ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 09.10.2019

2ra-1497/19 — Declararea nulitătii actelor juridice, evacuarea

HOTĂRÂRE
09.10.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Declararea nulitătii actelor juridice, evacuarea
Temei legal
Temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
2ra-1497/19 — Declararea nulitătii actelor juridice, evacuarea (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1497/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – R. Pascari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – I. Muruianu, M. Guzun, N. Budăi

09 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Știrbu, Maria Știrbu,

Andrei Știrbu,

în cauza civilă la cererea înaintată de Ion Grubîi împotriva lui Mihail Știrbu, Maria

Știrbu și Andrei Știrbu cu privire la evacuarea forțată,

împotriva deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Mihail Știrbu, Maria Știrbu, Andrei Știrbu, prin

intermediul avocatului Rodica Miroliubov, fiind menținută hotărârea din 15 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 20 martie 2017, Ion Grubîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Mihail Știrbu, Maria Știrbu și Andrei Știrbu cu privire la evacuarea forțată.

În motivarea acțiunii, Ion Grubîi a indicat că la 09 octombrie 2015, între Maria

Știrbu și Mihail Știrbu, din numele căruia acționa în bază de procură Andrei Știrbu, și

Ion Grubîi, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare, înregistrat la notarul public

Nina Frecăutanu cu nr. 4199, prin care vânzătorii au vândut, iar Ion Grubîi a cumpărat

imobilul: teren cu destinația „pentru construcții”, individualizat cu numărul cadastral

XXXXX, cu aria totală de 0,06 ha, construcția cu destinația „casă de locuit

individuală”, individualizată cu numărul cadastral XXXXX.02, cu suprafața totală de

131,0 m.p., situate în strada XXXXX, nr. 79, orașul Durlești, mun. Chișinău.

Contractul de vânzare-cumpărare a fost supus înregistrării în Registrul bunurilor

imobile, ceea ce în corespundere cu dispozițiile art. 321 din Codul civil, semnifică

nașterea dreptului de proprietate privată asupra bunului imobil procurat.

Potrivit reclamantului, le-a acordat pârâților, la solicitarea acestora, un termen de

30 de zile din data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, pentru a elibera bunul

imobil indicat, însă la expirarea acestui termen, pârâții nu și-au onorat obligația

asumată.

Astfel, printr-o cerere prealabilă, reclamantul le-a solicitat pârâților de a evacua

benevol imobilul, acordându-le un termen de 10 zile din data recepționării cererii,

1

pentru evacuarea imobilului situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, nr. 79,

și a bunurilor care se află în el. Respectiva cerere a fost recepționată la 13 februarie

2017 contra semnătură, fapt confirmat prin avizul de recepție.

La 18 decembrie 2017, Ion Grubîi a depus o cerere de concretizare a cerințelor

acțiunii, solicitând evacuarea forțată a lui Mihail Știrbu și Maria Știrbu și a bunurilor

personale din imobilul situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, nr.79, cu nr.

cadastral XXXXX.02 și terenul aferent acestuia, cu nr. cadastral XXXXX; evacuarea

lui Andrei Știrbu și a familiei acestuia din imobilul situat în mun. Chișinău, or. Durlești,

str. XXXXX, nr.79, cu nr. cadastral XXXXX.02 și terenul aferent acestuia, cu nr.

cadastral XXXXX, care aparțin cu drept de proprietate lui Ion Grubîi și încasarea din

contul pârâților a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-

a admis acțiunea înaintată de Ion Grubîi. S-au evacuat forțat copârâții Mihail Știrbu,

Maria Știrbu și Andrei Știrbu împreună cu familia și bunurile personale, din imobilul

situat pe adresa: str. XXXXX, nr. 79, or. Durlești, mun. Chișinău, cu nr. cadastral:

XXXXX.02 și terenul aferent acesteia cu nr. cadastral XXXXX, care aparțin cu drept

de proprietate lui Ion Grubîi. S-a admis cererea lui Ion Grubîi privind compensarea

cheltuielilor de judecată. S-a încasat în mod solidar de la Mihail Știrbu, Maria Știrbu

și Andrei Știrbu în beneficiul lui Ion Grubîi suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată pentru taxa de stat achitată de reclamant la depunerea acțiunii.

Prin decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de avocatul Rodica Miroliubov în interesele apelanților Mihail Știrbu, Maria

Știrbu și Andrei Știrbu. S-au menținut încheierile din 20 septembrie 2018 și din 27

septembrie 2018 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. S-a menținut fără

modificări hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că dreptul de proprietate al lui Ion

Grubîi asupra imobilului situat în mun. Chisinău, or. Durlesti, str. XXXXX, nr.79, cu

nr. cadastral XXXXX.02 și terenul aferent acestuia, cu nr. cadastral XXXXX, dobândit

la 09 octombrie 2015, odată cu înscrierea acestuia Registrul bunurilor imobile, este

încălcat de către Mihail Știrbu, Maria Știrbu și Andrei Știrbu, care nu și-au onorat

obligația corelativă, ce rezultă din contractul de vânzare-cumpărare nr. 4199 din 09

octombrie 2015, de a preda bunul în perioada determinată de părți - în termen de 30

zile de la data încheierii contractului.

Astfel, prin acțiunile pârâților-apelanți Mihail Știrbu, Maria Știrbu și Andrei Știrbu

de a refuza predarea bunului ce constituie obiectul contractului de vânzare-cumpărare

nr. 4199 din 09 octombrie 2015 în termenul stabilit de părți, se încalcă două atribute

ale dreptului de proprietate deținut de către Ion Grubîi asupra bunului imobil: posesia

(jus possidendi) - dreptul de a stăpâni bunul și folosința (jus utendi și jus fruendi) - care

cuprinde atât utilizarea bunului, cât și culegerea fructelor acestuia, fapt care contravine

cadrului legal național care reglementează instituția dreptului de proprietate și cadrul

legal internațional.

La 18 iunie 2019, Mihail Știrbu, Maria Știrbu, Andrei Știrbu au contestat cu recurs

decizia din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

2

Suplimentar, s-a indicat asupra faptului că prima instanță a încălcat competența

jurisdicțională la soluționarea litigiului, atât instanța de fond, cât și cea de apel, au

încălcat recurenților dreptul la apărare, prin neprimirea în procedură a acțiunii

reconvenționale.

Astfel, recurenții au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 23

mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, casarea încheierilor din 20 septembrie 2018 și din

27 septembrie 2018 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, casarea hotărârii din 15

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în prima instanță.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mihail

Știrbu, Maria Știrbu, Andrei Știrbu este neîntemeiat și urmează a fi declarat

inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de decădere

și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

23 mai 2019 și expediată participanților la proces la 12 iunie 2019 (f.d. 246, vol. I),

însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să confirme momentul recepționării

acesteia de către recurenți. Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva

deciziei din 23 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost înregistrat la 18 iunie 2019,

în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta se consideră declarat

în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului

este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor

de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca

fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurenți nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

3

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor

cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context

este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în

cererea de recurs declarată de Mihail Știrbu, Maria Știrbu, Andrei Știrbu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Mihail Știrbu, Maria Știrbu, Andrei

Știrbu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Dumitru Mardari,

Svetlana Filincova

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-06-19
0,94
2r-373/19 — Cu privire la evacuarea fortată fără acordarea altui spatiu locativ
Dosar nr. 2r-373/19 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (S. Vasilache) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 19 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de cont
CSJ 2019-12-18
0,94
2ra-2197/19 — Demolarea constructiei, încasarea prejudiciului moral
Dosarul nr.2ra-2197/19 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani, judecător: V. Gîrleanu Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători: O. Cojocaru, B. Bîrcă, E. Clim DECIZIE 18 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul Civil
CSJ 2019-01-16
0,93
2ra-57/19 — evacuare
Dosarul nr.2ra-57/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C.Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Pahopol, V.Negru, A.Bostan) Î N C H E I E R E 16 ianuarie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2017-08-16
0,93
2ra-1266/17 — evacuarea din imobil
prima instanță, Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău dosarul nr. 2ra-1266/2017 judecători: S. Suvac instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău judecători: A. Minciuna, A. Danilov, L. Popova Î N C H E I E R E 16 august 2017 mun. Chișinău Colegi
CSJ 2024-02-26
0,93
2ra-619/23 — evacuarea din imobil
Dosarul nr. 2ra-619/23 2-19188333-01-2ra-27042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Galușceac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai) D E C I Z I E 26 februarie 2024 mun. Chişin
Sursă