2ra-1536/19 — anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasrea salriului

Dosarul nr. 2ra-1536/2019

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Șoldănești (jud. E. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Dașchevici, A. Panov, L.Bulgac).

ÎNCHEIERE

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ilie Bîstrițchii,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ilie Bîstrițchi

împotriva Întreprinderii Municipale „Regia-Apă Șoldănești” cu privire la anularea

ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

serviciu și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Ilie Bîstrițchii și s-a menținut hotărârea din 15 decembrie

2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești,

c o n s t a t ă :

La 05 iulie 2016 Ilie Bîstrițchii a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „Regia-Apă Șoldănești” prin care a solicitat anularea ordinului,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței de la serviciu și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a menționat că, prin ordinul nr. 18 din 22 iulie 2014 al

ÎM „Piața Șoldănești” a fost angajat în serviciu ре о perioadă determinată până la

06 mai 2017, în funcția de contabil-șef, cu salariul de funcție în mărime de 3712,

50 de lei, iar începând cu data de 01 mai 2015 salariul a fost majorat până la suma

de 4 275 de lei.

A relatat că la 09 decembrie 2015, prin dispoziția primarului or. Soldănești

(dar nu prin ordinul întreprinderii la care reclamantul a fost angajat în serviciu) nr.

330 din 03 decembrie 2015 „Cu privire la reducerea statelor de personal”, deciziei

consiliului orășenesc nr. 12/4 din 29 octombrie 2015 cu privire la fuzionarea prin

absorbție a ÎM „Piața Șoldănești” și ÎM „Regia-Apă Șoldănești”, a fost preavizat că

va fi concediat în legătură cu reducerea statelor de personal.

Conform înscrierii din carnetul de muncă din 09 februarie 2016, în baza

aceleași dispoziții nr. 330 din 03 decembrie 2015, reclamantul a fost transferat în

funcția de contabil șef la ÎM „Regia-Apă Șoldănești”.

A mai specificat că prin ordinul ÎM „Regia-Apă Șoldănești” nr. 33, fără dată,

cu care a făcut cunoștință la 05 aprilie 2016 a fost concediat din funcție, fără a

depune cerere de demisie, iar, conform înscrierilor din carnetul de muncă, a fost

1

eliberat conform altui ordin sub nr. 36 din 05 aprilie 2016, cu care nu a făcut

cunoștință, nefiindu-i achitat integral salariul.

A solicitat anularea ordinului nr. 33 prin care s-a dispus eliberarea

reclamantului din funcția de contabil-șef al ÎM „Piața Șoldănești” fuzionată cu ÎM

„Regia-Apă Șoldănești” pe motivul reducerii statelor de personal, repunerea în

funcția anterior deținută cu încasarea salariului pentru perioada absentelor forțate

de la locul de muncă, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000

de lei.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești

s-a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 11 ianuarie 2019 Ilie Bîstrițchii a declarat apel împotriva hotărârii din 15

decembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

a acțiunii.

Prin decizia din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Ilie Bîstrițchii și s-a menținut hotărârea din 15 decembrie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Șoldănești.

În acest sens, instanța de apel a conchis că prima instanță a judecat cauza sub

toate aspectele, a stabilit și elucidat toate circumstanțele importante ale cauzei, a

apreciat corect probele administrate și a concluzionat just că cerințele înaintate de

către Ilie Bîstrițchii nu sunt întemeiate, or, la judecarea cauzei nu s-au găsit

confirmarea alegațiile lui Ilie Bîstrițchii precum că dânsul a fost eliberat ilegal,

nefiindu-i achitate toate drepturile salariale. Mai mult, din probele acumulate

rezultă cert faptul că apelantul/reclamant a făcut cunoștință cu ordinul nr.36 „Cu

privire la încetarea contractului de muncă” la data de 05 aprilie 2016, ultima zi de

muncă pentru acesta fiind data de 01 aprilie 2016, fiindu-i achitate la concediere

toate plățile cuvenite.

La 12 iunie 2019 Ilie Bîstrițchii a declarat recurs împotriva deciziei din 21

martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel,

menționând că la emiterea acesteia, instanța a aplicat eronat normele de drept

material.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 martie

2019.

Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost expediată părților

la data de 10 aprilie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 12 iunie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Ilie Bîstrițchii, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

2

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ilie Bîstrițchii, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

3

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de către Ilie Bîstrițchii, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ilie Bîstrițchii împotriva

deciziei din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4