, în proces de faliment, cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 17 octombrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 30 iunie 2017, c o n s t a t ă La 09 februarie 2015, SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, prin intermediul lichidatorului Baracu Roman, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dermenji Gheorghe și Munteanu Vasilisa, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Cahul cu privire la declararea nulității contractelor de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 15 decembrie 2014, a fost intentată procedura de insolvabilitate în privința SA „Zidarul-Cahul”, în funcția de lichidator fiind desemnat Baracu Roman. În cadrul exercitării atribuțiilor sale, lichidatorul a constatat încheierea unor tranzacții dubioase cu privire la înstrăinarea bunurilor imobile ale întreprinderii în perioada anilor 2010-2013, în rezultatul cărora societății și creditorilor acesteia le-a fost cauzat prejudiciu material în sumă de cel puțin 9 588 402 lei. Susține SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment că în urma încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, au fost vândute bunuri imobile la prețuri reduse, cumpărătorii în mare parte fiind intermediari, care ulterior au înstrăinat bunurile altor persoane.

Astfel, aceste tranzacții au fost efectuate doar cu scopul de a micșora activele 1 întreprinderii și a face imposibilă stingerea datoriilor față de creditori. Mai mult ca atât, în urma încheierii acestor contracte, au fost micșorate și activele acționarilor societății, inclusiv și ale SA „Daniel-P”, care deține 98 % din acțiuni, fapt ce a dus la insolvabilitatea ultimei. Invocă reclamanta că la 02 februarie 2012, a fost încheiat din numele societății cu Dermenji Gheorghe – în calitate de cumpărător, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1658 a terenului cu numărul cadastral XXXXX și suprafața de 0,7207 ha și a construcției industriale cu nr. cadastral XXXXX și suprafața de 1408,40 m.p. Terenul a fost vândut la prețul de 200 000 lei, iar construcția - 5000 lei, preț redus comparativ cu cel de piață, costul estimat al bunurilor imobile conform evaluării organului cadastral constituind suma de 607 936 lei.

Totodată, caracterul dubios al tranzacției se confirmă și prin faptul că atât din numele vânzătorului, cât și din cel al cumpărătorului, contractul nr. 1658 a fost semnat de Dermenji Oleg, directorul SA „Zidarul –Cahul” și reprezentantul lui Dermenji Gheorghe, tatăl acestuia. Ulterior, la 25 noiembrie 2013 terenul și construcția industrială au fost înstrăinate unei terțe persoane Munteanu Vasilisa prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3270, posibil cu scopul de a crea dificultăți la anularea tranzacției și repunerea părților în poziția inițială. Consideră SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment că contractul de vânzare- cumpărare nr. 1658 din 02 februarie 2012 a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 76 din Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997, potrivit cărora tranzacțiile societății se efectuează pornindu-se de la valoarea de piață a bunurilor achiziționate sau înstrăinate.

De asemenea, dat fiind faptul că tranzacțiile cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor cu construcții se consideră tranzacții majore, la caz era necesar acordul tuturor membrilor consiliului societății la înstrăinarea bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX. Solicită reclamanta declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 1658 din 02 februarie 2012, încheiat cu Dermenji Gheorghe și a contractului de vânzare- cumpărare nr. 3270 din 25 noiembrie 2013, încheiat între Dermenji Gheorghe și Munteanu Vasilisa, cu repunerea părților în poziția inițială, restituirea bunurilor societății și înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX în Registrul bunurilor imobile după SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment.

La 27 martie 2015, SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment a depus cerere de modificare a pretențiilor și a indicat în calitate de copârât pe Dermenji Oleg, solicitând repararea prejudiciului material cauzat prin diferența dintre prețul de vânzare-cumpărare și prețul de piață al imobilelor. Prin încheierile Curții de Apel Cahul din 27 martie 2015, au fost atrași în proces în calitate de copârât Dermenji Oleg și în calitate de intervenient accesoriu SA „Daniel-P”, în proces de faliment. Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 02 septembrie 2016, cauza civilă a fost strămutată pentru judecare la Judecătoria Cahul.

La 28 aprilie 2017, SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment și-a concretizat pretențiile, solicitând în final încasarea, în mod solidar, din contul pârâților Dermenji Gheorghe, Munteanu Vasilisa și Dermenji Oleg sumei de 402 936 lei cu titlu de prejudiciu material, cauzat în urma înstrăinării bunurilor imobile cu nr. cadastrale XXXXX la preț redus comparativ cu cel de piață. 2 Susține reclamanta că suma de 402 936 lei este diferența dintre prețul cadastral al bunurilor imobile, ce constituie 607 936 lei și prețul de vânzare conform contractului de vânzare-cumpărare din 02 februarie 2012 - 205 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 30 iunie 2017, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 17 octombrie 2017, a fost respins apelul declarat de lichidatorul SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman și menținută hotărârea Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 30 iunie 2017. Instanțele de judecată au conchis că acțiunea este neîntemeiată, în condițiile în care lichidatorul SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman nu a prezentat probe pertinente și concludente cu privire la valoarea de piață a bunurilor înstrăinate, respectiv nefiind demonstrată cauzarea prejudiciului material. Totodată, instanțele ierarhic inferioare nu au reținut ca probă a cauzării prejudiciului material sau a venitului ratat, valoarea cadastrală a bunurilor de 607 936 lei, deoarece această valoare nu a fost stabilită prin alte probe ca preț de piață.

La 23 ianuarie 2018, lichidatorul SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Cahul din 17 octombrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Cahul (sediul Central) din 30 iunie 2017, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii și încasare din contul pârâților a sumei de 397 936 lei cu titlu de prejudiciu material. În susținerea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei. Indică lichidatorul Baracu Roman că contractele de vânzare-cumpărare nr. 1685 din 02 februarie 2012 și nr. 3270 din 25 noiembrie 2013 sunt fictive, or, înstrăinarea bunurilor imobile a fost efectuată de către directorul SA „Zidarul-Cahul”, Dermenji Oleg cu un singur scop și anume, de a micșora activele întreprinderii și a face imposibilă stingerea datoriilor față de creditori.

Mai mult ca atât, contractul nr. 1658 a fost semnat din numele ambelor părți doar de către Dermenji Oleg, directorul SA „Zidarul –Cahul” și tatăl lui Dermenji Gheorghe, reprezentant în baza procurii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Cahul din 17 octombrie 2017 redactată integral, a fost expediată în adresa lichidatorului SA „Zidarul- Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman la 02 ianuarie 2018 (f.d. 136, volumul II). În circumstanțele relevate, recursul declarat de lichidatorul SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman la 23 ianuarie 2018, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 15 februarie 2018, în adresa lui Dermenji Gheorghe, Munteanu Vasilisa, Dermenji Oleg, Oficiul Cadastral Teritorial Cahul și SA „Daniel-P”, în proces de faliment a fost expediată copia recursului declarat de lichidatorul SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimații nu și-au valorificat dreptul respectiv și nu au depus referință. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 3 consideră că recursul declarat de lichidatorul SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de lichidatorul SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, argumentele invocate în recurs referindu-se la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut, ca temei al admisibilității recursului, argumentul recurentului lichidatorul SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman precum că contractele de vânzare-cumpărare nr. 1685 din 02 februarie 2012 și nr. 3270 din 25 noiembrie 2013 sunt fictive, fiind încheiate cu scopul de a micșora activele întreprinderii și a face imposibilă stingerea datoriilor față de creditori, or, prin prezenta acțiune, după modificarea pretențiilor la data de 27 martie 2015, nu se contestă legalitatea acestor contracte de vânzare-cumpărare, ci doar se solicită repararea prejudiciului material. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC 4 are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s- a pronunțat deja în modul corespunzător. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de lichidatorul SA „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de lichidatorul Societății pe Acțiuni „Zidarul-Cahul”, în proces de faliment, Baracu Roman se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 5