2ra-1739/19 — anularea ordinului

Dosarul nr. 2ra-1739/19 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V. Hudoba) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, L. Caraianu, Ș. Starciuc) ÎNCHEIERE 9 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Cebanova Maria, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Cebanova Maria împotriva Liceului Teoretic satului Congaz, intervenient accesoriu Iasîbaș Iordan cu privire la anularea ordinelor, încasarea dobânzii, a prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă : La 13 martie 2017 Cebanova Maria a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Liceului Teoretic sat.

Congaz cu privire la anularea ordinelor în baza cărora i-a fost micșorat salariul în funcția de director pe educație de la un salariu de funcție până la 0,75% salariu de funcție, încasarea prejudiciului material în sumă de 10756,2 de lei cauzat prin neachitarea salariului, încasarea prejudiciului moral în mărimea egală cu mărimea unui salariului de funcție al directorului adjunct înmulțit cu numărul lunilor pe parcursul cărora i-au fost încălcate drepturile. Reclamanta la 03 aprilie 2017 a înaintat o cerere cu privire la înlăturarea neajunsurilor în cererea inițială și a solicitat încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă de a câte 100 de lei pentru fiecare zi în care i-au fost încălcate drepturile sale, în suma totală de 25000 de lei și a prejudiciului material în suma de 10756 de lei.

La data de 03 septembrie 2018 reclamanta a înaintat o cerere de concretizare a acțiunii, prin care solicitat anularea ordinelor nr. 125/16-OD din 22.08.2016, nr. 130/16-OD din 01.09.2016 și a ordinului nr. 05/17-P din 20.01.2017, încasarea prejudiciului material în suma de 37134,50 lei cauzat în perioada din 01.09.2016 până la 05.09.2018 și a câte 51,22 lei pentru fiecare zi până la emiterea a unei hotărâri, încasarea prejudiciului moral în suma de 30732 de lei cauzat de lezarea ilegală a dreptului la muncă în perioada 01.09.2016 până în ziua emiterii hotărârii, obligarea pârâtului de a calcula și de a achita suplimentar dobânda în sumă de 1536,6 de lei, pentru necalcularea și neachitarea unei părți din salariul lunar și compensarea pierderilor în legătură cu inflația în perioada din 01.09.2016 până în ziua emiterii de către instanța de judecată a unei hotărâri definitive.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin emiterea ordinelor nr. 125/16- OD din 22.08.2016 și nr. 130/16-OD din 01.09.2016, pârâtul i-a stabilit în mod unilateral, fără acordul său, în loc de un salariu tarifar al directorului-adjunct pentru 1 educație, doar 0,75% din acesta, atunci când dânsa îndeplinea același volum de muncă și de aceeași complexitate. A menționat reclamanta că prin micșorarea procentajului, pârâtul, fără acordul său, a modificat condițiile de muncă, încălcând legislația muncii. Astfel, prin neachitarea lunară a salariului în mărime de 0,25% din norma tarifară la salariul de funcție al directorului-adjunct în cadrul liceului, i-a fost cauzat un prejudiciu material și moral, și că mărimea prejudiciului moral se egalează cu mărimea salariului de funcție al directorului-adjunct înmulțit cu numărul lunilor pe parcursul cărora i-au fost încălcate drepturile.

Reclamanta a mai invocat că cererea sa prealabilă cu privire la înlăturarea încălcărilor admise a fost respinsă neîntemeiat și că dânsa a aflat despre încălcarea clauzelor contractuale la data de 29.12.2016 când a primit adeverința cu privire la salariul, fapt confirmat prin calculul pentru anul de studii 2016-2017 prezentat acesteia de Direcția Generală Învățământ a UTA Găgăuzia. A susținut reclamanta că mărimea salariului lunar neachitat acesteia constituie 1536,6 de lei si că în perioada de 24 luni și 5 zile, mărimea salariului lunar neachitat acesteia este egal cu suma de 37134,5 de lei. A relatat reclamanta că prin neachitarea salariului i s-a cauzat un prejudiciu moral, care urmează a fi încasat în conformitate cu legislația în vigoare în cuantum de nu mai puțin de un salariu mediu lunar.

Prin încheierea protocolară din 15 noiembrie 2017 a judecătoriei Comrat, a fost atras în proces ca intervenient accesoriu Iasîbaș Iordan. Prin hotărârea din 23 noiembrie 2018 a Judecătoria Comrat sediul Central cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial: au fost anulate ca fiind ilegale ordinele directorului Liceului Teoretic sat. Congaz nr. 125 din 22.08.2016 ”Cu privire la retribuirea obligațiilor...” și nr. 130/16 din 01.09.2016 ”Cu privire la repartizarea salariului...” în partea ce ține de Cebanova Maria deținând funcția de directorul-adjunct pe educație în cadrul Liceului Teoretic sat. Congaz; s-a încasat de la Liceul Teoretic sat. Congaz în folosul Mariei Cebanova suma de 35328 de lei ca prejudiciu material cauzat în perioada 01.09.2016-31.08.2018 prin modificarea ilegală a condițiilor de muncă și suma de 3000 de lei pentru repararea prejudiciului moral.

În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 28 martie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă cererea de apel depusă de Cebanova Maria, admisă cererea de apel depusă de intervenientul accesoriu Iasîbaș Iordan, casată hotărârea din 23 noiembrie 2018 la cererea de chemare în judecată depusă de Cebanova Maria împotriva Liceului Teoretic a satului Congaz și emisă o hotărâre nouă prin care solicitarea reclamantei cu privire la anularea ordinelor nr. 125/16-OD din 22.08.2016 și nr. 130/16-OD din 01.09.2016, a fost respinsă în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În rest solicitarea cu privire la anularea ordinului nr. 05/17-P din 20.01.2017, încasarea prejudiciului material și moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut că solicitările reclamantei cu privire la anularea ordinelor nr. 125/16-OD din 22.08.2016 și nr. 130/16-OD din 01.09.2016 au fost înaintate în instanța de judecată după expirarea termenului de prescripție. La 27 mai 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 205), Cebanova Maria a declarat recurs împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Comrat, 2 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, modificarea parțială a hotărârii instanței de fond, astfel încât cerințele reclamantului să fie admise. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat și apreciat în mod eronat legea, normele dreptului procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 28 martie 2019. Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la data de 23 aprilie 2019 și recepționată de către recurentă la data de 26.04.2019 conform avizului de recepție anexat. Astfel, recursul declarat la data de 27 mai 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 205), este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Cebanova Maria, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cebanova Maria nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 3 În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cebanova Maria ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cebanova Maria împotriva deciziei din 28 martie 2019 a Curții de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4