3ra-647/20 — contestarea actului administrativ, recunoasterea nevalabilitatii contractului individual de munca, restabilirea la locul de munca in functia anterior detinuta, obligarea achitarii salariului pentru perioada absentei fortate de la munca si repararea prejudiciului moral cauzat

3ra-647/20 — contestarea actului administrativ, recunoasterea nevalabilitatii contractului individual de munca, restabilirea la locul de munca in functia anterior detinuta, obligarea achitarii salariului pentru perioada absentei fortate de la munca si repararea prejudiciului moral cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-647/20

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: D. Fujenco, Ș. Starciuc, L. Caraianu)

D E C I Z I E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursului declarat de către Administrația raionului Comrat,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghi Molla împotriva Administrației raionului Comrat, intervenient

accesoriu Grigorii Terzi și Ivan Topal privind contestarea actului administrativ,

recunoașterea nevalabilității contractului individual de muncă, restabilirea la locul

de muncă în funcția deținută anterior, obligarea achitării salariului pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral cauzat,

împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-au respins cererile de apel și recurs declarate de către Administrația raionului

Comrat împotriva hotărârii din 19 septembrie 2019 și a încheierii din

03 octombrie 2019 ale Judecătoriei Comrat, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 29 martie 2019 Gheorghi Molla a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Administrației raionului Comrat, prin care a solicitat anularea dispozițiilor

Administrației raionului Comrat nr. 134-K din 18 decembrie 2018, nr. 5-K din

28 ianuarie 2019, ca fiind ilegale și emise cu încălcarea Legii nr. 158 din

04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public; obligarea

Administrației raionului Comrat să-l restabilească la locul de muncă în funcția

deținută anterior, cu obligarea achitării salariului pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 5000 de

lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Gheorghi Molla a

1

relatat că la 24 august 2018 Administrația raionului Comrat a emis dispoziția

nr. 99-K prin care din 03 septembrie.2018 a fost angajat prin transfer în funcția de

șef al serviciului în domeniul protecției sociale.

Reclamantul a indicat că la 18 decembrie 2018 a fost emisă dispoziția

nr. 134-K în legătură cu modificarea și completarea Codului Muncii nr. 154 din

28 martie 2003, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 364-370 din

20 octombrie 2017, iar în baza alin. (2), art. 54, lit. f), alin. (1), art. 55, lit. y1, alin.(1),

art. 86 Codul muncii, art. 10, alin. (1) art. 41 din Legea nr. 156-XIV din

14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat s-au preîntâmpinat

colaboratorii administrației raionale, care au ieșit potrivit legislației în vigoare, la

pensie pentru limita de vârstă, de faptul că din 02 ianuarie 2019 cu aceștia vor fi

încheiate contracte individuale de muncă pe durată determinată și li s-a explicat că,

în cazul refuzului de a semna contractul individual de muncă pe durată determinată

se vor aplica dispozițiile art. 86 alin. (1) lit. (y1) Codul muncii.

În opinia reclamantului, această preîntâmpinare înseamnă că, în cazul refuzului

de a semna contractul, salariatul va fi concediat din motivul deținerii statutului

vârstei de pensionare.

Reclamantul a susținut că tuturor pensionarilor le-au fost pregătite contractele

individuale de muncă cu referire la art. 45-94 Codul muncii.

În același context, a precizat că i-a fost prezentat contractul de muncă nr. 02

din 02 ianuarie 2019 pe durată de 1 lună, pe care la semnat sub presiune la data de

03 ianuarie 2019.

În continuare, a punctat că luând cunoștință de Legea nr. 158 din 04 iulie 2008

cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, în aceiași zi, prin cerere

și-a retras semnătura.

Reclamantul a relevat că dispoziția nr. 134-K din 18 decembrie 2018 și

contractul individual de muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2019 au fost întocmite, cu

referire la articolele Codului muncii, însă fără a se ține cont de dispozițiile Legii

nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 fiind un act legislativ conține norme de drept,

care se aplică exclusiv la categoria concretă a raporturilor sociale, care

reglementează raporturile de drept a funcționarilor publici cu autoritățile publice.

Astfel, Legea menționată, având o putere juridică egală cu acea a Codului

muncii, reglementează raporturile de drept ale funcționarilor publici cu autoritățile

publice, și normele Codului muncii pot fi aplicate doar în cazul, dacă anumite

raporturi de muncă nu sunt reflectate în acest act legislativ.

Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nu prevede în cadrul angajării întocmirea unui contract de

muncă.

De asemenea, prin Legea indicată este reglementată chestiunea cu privire la

numirea în funcție a persoanelor de vârsta pensionară. Art. 42 alin. (5) prevede că,

la împlinirea vârstei de 63 de ani, funcționarul public poate fi numit, la decizia

persoanei/organului care are competență legală de numire în funcție, pe perioade

determinate, dar care cumulativ nu vor depăși 5 ani, în aceeași funcție publică, în

2

funcție echivalentă sau în funcție de nivel inferior, primind pensia și salariul conform

legislației. Numirea în funcție se face doar cu acordul funcționarului public, dacă

acesta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 27, cu excepția alin. (1) lit. d).

Prin dispoziția nr. 99-k din 24 august 2018 reclamantul a fost angajat în

conformitate cu Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public pe durată nedeterminată, iar aceasta înseamnă până la

vârsta de 68 de ani.

Adoptarea dispoziției nr. 134-k din 18 decembrie 2018 și încheierea

contractului de muncă pe 1 lună, cu referire la normele Codului muncii, sunt ilegale,

deoarece contravin Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public.

Prin dispoziția nr. 5-k din 28 ianuarie 2019, reclamantul a fost concediat

începând cu 31 ianuarie 2019 din funcția de șef al serviciului în domeniul protecției

sociale, în legătură cu expirarea termenului contractului individual de muncă pe

durată determinată nr. 2 din 02 ianuarie 2019, încheiat cu Molla Gheorghi și

deținerea de către acesta a statutului de pensionar,

Reclamantul consideră că aplicarea prevederilor Codului muncii la emiterea

dispoziției date contravine Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public și acestea nu pot servi temei pentru

concediere.

În opinia reclamantului, în cazul în care la data semnării contractului individual

de muncă din 02 ianuarie 2019, și-a retras semnătura, contractul și-a pierdut puterea

ca document de drept. Cu toate acestea, Administrația raionului Comrat nu la

concediat în legătură cu refuzul încheierii contractului individual de muncă, conform

dispoziției nr. 134-k din 18 decembrie 2018, fapt ce atestă că contractul dat a fost

întocmit cu încălcarea Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public. De altfel, lucru confirmat și în răspunsul la cererea

prealabilă nr. 227 din 12 martie 2019, în care Administrația raionului Comrat deja

nu face referire la contract, dar își argumentează refuzul prin Legea nr. 158 din

04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (iar

invocarea art. 76 Codul muncii nu se referă la obiectul litigiului).

În această ordine de idei, reclamantul a subliniat că motivarea adusă în art. 62

alin. (1) lit. d) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, la împlinirea de către funcționarul public a vârstei de

63 de ani, cu excepția situației specificate la art.42 alin.(5), de asemenea nu poate fi

reținută ca temei pentru concediere, deoarece la momentul angajării salariatului

(03 septembrie 2018), ultimul avea vârsta de 65 de ani. Articolul indicat poate fi

aplicat doar în cazul, în care salariatul, activează în cadrul autorităției publice și

atinge vârsta de pensionare de 63 ani, administrația are dreptul să decidă să lase

salariatul să activeze în continuare, cu stabilirea termenului de la 1 la 5 ani, sau să-l

concedieze. În orice caz, aceasta se înregistrează, conform art. 30 alin. (1) Legea

nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

prin emiterea unui act administrativ de către conducătorul autorității publice, dar nu

prin întocmirea contractului individual de muncă.

3

Gheorghi Molla consideră că, deoarece a fost angajat prin transfer la vârsta de

65 ani pe o durata nedeterminată, cade sub incidența art. 42 alin. (5) al Legii nr. 158

din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care

stipulează că funcționarul public poate fi numit, la decizia persoanei/organului care

are competență legală de numire în funcție, pe perioade determinate, dar care

cumulativ nu vor depăși 5 ani, în cazul său până la atingerea vârstei de 68 de ani.

Astfel, dacă în dispoziția nr. 99-k din 24 august 2018 lipsește perioada determinată,

atunci ea este valabilă până la atingerea vârstei de 68 de ani.

Prin urmare, Administrația raionului Comrat nu-1 putea concedia în legătură

cu atingerea vârstei de pensionare de 63 de ani, dar doar conform art. 61 din Legea

nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Reclamantul a susținut că termenul de contestare al dispoziției nr.134 din

18 decembrie 2018 a expirat la 18 ianuarie 2019, însă aceasta este în legătură

nemijlocită cu dispoziție nr. 5-k din 28 ianuarie 2019, care constituie continuarea

procesului de pregătire a pachetului de documente pentru concedierea ilegală a sa

din funcția de șef al serviciului în domeniul protecției sociale, motiv din care a

înaintat cererea de contestare mai târziu.

În continuare, reclamantul a relevat că motivul de bază al concedierii sale,

constă în poziția sa de determinare a domiciliului copilului minor cu tatăl, din cadrul

ședinței de judecată în cauza civilă cu privire la divorțul soților Neicovcen și

determinarea domiciliului copilului minor, unde reprezenta organul de tutelă și

curatelă al Administrației raionului Comrat, care a emis un act-aviz neutru, prin care

a lasăt adoptarea hotărârii în cauză la discreția instanței. Instanța de judecată a

adoptat hotărîrea cu privire la determinarea domiciliului minorului cu tatăl. O astfel

de hotărîre nu i-a plăcut Administrației raionului Comrat, motiv din care, prin

dispoziția nr. 133-k din 17 decembrie 2018 a fost numită cercetarea de serviciu, iar

a doua zi s-a emis dispoziția nr.134-k din 18 decembrie 2018, care s-a încheiat cu

emiterea dispoziției nr. 5-k din 28 ianuarie 2019.

Reclamantul a relevat că dispozițiile date au fost emise contrar Legii nr. 158

din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, astfel

fiindu-i lezate drepturile și cauzat un prejudiciu moral.

În baza celor expuse, Gheorghi Molla a solicitat admiterea integrală a cererii

de chemare în judecată.

Prin încheierea protocolară din 18 mai 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, s-a atras în proces în calitate de persoană terță Grigorii Terzi (f.d. 57, Vol.I).

La 04 iunie 2019 Gheorghi Molla a depus cerere de concretizare a pretențiilor,

prin care a solicitat declararea contractului individual de muncă nr. 02 din

02 ianuarie 2019, încheiat între Administrația raionului Comrat și Gheorghi Molla

nevalabil, din considerentele că lipsesc temeiurile de drept pentru încheierea

acestuia, acest contract contravine dispoziției nr. 99-k din 24 august 2018 și referirile

făcute în contract la articolele Codului muncii contravin art. 5 alin. (3) Legea nr. 100

din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative (f.d. 73, Vol.I).

Prin încheierea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a

admis cererea reclamantului Gheorghi Molla cu privire la refuzul parțial de la

4

cererea de chemare în judecată și încetarea procesului. S-a admis refuzul

reclamantului cu privire la anularea Dispoziției Administrației raionului Comrat

nr.134-k din 18 decembrie 2018, ca fiind ilegală și adoptată cu încălcarea legii și

s-a încetat procesul în cauza intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghi Molla împotriva Administrației raionului Comrat, cu privire la anularea

dispozițiilor Administrației raionului Comrat nr. 134-K din 18 decembrie 2018,

nr. 5-K din 28 ianuarie 2019, ca fiind ilegale și emise cu încălcarea Legii nr. 158 din

04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public; obligarea

Administrației raionului Comrat să-l restabilească la locul de muncă în funcția

deținută anterior, cu achitarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată

de la muncă și repararea prejudiciului moral cauzat în mărime de 5000 de lei. S-a

explicat reclamantului că în cazul încetării procesului nu se admite adresarea

repetată în privința acelorași părți, cu același obiect și aceleași temeiuri

(f.d. 89, 90-91, Vol.I)

Prin hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

s-a admis cererea de chemare în judecată.

S-a recunoscut nevalabil contractul individual de muncă nr. 02 din

02 ianuarie 2019, încheiat între Administrația raionului Comrat și Gheorghi Molla;

S-a anulat ca fiind ilegală în fond și emisă cu încălcarea legii, dispoziția

Administrației raionului Comrat nr. 5-K din 28 ianuarie 2019;

S-a obligat Administrația raionului Comrat să-l restabilească la locul de muncă

pe Gheorghi Molla, în funcția ocupată anterior, de șef al serviciului în domeniul

protecției sociale.

S-a obligat Administrația raionului Comrat să-i achite lui Gheorghi Molla

salariul pentru perioada absenței forțate de la serviciu din data concedierii, adică din

31 ianuarie 2019 și pînă la data restabilirii în funcția anterioară;

S-a încasat de la Administrația raionului Comrat în beneficiul lui Gheorghi

Molla 5000 de lei în calitate de compensație a prejudiciului moral cauzat

(vol. I, f.d. 139).

La 24 septembrie 2019 Administrația raionului Comrat a depus cerere, prin care

a solicitat explicarea dispozitivului hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central (f.d. 145-146, Vol.I).

La 25 septembrie 2019, Administrația raionului Comrat a declarat apel

împotriva hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată a

reclamantului Gheorghi Molla.

Prin încheierea din 03 octombrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central

s-a respins cererea Administrației raionului Comrat cu privire la explicarea

dispozitivului hotărârii din 19 septembrie 2019 (f.d. 157, 158-160, Vol.I)

La 27 noiembrie 2019 Administrația raionului Comrat a depus cerere de recurs

împotriva încheierii din 03 octombrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

prin care a solicitat casarea încheierii primei instanțe, și emiterea unei noi încheieri

cu privire la explicarea părții executorii a dispozitivului hotărârii din

5

19 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

La 29 noiembrie 2019 Administrația raionului Comrat a depus cerere privind

suspendarea executării hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat,

sediul Central (f.d.198-200, Vol. I)

Prin încheierea din 27 decembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca

fiind neîntemeiată cererea Administrației raionului Comrat cu privire la suspendarea

executării hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central

(f.d.227-228, Vol.I)

Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, s-au respins cererile

de apel și recurs declarate de Administrației raionului Comrat împotriva hotărârii

din 19 septembrie 2019 și a încheierii din 03 octombrie 2019 ale Judecătoriei

Comrat, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță a cercetat și

elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei,

astfel hotărârea fiind emisă legal și întemeiat cu aplicarea corectă a normelor de

drept material și procedural și respectarea dreptului la un proces echitabil al părților.

Totodată, instanța de apel a concluzionat că temeiurile invocate de apelanta-

recurenta Administrația raionului Comrat în susținerea cererilor de apel și recurs

sunt neîntemeiate, motiv din care urmează a fi respinse cu menținerea hotărârii din

19 septembrie 2019 și a încheierii din 03 octombrie 2019 ale Judecătoriei Comrat,

sediul Central.

La 10 martie 2020 Administrația raionului Comrat a declarat recurs nemotivat,

iar la 04 mai 2020 a depus cererea de recurs motivată împotriva deciziei din

20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare

în judecată.

În susținerea recursului, Administrația raionului Comrat a indicat că a

recepționat copia deciziei contestate la data de 24 martie 2020.

Recurenta consideră că adoptarea deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de

Apel Comrat a avut loc cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a legislației în

vigoare.

În susținerea poziției date, recurenta a invocat că la examinarea cererii de apel

Curtea de Apel Comrat nu a ținut cont de circumstanțele esențiale ale cauzei, prin ce

și se demonstrează aplicarea eronată a legislației în vigoare.

În continuare, recurenta a accentuat că instanța de apel, prin încasarea din

bugetul Administrației raionului Comrat a prejudiciului material și moral în mărime

totală de aproximativ 100000 de lei în beneficiul lui Gheorghi Molla a încălcat art.4

alin.(4) și art.(6) alin. (2) din Carta Europeană a Autonomiei Locale din

15 octombrie 1985.

Recurenta a susținut că instanța de apel a ajuns la o concluzie greșită precum

că hotărârea primei instanțe se bazează pe o cercetare corespunzătoare a probelor și

nu au fost încălcate normele de drept material si procesual, iar cererea de apel este

neîntemeiată si urmează a fi respinsă.

6

În continuare, recurenta a invocat că prima instanță și instanța de apel au

interpretat greșit acțiunile Administrației raionului Comrat, prin care ar fi fost

încălcate doar drepturile lui Gheorghi Molla, dar nu ale tuturor persoanelor

menționate în dispoziția nr. 134-k din 18 decembrie 2018 cu privire la încheierea

contractului individual de muncă pe termen determinat.

Reclamanta a menționat că în scopul probării acestui argument a anexat

contractul individual de muncă nr. 03 din 02 februarie 2019 încheiat cu Boris

Lisenco, în care administrația publică locală și-a exercitat dreptul discreționar față

de acesta, dar și de alte persoane ale Administrației raionului Comrat, care au atins

vârsta de 63 de ani sau mai mult, situație similară cu cea a cet. Gheorghi Molla.

Decizia instanța de apel de a respinge respectivul contract individual de muncă

ca probă, din considerentul că acesta nu ar avea legătură cu dispoziția nr.134-k din

18 decembrie 2019, recurenta o consideră eronată, deoarece fără această dispoziție

și fără prevenirea persoanelor care au atins vârsta de 63 de ani și mai mult, ar fi fost

imposibil pe viitor de încheiat contracte individuale de muncă cu această categorie

de persoane.

Administrația raionului Comrat consideră că prima instanță și instanța de apel,

prin hotărârile emise au încălcat dispozițiile art. 22, 26, 27 alin.(2) Codul de

procedură civilă si art.195 Cod administrativ.

În susținerea poziției date, recurenta a indicat că Gheorghi Molla în cererea

prealabilă depusă a solicitat Administrației raionului Comrat recunoașterea

ilegalității dispoziției nr. 5-k din 28 ianuarie 2018 cu privire la eliberarea sa din

funcție, însă nu și repararea prejudiciul material si moral. Iar, în cererea de chemare

în judecată din 29 martie 2019 reclamantul a solicitat să fie anulate 2 acte

administrative nr. 134-k din 18 decembrie 2018 și nr.5-k din 28 ianuarie 2019, ca

fiind adoptate cu încălcarea Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, fără a solicita repunerea în termenul de

contestare a actului administrativ nr. 134-k din 18 decembrie 2018, conform art.17

din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Or, acest act

a fost adoptat până la 01 aprilie 2019, adică până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Recurenta a punctat că instanța de judecată a nu ținut cont nici de faptul că a

fost omisă calea extrajudiciară de examinare a legalității dispoziției nr. 134-k din

18 decembrie 2018, conform art.14, 15, 17 din Legea contenciosului administrativ.

Totodată, instanța de apel a omis faptul că în cererea de completare a pretențiilor din

04 iunie 2019 Gheorghi Molla, fără a solicita repunerea în termen, a solicitat

anularea contractului individual de muncă nr. 02 din 02 ianuarie 2019, care la fel a

fost semnat până la intrarea in vigoare a Codului administrativ și legalitatea căruia

urma a fi examinată în baza Legii contenciosului administrativ.

Recurenta a menționat că concluziile Curții de Apel Comrat contravin art. 313

alin.(1) Codul de procedură civilă, deoarece reclamantul Gheorghi Molla personal

la 02 septembrie 2019 a semnat contractul individual de muncă nr. 02, adică conform

art. 321, 322 Codul civil, între Administrația raionului Comrat și Gheorghi Molla a

fost semnată de comun acord o tranzacție, consecințele căreia au survenit din

7

momentul semnării acesteia, adică din 02 ianuarie 2019, ne cătând la faptul dacă

ultimul a făcut cunoștință cu contractul individual de muncă, așa cum prevede

art.313 alin. (1) Codul civil.

La 03 ianuarie 2019, Gheorghi Molla cu încălcarea art.321, 322 Codul civil a

depus cerere privind anularea în mod unilateral a contractului individual de muncă

nr. 2 din 02 ianuarie 2019, fără a renunța la exercitarea în continuare a atribuțiilor

sale de serviciu și la primirea salariului.

Recurenta a enunțat că instanța de apel nu a luat în considerare momentul în

care au survenit consecințele semnării contractului individual de muncă nr. 02 și

faptul că Administrația raionului Comrat nu a oferit un răspuns lui Gheorghi Molla

la cererea depusă la 02 ianuarie 2019.

Astfel, în opinia recurentei, acțiunile lui Gheorghi Molla nu cad sub incidența

art. 313 alin. (2) Codul civil, deoarece contractul individual de muncă nr,02 a fost

semnat la 02 ianuarie 2019, iar cererea de retragere a semnăturii a fost depusă la

03 ianuarie 2019 și nu mai devreme sau în același moment.

Recurenta a precizat că nu este de acord cu încasarea prejudiciului material și

moral, deoarece petiționarul până și după încetarea raporturilor de muncă nu a rămas

fără surse de venit și nu trăia in sărăcie, or, acesta conform informației prezentate

administrației raionale primea un venit stabil și mijloace de existență mai mari decât

salariul mediu achitat de către angajator, fapt care nu a fost luat în considerare de

instanța de apel.

Mai mult, Administrația raionului Comrat are dreptul de a decide cu care din

persoanele ce au atins vârsta de 63 de ani să încheie contracte individuale de muncă.

Prin urmare, recurenta a concluzionat că având în vedere circumstanțele și

argumentele menționate în cererea de recurs, decizia instanței de apel urmează a fi

casată cu adoptarea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată

depusă de Gheorghi Molla.

La 17 iunie 2020 Gheorghi Molla a depus referință la cererea de recurs, prin

care a solicitat respingerea recursului declarat de Administrația raionului Comrat cu

menținerea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel.

La 18 iunie 2020 Administrația raionului Comrat a depus cerere, prin care a

solicitat suspendarea examinării admisibilității recursului în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghi Molla

împotriva Administrației raionului Comrat, intervenient accesoriu Grigorii Terzi și

Ivan Topal privind contestarea actului administrativ, recunoașterea nevalabilității

contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă în funcția deținută

anterior, obligarea achitării salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de

la muncă și repararea prejudiciului moral cauzat, până la soluționarea și adoptarea

hotărârii definitive pe cauza la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat la 09 iunie 2020 cu privire la contestarea

actelor administrative.

Prin încheierea din 01 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins

cererea depusă de către Administrația raionului Comrat privind suspendarea

examinării admisibilității recursului Administrației raionului Comrat împotriva

8

deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, în cauza de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghi Molla

împotriva Administrației raionului Comrat, intervenient accesoriu Grigorii Terzi și

Ivan Topal privind contestarea actului administrativ, recunoașterea nevalabilității

contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă în funcția deținută

anterior, obligarea achitării salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de

la muncă și repararea prejudiciului moral cauzat.

La 14 iulie 2020 Administrația raionului Comrat a depus cerere de completare

a temeiurilor din recurs, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea

acestora.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a

fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul Cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Comrat contestată a fost pronunțată la 20 februarie 2020.

Administrația raionului Comrat s-a conformat prevederilor art. 245, alin.(1) din

Codul administrativ și a depus recurs la 10 martie 2020 (f.d.83-85, vol.II).

Cu referire la termenul de depunere a motivării recursului completul specializat

menționează că decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost

notificată recurentei la 23 martie 2020 (f.d.91, Vol.II).

9

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020 a

fost instituită starea de urgență în Republica Moldova, pentru o perioadă de 60 de

zile.

Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de

18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova

termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de

urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data

încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului motivat pentru

Administrația raionului Comrat după întrerupere a început a curge de la data de

16 mai 2020.

În aceste circumstanțe, motivarea recursului înaintat de către Administrația

raionului Comrat împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat

la 04 mai 2020, se consideră a fi depusă în termen.

Prin încheierea din 01 iulie 2020, completul de admisibilitate al completului

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a numit

examinarea recursului în fond, în complet de 5 judecători.

Examinând recursul depus, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din

19 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea unei decizii

noi, prin care să fie declarată inadmisibilă acțiunea depusă de Gheorghi Molla, din

următoarele motive.

La 01 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul

257 alin. (1) al acesteia.

Articolul 258 alin. (3) din Codul administrativ statuează că, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Astfel, prezenta speță urmează a fi judecată conform procedurii stipulate în

Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din

19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în

vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, și anume a Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la

01 aprilie 2019).

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. c) că, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din materialele cauzei rezultă că, prin dispoziția Administrației raionului

Comrat nr. 99-k din 24 august 2018, începând cu data de 03 septembrie.2018

10

Gheorghi Molla a fost angajat prin transfer în funcția de șef al serviciului în

domeniul protecției sociale (f.d.9, Vol.I).

Prin dispoziția nr. 134-k din 18 decembrie 2018 a Administrației raionului

Comrat s-au informat angajații instituției, care conform legislației în vigoare au ieșit

la pensie pentru limita de vârstă că din 02 ianuarie 2019 cu ei vor fi încheiate

contracte individuale de muncă pe durată determinantă. Totodată, li s-a comunicat

că în cazul refuzului încheierii contractului individual de muncă, începând cu

02 ianuarie 2019 vor fi aplicate dispozițiile art.86 alin. (1) lit. y1) Codul muncii

(f.d.10, Vol.I).

La 02 ianuarie 2019 între Administrația raionului Comrat și Gheorghi Molla a

fost încheiat contractul individual de muncă nr. 2 pe perioadă de o lună, valabil până

la 31 ianuarie 2019, prin care ultimul a fost angajat în funcția de șef al serviciului în

domeniul protecției sociale (f.d.11-12, Vol.I).

La 03 ianuarie 2019 Gheorghi Molla a depus cerere, prin care a solicitat

retragerea semnăturii de pe contractul individual de muncă semnat la

02 ianuarie 2019, din motiv că acesta îi lezează drepturile și contravine dispozițiilor

Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public (f.d.13, Vol.I).

Prin dispoziția nr.3-k din 17 ianuarie 2019 a Administrației raionului Comrat,

Gheorghi Molla a fost preîntâmpinat despre încetarea contractului individual de

muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2019 , valabil până la 31 ianuarie 2019 (f.d.14, Vol.I).

Prin dispoziția nr. 5-k din 28 ianuarie 2019 a Administrației raionului Comrat

Gheorghi Molla a fost concediat din funcția de șef al serviciului în domeniul

protecției sociale, din motivul expirării la 31 ianuarie 2019 a contractului individual

de muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2019 (f.d.15, Vol.I).

La 28 februarie 2019 Gheorghi Molla a depus cerere prealabilă, prin care a

solicitat anularea dispoziției nr. 5-k din 28 ianuarie 2019 a Administrației raionului

Comrat și restabilirea sa în funcția anterior deținută de șef al serviciului în domeniul

protecției sociale, cu achitarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată

de la muncă (f.d.7, Vol.I).

Prin răspunsul nr. 227 din 12 martie 2019 al Administrației raionului Comrat

s-a respins cererea prealabilă depusă de Gheorghi Molla privind anularea dispoziției

nr. 5-k din 28 ianuarie 2019 și restabilirea acestuia în funcția anterior deținută de șef

al serviciului în domeniul protecției sociale, cu achitarea salariului pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă (f.d.8, Vol.I).

La 29 martie 2019 Gheorghi Molla a depus prezenta cerere de chemare în

judecată.

Fiind învestită cu examinarea în fond a prezentei cauze, Judecătoria Comrat,

sediul Central, prin hotărârea din 19 septembrie 2019 a admis integral cererea de

chemare în judecată depusă de Gheorghi Molla.

A recunoscut nevalabil contractul individual de muncă nr. 02 din

02 ianuarie 2019, încheiat între Administrația raionului Comrat și Gheorghi Molla;

A anulat ca fiind ilegală în fond și emisă cu încălcarea legii, dispoziția

Administrației raionului Comrat nr. 5-K din 28 ianuarie 2019;

11

A obligat Administrația raionului Comrat să-l restabilească la locul de muncă

pe Gheorghi Molla, în funcția ocupată anterior, de șef al serviciului în domeniul

protecției sociale.

A obligat Administrația raionului Comrat să-i achite lui Gheorghi Molla

salariul pentru perioada absenței forțate de la serviciu din data concedierii, adică din

31 ianuarie 2019 și pînă la data restabilirii în funcția anterioară;

A încasat de la Administrația raionului Comrat în beneficiul lui Gheorghi Molla

5000 de lei în calitate de compensație a prejudiciului moral cauzat. (vol. I, f.d. 139).

Prin încheierea din 03 octombrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central

s-a respins cererea Administrației raionului Comrat cu privire la explicarea

dispozitivului hotărârii din 19 septembrie 2019 (f.d. 157, 158-160, Vol.I)

Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, s-au respins cererile

de apel și recurs declarate de Administrației raionului Comrat împotriva hotărârii

din 19 septembrie 2019 și a încheierii din 03 octombrie 2019 ale Judecătoriei

Comrat, sediul Central.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel

Comrat și al hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că, instanțele inferioare au interpretat și aplicat în mod eronat legea

materială ce guvernează raportul material litigios și au apreciat greșit materialul

probator administrat, iar drept consecință au adoptat o soluție greșită.

În susținerea opiniei enunțate se rețin prevederile art. 17 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 ( în vigoare în perioada

pertinentă speței) în coroborare cu art. 271 din Codul civil (în redacția în vigoare la

momentul depunerii cererii de chemare în judecată) care statuau că, acțiunea privind

apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție

extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă

până la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi

opusă de îndreptățit numai în cazul în care instanța se pronunță asupra fondului.

În speța dedusă judecății, pârâta Administrația raionului Comrat a invocat

tardivitatea acțiunii reclamantului Gheorghi Molla, prin referința depusă la

26 aprilie 2019 la cererea de chemare în judecată (f.d. 35-40, Vol.I).

Ulterior, la 27 mai 2019 și 10 iunie 2019, Administrația raionului Comrat a

înaintat cerere în baza art. 1861 Codul de procedură civilă, în care a invocat

tardivitatea acțiunii lui Gheorghe Molla și a solicitat respingerea acesteia ca tardivă

(f.d. 64-65, 77-79, Vol.I). Însă prin încheierea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, cererea dată a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.85, Vol.I).

O alta atenționare a instanței de judecată cu privire la omiterea termenului de

adresare în instanța de judecată cu cererea de chemare în judecată de către Gheorghi

Molla, Administrația raionului Comrat a invocat-o în cererea de apel și ulterior în

cea de recurs, unde a menționat că instanțele ierarhic inferioare au ignorat

circumstanțele și probele prezentate, cu privire la depunerea peste termenul de

prescripție a acțiunii, (f.d. 213-221, Vol. I; f.d.97-107, Vol. II).

12

Conform art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 ( în vigoare în perioada pertinentă speței), obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora

în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din

structurile specificate la lit. a) și b).

Sub acest aspect urmează a fi reiterat că, obiectul prezentei acțiuni în contencios

administrativ îl formează dispoziția nr. 5-k din 28 ianuarie 2019, emisă de

Administrația raionului Comrat, precum și contractul individual de muncă nr. 2 din

02 ianuarie 2019 încheiat între Administrația raionului Comrat și Gheorghi Molla.

Astfel, având în vedere că obiectul prezentului litigiu ține de raporturile de

muncă a unui funcționar public, la caz sunt aplicabile prevederile Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, în coroborare cu

dispozițiile Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public

nr. 158-XVI din 04 iulie 2008.

Conform art. 16 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței de contencios

administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care persoana se

consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal ori prin

respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei cauzate.

În sensul imperativ al articolului 68 din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008, cauzele care au ca

obiect raporturile de serviciu sunt de competența instanțelor de contencios

administrativ, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege

competența altor instanțe.

Așadar, litigiile individuale de muncă cu participarea funcționarilor publici și a

persoanelor cu statut special nu trebuie să fie condiționate de respectarea procedurii

prealabile.

Articolul 17 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000, care reglementează termenele de adresare în instanța de

contencios administrativ, prevede că cererea prin care se solicită anularea unui act

administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30

de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel și acest termen curge de la data

comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura

prealabilă. Termenul de 30 de zile specificat la alin. (1) este termen de prescripție.

Drept consecință, pentru funcționarii publici și persoanele cu statut special

termenul de adresare în instanța de judecată este de 30 de zile de la data comunicării

actului administrativ, acest termen nefiind condiționat de respectarea procedurii

prealabile.

Dispoziția nr. 5-k din 28 ianuarie 2019 a Administrației raionului Comrat, prin

care Gheorghi Molla a fost concediat din funcția de șef al serviciului în domeniul

protecției sociale, din motivul expirării la 31 ianuarie 2019 a contractului individual

13

de muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2019, a fost comunicată lui Gheorghi Molla la

30 ianuarie 2019 și termenul de contestare a acestuia a început să curgă din ziua

imediat următoare, adică din data de 31 ianuarie 2019, ultima zi de depunere a cererii

de chemare în judecată fiind 01 martie 2019, ora 24.00.

Contractul individual de muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2019 a fost comunicat

intimatului Gheorghi Molla la aceeași dată 02 ianuarie 2019 și termenul de

contestare a acestuia a început să curgă din ziua imediat următoare, adică din data

de 03 ianuarie 2019, ultima zi de depunere a cererii de chemare în judecată fiind

01 februarie 2019, ora 24.00.

În pofida acestor circumstanțe, cererea de chemare în judecată a fost depusă de

Gheorghi Molla la 29 martie 2019 și ulterior concretizată la 04 iunie 2019, fapt ce

denotă omiterea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Concluziile primei instanțe și a instanței de apel în acest sens au fost efectuate

în urma interpretării și aplicării greșite a coroborării dispozițiilor art. 16 alin. (2),

art.17 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 și articolului 68 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008.

La capitolul dat, instanța de recurs relevă că conform art. 17 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 ( în vigoare în perioada

pertinentă speței), acțiunea în contestarea actelor administrative cu caracter normativ

este imprescriptibilă, iar actele cu caracter individual pot fi contestate în termen de

30 de zile de la data îndeplinirii procedurii prealabile administrative, dacă legea nu

prevede altfel.

Actele de numire, transferare, detașare sau eliberare din funcție, inclusiv de

aplicare a sancțiunilor disciplinare în privința funcționarului public, a funcționarului

public cu statut special, inclusiv a militarilor, a persoanelor cu statut militar, se

contestă direct în instanță de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la

data cînd persoana a luat cunoștință de acest act sub semnătură sau i-a fost înmânat

actul.

Instanța de contencios administrativ nu poate refuza primirea cererii de

chemare în judecată pe motiv că a fost omis termenul de depunere a cererii

prealabile, chiar și în cazul în care organul emitent sau ierarhic superior a refuzat

examinarea cererii prealabile pe acest motiv.

Instanța, la cererea reclamantului, este obligată să soluționeze chestiunea cu

privire la repunerea în termen a cererii prealabile sau, după caz, a cererii de chemare

în judecată.

Instanța nu poate din oficiu să respingă acțiunea ca prescrisă. Faptul că

reclamantul a omis termenul de înaintare a acțiunii în judecată pe motiv că a

contestat actul cu cerere prealabilă nu poate constitui temei de repunere în termen.

Astfel, instanța de recurs reiterează că art. 17 din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, acordă funcționarului public, care se

consideră vătămat într-un drept al său printr-un act administrativ translativ de relații

de muncă, dreptul de a contesta acest act direct în instanța de contencios

14

administrativ în termen de 30 de zile din momentul când a luat la cunoștință de act

sub semnătură, fără a fi necesară respectarea procedurii prealabile extrajudiciare de

soluționare a litigiului.

Prin urmare, în condițiile speței, termenul de prescripție pentru adresarea în

instanța de contencios administrativ a salariatului/funcționarului public Gheorghi

Molla cu acțiune în apărarea unui presupus drept vătămat de angajator-autoritate

publică urmează a fi calculat reieșind din dispozițiile Legii contenciosului

administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 în coroborare cu Legea cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008.

Așadar, cererea de chemare în judecată a lui Gheorghi Molla împotriva

Administrației raionului Comrat, intervenient accesoriu Grigorii Terzi și Ivan Topal

cu privire la anularea dispozițiilor nr.134-k din 18 decembrie 2018 și nr. 5-k din

28 ianuarie 2019 emise de Administrația raionului Comrat, precum și declararea

nulității contractul individual de muncă nr. 2 din 02 ianuarie 2019 încheiat între

Administrația raionului Comrat și Gheorghi Molla, restabilirea la locul de muncă cu

achitarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și

repararea prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei a fost depusă cu omiterea

termenului de prescripție.

Astfel, instanța de recurs reține ca întemeiate argumentele recurentei

Administrației raionului Comrat privind depunerea acțiunii de către Gheorghi Molla

cu omiterea termenului de prescripție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că argumentul intimatului Gheorghi Molla că a contestat

actele administrative cu întârziere din cauza că acestea au legătură între ele și a fost

nevoie de timp pentru pregătirea pachetului de documente, la fel este neîntemeiat și

nu poate fi reținut din motivele sus-enunțate.

În continuare, instanța de recurs precizează că din aceleași temeiuri este

neîntemeiată și cererea lui Gheorghi Molla din 10 iunie 2019, prin care ultimul a

solicitat repunerea în termen a acțiunii (f.d.82-83, Vol.I).

Conform art. 207 alin. (1) și (2) lit. d) Codul administrativ, instanța verifică din

oficiu dacă sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special cînd acțiunea a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art.209.

Din considerentele menționate supra, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității

casării integrale a deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat și a

hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea

unei noi decizii prin care să fie declarată inadmisibilă acțiunea în contencios

administrativ depusă de Gheorghi Molla.

15

Conform art. art. 207 alin. (2) lit. d), art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. c)

din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și se emite

o decizie nouă, prin care:

Cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Gheorghi

Molla împotriva Administrației raionului Comrat, intervenient accesoriu Grigorii

Terzi și Ivan Topal privind contestarea actului administrativ, recunoașterea

nevalabilității contractului individual de muncă, restabilirea la locul de muncă în

funcția deținută anterior, obligarea achitării salariului pentru perioada din momentul

concedierii și până la restabilirea în funcția deținută și repararea prejudiciului moral

cauzat, se declară inadmisibilă.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Svetlana Filincova

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

16