3ra-1338/19 — contestarea hotaririi

3ra-1338/19 — contestarea hotaririi (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1338/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (jud. A.Țihonschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A.Gheorghieș, A.Toderaș, E.Bejenaru)

DECIZIE

11 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Virgil Moloșag,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Virgil

Moloșag împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale de nivelul

II Rîșcani nr. 27, intervenienți accesorii Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Singureni de nivelul I nr. 27/22, Victor Savca, Rimma Copceac și

Nicolae Negru cu privire la contestarea hotărârii,

împotriva deciziei din 9 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Virgil Moloșag,

c o n s t a t ă :

La 30 septembrie 2019, reclamantul Virgil Moloșag s-a adresat

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni cu o cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale de nivelul II

Rîșcani nr. 27 cu privire la contestarea hotărârii.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin hotărârea nr. 9 din 23

septembrie 2019 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Singureni

de nivelul I nr. 27/22 a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de

primar din partea Blocului ACUM pentru alegerile locale generale din 20

octombrie 2019 sub nr. 1.

La fel, a indicat că ulterior prin hotărârea nr. 116 din 28 septembrie 2019

a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale de nivelul II Rîșcani nr. 27

a fost anulată hotărârea nr. 9 din 23 septembrie 2019 a Consiliului Electoral al

1

Circumscripției Electorale Singureni de nivelul I nr. 27/22 privind înregistrarea

sa în calitate de candidat la funcția de primar al satului Singureni, raionul

Rîșcani.

În opinia reclamantului, hotărârea nominalizată este una ilegală și pasibilă

anulării, deoarece la baza emiterii hotărârii contestate au stat contestațiile

depuse de Victor Savca, Rimma Copceac și Nicolae Negru și actul de constatare

nr. 21/04 din 23 octombrie 2018 emis de Inspectoratul de Intergitate

(actualmente Autoritatea Națională de Integritate), prin care s-a constatat

încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, însă aceste circumstanțe

nu pot constitui drept temei de anulare a hotărârii privind înregistrarea sa în

calitate de candidat la funcția de primar al satului Singureni, raionul Rîșcani, din

considerentul că legalitatea actului respectiv a fost contestată în instațele de

judecată și nu există o hotărâre irevocabilă în acest sens.

În acest context, reclamantul a subliniat că într-adevăr, conform art. 5

alin. (4) lit. a) din Legea nr.768/2000 privind statutul alesului local și art. 28

alin. (2) lit. d) din Legea privind administrația publică locală, mandatul

primatului încetează înainte de termen în condițiile legii și necesită prezența

unui act de constatare rămas definitiv, iar în ordinea art. 23 alin. (6) din Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, subiectul

declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)–(5) este

decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la

data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică

respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a

ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă

de 3 ani de la încetarea mandatului, însă în ambele cazul legiuitorul operează

exclusiv cu conceptul de act de constatare rămas definitive, însă aceste norme

nu sunt aplicabile cazului și nu au relevanță, deoarece actul de constatare sus-

indicat care a stat la baza emiterii hotărârii contestate nu are caracter definitiv,

or, acesta face obiectul litigiului în ordine de recurs la Curtea Supremă de

Justiție.

Respectiv, în lipsa unei decizii a Curții Supreme de Justiția, actul de

constatare emis în privința sa nu poate fi considerat ca fiind definitiv, ceea ce

denotă lipsa existenței temeiului juridic de a i se refuza înregistrarea în calitate

de concurent electoral, motiv pentru care a fost depusă prezenta acțiune în

instanța de contencios administrativ.

Reclamantul Virgil Moloșag a solicitat anularea hotărârii nr. 116 din 28

septembrie 2019 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale de nivelul

II Rîșcani nr. 27 prin care a fost anulată hotărârea nr. 9 din 23 septembrie 2019

a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Singureni de nivelul I nr.

27/22 privind înregistrarea lui Virgil Moloșag în calitate de candidat la funcția

de primar al satului Singureni, raionul Rîșcani.

2

Prin încheierea din 3 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni, în cauza de contencios administrativ sus-indicată au fost atrași în

calitate de intervenienți accesorii Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Singureni de nivelul I nr. 27/22, Victor Savca, Rimma Copceac și

Nicolae Negru.

Prin hotărârea din 4 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni corectată prin încheierea din 5 octombrie 2019, cererea de chemare în

judecată depusă de reclamantul Virgil Moloșag a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 9 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins

apelul declarat de Virgil Moloșag împotriva hotărârii din 4 octombrie 2019 a

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.

La 10 octombrie 2019 și, respectiv la 11 octombrie 2019, Virgil Moloșag

a depus recurs și recurs suplimentar împotriva deciziei din 9 octombrie 2019 a

Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 4 octombrie 2019 a Judecătoriei Drochia,

sediul Glodeni, solicitând casarea actelor judecătorești recurate și emiterea unei

decizii noi, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței de

apel, considerând că a fost adoptată pripit, nefiind studiate actele normative în

vigoare ce guvernează raportul material-litigios, instanța ignorând argumentele

apelantului.

La fel, a indicat că instanțele de judecată au neglijat faptul că la 28 august

2019, recurentul a contestat la Curtea Supremă de Justiție decizia din 2 iulie

2019 a Curții de Apel Chișinău, iar până la momentul actual, o soluție

irevocabilă, care să aibă puterea lucrului judecat, în respectiva speță nu există,

iar actul de constatare nr. 21/04 din 23 octombrie 2018, și respectiv sancțiunea

stabilită prin acesta, nu este pus în executare de autoritatea emitentă.

Prin urmare, efectele juridice ale actului respectiv, nu pot genera

consecințe și urmări defavorabile pentru recurent, până când instanța de recurs

nu se va pronunța prin decizie irevocabilă asupra cerințelor formulate în recurs.

Conform articolului 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii

instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare,

iar împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen de o zi de la

pronunțare.

Astfel, se constată că în condițiile speței, calea de atac în ordine de recurs

a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece decizia instanței de apel

a cărei anulare se solicită a fost pronunțată public la 9 octombrie 2019 (f.d.132),

iar cererea de recurs inițială a fost depusă la 10 octombrie 2019.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (7) și 74 alin. (7) Cod

electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în

conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Codului

administrativ. Apelul și recursul se examinează în termen de 3 zile de la

primirea dosarului în cauză.

3

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

La 11 octombrie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de

Virgil Moloșag, completul de admisibilitate al completului specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a numit examinarea

recursului în fond, în complet de cinci judecători.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în

vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului

alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de

contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiu aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție respinge recursul.

După cum denotă actele cauzei, la 16 septembrie 2019, Virgil Moloșag a

depus cerere de înregistrare în calitate de candidat la funcția de primar al satului

Singureni, raionul Rîșcani, la care a anexat inclusiv și declarația pe proprie

răspundere privind lipsa interdicțiilor legale de a candida (f.d.90), iar prin

hotărârea nr. 9 din 23 septembrie 2019 a Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Singureni de nivelul I nr. 27/22 acesta a fost înregistrat în calitate de

candidat la funcția de primar din partea Blocului ACUM pentru alegerile locale

generale din 20 octombrie 2019 sub nr. 1 (f.d.84).

La fel, s-a constatat că la 23 octombrie 2018, anterior înregistrării lui

Virgil Moloșag în calitate de candidat la funcția de primar al satului Singureni,

raionul Rîșcani, de către Inspectoratul de Integritate (în prezent Autoritatea

Națională de Integritate) a fost emis actul de constatare nr.21/04, prin care s-a

constatat încălcarea de către Virgil Moloșag a regimului juridic al conflictelor

de interese, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de

interese reale și admiterea conflictelor de interese consumate, iar drept sancțiune

pentru încălcarea admisă, Autoritatea Națională de Integritate a dispus aplicarea

4

în privința acestuia a interdicției de exercitare a funcției publice sau a funcției de

demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute de art. 23 alin.

(6)–(8) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale (f.d.38-44).

Între timp, la 13 noiembrie 2018, într-un alt litigiu, Virgil Moloșag a

depus acțiune împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea

actului de constatare nr.21/04 din 23 octombrie 2018, însă prin hotărârea din 18

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central menținută prin decizia

din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cererea de chemare în judecată a fost

respinsă ca neîntemeiată (f.d.22-25,26-37).

Drept rezultat, la 25 septembrie 2019, după devenirea definitivă și

executorie a hotărârii din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, alegătorii – petiționari Victor Savca, Rimma Copceac și Nicolae Negru

au depus contestații asupra hotărârii nr. 9 din 23 septembrie 2019 a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Singureni de nivelul I nr. 27/22,

solicitând anularea înregistrării concurentului electoral – Virgil Moloșag, din

motivul că acesta nu poate fi înregistrat în calitate de candidat la funcția de

primar, deoarece în privința dânsului prin actul de constatare nr. 21/04 din 23

octombrie 2018 emis de Inspectoratul de Intergitate (în prezent Autoritatea

Națională de Integritate) i s-a aplicat interdicția de exercitare a funcției publice

sau a funcției de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani, în condițiile

prevăzute de art. 23 alin. (6)–(8) din Legea nr.133/2016 privind declararea

averii și a intereselor personale (f.d.52-75).

Tot actele cauzei atestă că prin hotărârea nr. 116 din 28 septembrie 2019

a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale de nivelul II Rîșcani nr. 27

au fost admise contestațiile nr. 4-6 din 25 septembrie 2019 depuse de Victor

Savca, Rimma Copceac și Nicolae Negru și a fost anulată hotărârea nr. 9 din 23

septembrie 2019 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Singureni

de nivelul I nr. 27/22 privind înregistrarea lui Virgil Moloșag în calitate de

candidat la funcția de primar al satului Singureni, raionul Rîșcani, soluția fiind

întemeiată pe art. 13 alin. (2) lit. d) Cod electoral, Capitolul III din

Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor în

perioada electorală, actul de constatare nr.21/04 din 23 octombrie 2018 a

Inspectoratului de Integritate, hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și decizia din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.7).

Din considerentul că hotărârea în baza căreia Virgil Moloșag a fost

înregistrat în calitate de candidat la funcția de primar din partea Blocului

ACUM pentru alegerile locale generale din 20 octombrie 2019 sub nr. 1 a fost

anulată, la 30 septembrie 2019 a fost depusă prezenta acțiune, reclamantul

solicitând anularea hotărârii nr. 116 din 28 septembrie 2019 a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale de nivelul II Rîșcani nr. 27 prin care a

5

fost anulată hotărârea nr. 9 din 23 septembrie 2019 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Singureni de nivelul I nr. 27/22 (f.d.3-5).

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat

în favoarea netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca neîntemeiată.

La rândul său, soluția instanței de fond a fost menținută de către instanța

de apel ca fiind legală și întemeiată.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că reclamantul

Virgil Moloșag a fost privat de dreptul de a ocupa funcții de răspundere prin

hotărîre judecătorească definitivă și, respectiv în temeiul art. 13 alin. (2) lit. d)

Cod electoral nu poate fi ales în calitate de primar (f.d.106-108,133-139).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu

normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că

soluția dată de către instanțele de judecată inferioare despre necesitatea

respingerii ca neîntemeiate a acțiunii este justă, ea având la bază cumulul

dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată

aprecierea juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 Cod de procedură civilă

care de rând cu alte legi a completat Codul administrativ și Codul electoral.

În conformitate art. 38 alin. (3) din Constituția Republicii Moldova,

dreptul de a fi ales este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot,

în condițiile legii.

În temeiul art. 12 Cod electoral, dreptul de a fi aleși îl au cetățenii

Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condițiile prevăzute de

prezentul cod.

Conform art. 49 alin. (1) Cod electoral, pentru înregistrarea candidaților,

Comisiei Electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripție li se

prezintă de către candidat, cel tîrziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor,

următoarele documente:

a) procesul-verbal al ședinței organului central sau teritorial al partidului,

a altei organizații social-politice sau a blocului electoral privind desemnarea

candidatului (listei de candidați întocmite conform prevederilor art.84, 85, 86 și

137);

b) listele de subscripție cu numărul suficient de semnături ale

susținătorilor candidatului independent;

c) datele biografice ale candidatului;

d) declarația candidatului privind consimțămîntul lui de a candida la

funcția pentru care a fost desemnat, conținînd și declarația pe propria

răspundere despre lipsa interdicțiilor legale/judecătorești de a candida;

e) declarația de avere și interese personale a candidatului pentru ultimii 2

ani anteriori anului în care se desfășoară alegerile, în conformitate cu Legea

privind declararea averii și a intereselor personale;

f) o declarație pe propria răspundere privind:

6

– inexistența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa

funcții publice;

– inexistența actelor de constatare rămase definitive referitoare la regimul

declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la

confiscarea averii nejustificate, acte care nu sînt prescrise;

g) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova, eliberat de instituția medicală la care acesta se află în

evidență;

h) declarația candidatului pentru funcția de primar privind abandonarea,

pe termenul mandatului, a funcțiilor incompatibile cu funcția de primar, în cazul

în care persoana data este aleasă și validată;

i) declarația despre suspendarea, pe durata campaniei electorale, a

funcțiilor ocupate anterior – pentru persoanele care cad sub incidența art.13

alin.(3);

j) simbolul electoral în variantă electronică și pe hîrtie;

k) copia de pe actul de identitate al candidatului.

În corespundere cu art. 71 alin. (1) Cod electoral, alegătorii și concurenții

electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărîrile consiliilor și birourilor

electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Depunerea cererii în

instanța de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul

electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepția

contestațiilor privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct

în instanța de judecată, și a contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la

vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.

În temeiul art. 72 alin. (1) Cod electoral, acțiunile/inacțiunile și hotărârile

organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de judecată, în

termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii/identificării

inacțiunii sau adoptării hotărârii. Termenul de depunere se calculează începând

cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

În accepțiunea art. 13 alin. (2) lit. d) Cod electoral, nu pot fi aleși

persoanele private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere prin hotărîre

judecătorească definitivă. Organele electorale sînt informate despre existența

interdicției de către Ministerul Justiției, Autoritatea Națională de Integritate

și/sau de către Ministerul Afacerilor Interne.

În baza art. 38 alin. (4) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilității sau al restricțiilor rămîne definitiv

după expirarea termenului specificat la art. 36 alin. (1).

Iar conform art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, persoana care a fost supusă controlului

7

poate contesta actul de constatare în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în

instanța de contencios administrativ.

Raportând normele legal enunțate la circumstanțele litigiului dedus

judecății, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanțele de judecată corect au concluzionat

despre necesitatea respingerii acțiunii ca neîntemeiate, or, prin actul de

constatare nr. 21/04 din 23 octombrie 2018 a Inspectoratului de Integritate

(actulamente Autoritatea Națională de Integritate), s-a dispus aplicarea în

privința lui Virgil Moloșag a interdicției de exercitare a funcției publice sau a

funcției de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani.

La rândul său, conform anexei Legii cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, primarul este persoana

care exercită funcția de demnitate publică.

În această ordine de idei, Colegiul reține ca întemeiată concluzia

instanțelor de judecată precum că, hotărârea nr. 116 din 28 septembrie 2019 a

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale de nivelul II Rîșcani nr. 27

prin care a fost anulată hotărârea nr. 9 din 23 septembrie 2019 a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Singureni de nivelul I nr. 27/22 privind

înregistrarea lui Virgil Moloșag în calitate de candidat la funcția de primar al

satului Singureni, raionul Rîșcani a fost adoptată cu respectarea legii,

procedurii, competenței și temeiuri de a fi anulată nu există.

Aici, nu pot fi reținute ca temei de casare a actelor judecătorești recurate

și adoptarea unei decizii noi, de admitere a acțiunii, argumentele recursului

precum că actul de constatare care a stat la baza emiterii hotărârii nr. 116 din 28

septembrie 2019 contestate la caz, nu are caracter definitiv, deoarece face

obiectul litigiului în ordine de recurs la Curtea Supremă de Justiție.

Or, circumstanțele cauzei denotă contrariul și, anume, actul de constatare

nr. 21/04 din 23 octombrie 2018 este definitiv și executoriu, prin aceea că

legalitatea și temeinicia acestuia a fost verificată de către instanțele de judecată

care prin hotărârea din 18 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, menținută prin decizia din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au

respins acțiunea reclamantului de anulare a acestuia.

Respectiv, actul de constatare nr. 21/04 din 23 octombrie 2018 a

Inspectoratului de Integritate este devinitiv și executoriu, or, conform art. 251

alin. (2) Cod administrativ, deciziile instanțelor de apel sînt executorii de la

emiterea lor.

Neîntemeiate sunt și argumentele recursului precum că, actul de

constatare în privința recurentului nu poate fi considerat ca fiind definitiv,

deoarece nu a fost pus în executare, or, faptul respectiv nu înlătură efectele

juridice pe care acesta îl produce.

Referitor la răspunsul Inspectoratului de integritate cu statut de direcție

generală a Autorității Naționale de Integritate nr.04-04/2193 din 23 septembrie

2019 prin care se menționează că până la primirea sentinței de judecată

8

definitive și irevocabile pe cazul dat, actul de constatare nu poate fi considerat

rămas definitiv (f.d.6), instanța de recurs reține că la materialele dosarului este

prezentat și răspunsul Autorității Naționale de Integritate a nr.07/2285 din 27

septembrie 2019 semnat de către președintele Autorității Naționale de

Integritate, unde se menționează că actele de constatare emise de către

inspectorii de integritate din cadrul Inspectoratului de integritate sunt definitive

și executorii inclusiv la rămânerea definitivă a hotărârilor judecătorești emise de

prima instanță, supuse apelului, după examinarea cauzei în apel, în cazul

contestării actelor de constatare în instanța de contencios administrativ (f.d.79-

81).

În concluzie, Colegiul decelează că nu au fost constatate, din oficiu,

anumite temeiuri prevăzute de Codul administrativ care ar duce la anularea

hotărârii contestate, or, hotărârea nr. 116 din 28 septembrie 2019 care este

obiectul litigiului a fost adoptată cu respectarea competenței de către Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale de nivelul II Rîșcani nr. 27, cu

respectarea procedurii stabilite de Codul electoral și este legală în fond, fără a fi

încălcate anumite prevederi legale imperative.

În concluzie, instanța de recurs consideră că, instanțele de judecată au

examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic

litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic litigios și legea

materială ce guvernează raportul juridic. De asemenea, în cadrul judecării

cauzei, instanțele de judecată au creat participanților la proces condiții obiective

și echitabile pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce

se încadrează în dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al

Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu

privire la ilegalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă la circumstanțele care

au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de apel, având la bază

cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor

de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Cât privește cererea propriu – zisă al lui Virgil Moloșag din 11 octombrie

2019 de amînare a judecării cauzei pentru prezentarea argumentelor

suplimentare în susținerea recursului, aceasta urmează a fi respinsă, or, conform

articolului 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva deciziei instanței de apel poate fi

depus un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Respectiv, respingerea cererii de amânare în ordine de recurs, nu poate fi

calificată ca o limitare a dreptului de apărare și dreptului de acces la justiție, în

condițiile în care recurentul a depus recurs suplimentar la recursul inițial. Astfel,

acesta a beneficiat de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor

sale.

9

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul depus de Virgil Moloșag.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge cererea lui Virgil Moloșag, privind amânarea judecării cauzei.

Se respinge recursul depus de Virgil Moloșag.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Nina Vascan

10