2ra-619/23 — evacuarea din imobil

2ra-619/23 — evacuarea din imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-619/23

2-19188333-01-2ra-27042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

26 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând în ședință publică recursul declarat de Maidan Nina, Maidan Artur,

Maidan Valeriu, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dănilă

Mihail și Danilă Valentina împotriva lui Rață Gheorghe, Maidan Nina, Maidan

Artur, și Maidan Valeriu cu privire la evacuare din imobil,

împotriva deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 26 noiembrie 2019, Dănilă Mihail și Dănilă Valentina au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Rață Gheorghe, Maidan Artur, Maidan Nina și

Maidan Valeriu cu privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, Dănilă Mihail și Dănilă Valentina, în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare din 06 august 2019 încheiat cu Rață Gheorghe,

au devenit proprietarii apartamentului XXX.

La 11 noiembrie 2019, au expediat în adresa pârâților notificarea, prin care li s-

a solicitat eliberarea apartamentului în termen de 7 zile din momentul recepționării

(12 noiembrie 2019).

Relevă că, pârâții nu au eliberat imobilul în termenul indicat și continuă să-l

folosească ilegal.

Dănilă Mihail și Dănilă Valentina au solicitat evacuarea lui Rață Gheorghe,

Maidan Artur, Maidan Nina din apartamentul XXX.

Prin încheierea protocolară din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, s-a restituit acțiunea reconvențională depusă de Maidan Artur, fiindu-i

explicată posibilitatea depunerii acesteia în condiții generale (f. d. 156 Vol. I).

1

La 16 aprilie 2021, Maidan Artur a depus cerere reconvențională împotriva lui

Dănilă Mihail și Dănilă Valentina cu privire la constatarea și declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Rață Gheorghe și Dănilă Mihail,

Dănilă Valentina (f. d. 140-141 Vol. I).

Prin încheierea protocolară din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a restituit acțiunea reconvențională depusă de Maidan Artur, fiindu-i

explicată posibilitatea depunerii acesteia în condiții generale.

Prin hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Dănilă Mihail și Dănilă Valentina.

S-au evacuat Rață Gheorghe, Maidan Artur, Maidan Nina și Maidan Valeriu din

apartamentul XXX, fără acordarea altui spațiu locativ.

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de avocatul Vasiliu Sergiu, în interesele lui Maidan Artur, Maidan Nina și

Maidan Valeriu, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

10 iunie 2021.

Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de către Maidan Artur și Maidan Nina. S-a casat integral decizia Curții de

Apel Chișinău din 15 februarie 2022, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Maidan Nina și Maidan Artur, cu menținerea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 iunie 2021.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate pretențiile

reclamanților cu privire la evacuarea lui Rață Gheorghe, Maidan Artur, Maidan

Nina, Maidan Valeriu din bunul imobil - apartamentul XXX, fără acordarea

ultimilor a unui alt spațiu locativ.

A remarcat că, prin prisma art. 585 alin. (1) din Codul civil, raportate la

materialele cauzei, sânt întrunite condițiile pentru înaintarea acțiunii în revendicare,

și anume: pierderea de către proprietar/posesor a posesiei asupra bunului;

determinarea individuală a bunului; aflarea bunului în posesie străină și neapărat

ilegală. Aici, instanța de apel a precizat că, dreptul de proprietate asupra bunului

imobil litigios cu numărul cadastral XXX, apartamentul XXX aparține cu drept de

proprietate lui Dănilă Mihail și Dănilă Valentina în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare nr. 3061 din 06 august 2019 încheiat între Rață Gheorghe în calitate de

vânzător și Dănilă Mihail și Dănilă Valentina, în calitate de cumpărători, fapt ce se

confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile. Astfel, a reținut că, până la

data examinării cauzei în apel, nu au fost prezentate probe care să confirme anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 3061 din 06 august 2019.

A concluzionat că, lipsirea de proprietate a lui Dănilă Mihail și Dănilă

Valentina ar avea un caracter ilegal, în condițiile în care Maidan Artur, Maidan

Nina, Maidan Valeriu, la acest moment nu dispun de nici un temei de drept pentru

aflarea în continuare în apartamentul litigios, deoarece odată cu înstrăinarea

imobilului, foștii proprietari nu mai dețin acest drept.

La 10 martie 2023, Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, reprezentați

de avocatul Sergiu Vasiliu, au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, cu pronunțarea unei

decizii noi privind respingerea acțiunii.

2

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia contestată, a

reiterat argumentele indicate în cererea de apel.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei la 23 februarie 2023.

La 31 martie 2023, copia deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată prin intermediul poștei electronice în adresa participanților

la proces (f.d. 111, vol. III).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul

declarat de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, reprezentați de avocatul

Sergiu Vasiliu, la 10 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Curtea Supremă de Justiție, la 12 mai 2023, a expediat în adresa intimaților

copia recursului declarat de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu,

reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție,

anexate la materialele dosarului (f.d. 150, vol. III).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și

art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat

de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, reprezentați de avocatul Sergiu

Vasiliu a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Potrivit art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă este considerat

admisibil, completul examinează recursul în fond.

Art. 442 din Codul de procedură civilă reglementează că, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432.

Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi

sunt lezate prin hotărâre.

În recurs nu pot fi administrate noi dovezi, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată. Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de

3

apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului când se invocă

temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau când Curtea Supremă de Justiție examinează cauza

după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost

trimisă anterior la rejudecare, prevederile art.372 alin.(1) se aplică în mod

corespunzător.

Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

esențiale invocate în recurs.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat admisibil

se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

În ședința de judecată, recurenții Maidan Valeriu și Maidan Nina, reprezentați

de avocatul Vasiliu Sergiu au susținut motivele de fapt și de drept invocate în

cererea de recurs, solicitând admiterea acesteia.

Dănilă Valentina, Dănilă Mihail, Rață Gheorghe, Maidan Artur, avocatul

Marco Dumitru fiind înștiințați legal, din motive necunoscute instanței de judecată,

nu s-au prezentat în ședința de judecată.

Audiind argumentele participanților la proces în susținerea pretențiilor

formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația

pertinentă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de

a declara recursul admisibil, cu admiterea recursului, casarea deciziei recurate, și

pronunțarea unei decizii noi, pentru motivele ce succed.

În temeiul art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, Dănilă Mihail și

Dănilă Valentina au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rață

Gheorghe, Maidan Artur, Maidan Nina și Maidan Valeriu cu privire la evacuare fără

acordarea altui spațiu locativ.

Prin decizia din 17 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost confirmat

procesul-verbal al licitației din 11 februarie 2019 privind vânzarea bunului imobil cu

numărul cadastral XXX, amplasat în XXX, adjudecat lui Rața Gheorghe, IDNP

XXX, la prețul de 119 119 de lei (f.d. 67-75, vol. II).

Conform contractului de vânzare-cumpărare din 06 august 2019 încheiat între

vânzătorul Rață Gheorghe și cumpărătorii Dănilă Mihail, Dănilă Valentina, ultimii

au devenit proprietarii apartamentului XXX (f.d. 4, vol. I).

Prin certificatul eliberat de Agenția Servicii Publice la 07.08.2019, se confirmă

că Dănilă Mihail și Dănilă Valentina au înregistrat dreptul de proprietate asupra

4

bunului imobil amplasat pe adresa XXX la 07.08.2019, în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare nr. 3051 din 06.08.2019 (f.d. 10, vol. I).

Din declarațiile martorului Pahomi Mihail date în fața instanței de judecată la

22 iunie 2021 (în cadrul unui proces penal), se atestă că, Pahomi Mihail a participat

la licitația efectuată de către executorul judecătoresc Boțan George cu privire la

vânzarea bunului imobil amplasat pe adresa XXX. A comunicat martorul că, a

participat la licitație fictiv, or, nu a dorit achiziționarea apartamentului enunțat,

cunoscând că câștigător al licitației urma să fie Rața Gheorghe. De asemenea, a

susținut că, îl cunoștea pe Rața Gheorghe, fiind proprietarul spălătoriei auto la care

era angajat (f.d. 51-54, vol. II).

De asemenea, din declarațiile de la urmărirea penală în calitate de bănuit a lui

Dănilă Mihail, rezultă că, a procurat apartamentul litigios de la Rața Gheorghe, fără

însă să-l vadă pe interior, deoarece din spusele lui Rața Gheorghe la acel moment

erau chiriași, care la scurt timp urma să elibereze apartamentul litigios (f.d. 15 verso,

vol. III).

Potrivit rechizitoriului din 06.06.2022 a Procuraturii Anticorupție, s-a dispus

învinuirea lui Boțan George în săvârșirea infacțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.

(2), (3) și (4), 327 alin. (2) lit. b) din Codul penal; învinuirea lui Rața Gheorghe în

săvârșirea infacțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3) și (4), 327 alin. (2) lit. b)

din Codul penal și învinuirea lui Dănilă Mihail în săvârșirea infacțiunii prevăzute de

art. art. 42 alin. (2), (3) și (4), 327 alin. (2) lit. b) din Codul penal (f.d. 5-69, vol. III).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că obiect de

examinare a prezentului litigiu îl constituie „evacuarea din imobil”.

Astfel, ținând cont de pretențiile înaintate în instanța de judecată de către partea

reclamantă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție decelează că,

procesul de licitare precum și contractul de vânzare-cumpărare nominalizat urmează

a fi verificate prin prisma existenței temeiurilor de nulitate sau a simulației, precum

și ineficienței sau inopozabilității față de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan

Valeriu, a căror evacuare se solicită prin prezenta cerere de chemare în judecată.

În conformitate cu prevederile art. 357 din Codul civil (în vigoare la

06.08.2019), dacă, conform legii, actul juridic, fără a fi nul sau anulabil, nu produce,

total sau parțial, efectele sale juridice, el este, în această parte, ineficient.

Actul juridic devine eficient de îndată ce este înlăturat temeiul de ineficiență.

Ineficiența actului juridic poate fi invocată, atît pe cale de acțiune, cît și pe cale

de excepție, de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de

judecată este obligată să o invoce din oficiu după ce a ascultat participanții la proces.

Atît acțiunea în constatarea ineficienței actului juridic, cît și excepția prin care

se invocă ineficiența sînt imprescriptibile dacă legea nu prevede altfel. Cu toate

acestea, se prescriu extinctiv în termen de 10 ani acțiunile privind aplicarea efectelor

ineficienței actului juridic, indiferent dacă sînt introduse împreună cu acțiunea în

constatare a ineficienței sau după admiterea acestei acțiuni.

În conformitate cu prevederile art. 308 din Codul civil, actul juridic civil este

manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice civile.

Potrivit art. 327 alin. (1) și (2) din Codul civil, actul juridic este nul dacă

nulitatea sancționează încălcarea unei dispoziții legale prin care se ocrotește un

interes general (nulitate absolută).

5

Actul juridic este anulabil dacă nulitatea sancționează încălcarea unei dispoziții

legale prin care se ocrotește un interes particular (nulitate relativă).

Conform art. 328 alin. (1) și (2) din Codul civil, nulitatea absolută a actului

juridic poate fi invocată, atît pe cale de acțiune, cît și pe cale de excepție, de orice

persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată este obligată să o

constate din oficiu după ce a ascultat opiniile participanților la proces.

Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părțile actului

lovit de nulitate sau succesorii acestora.

Prevederile art. 330 alin. (1) din Codul civil statuează că, nulitatea relativă a

actului juridic poate fi invocată doar de persoana în al cărei interes este stabilită sau

de succesorii ei, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai părții

ocrotite pe calea acțiunii oblice. Instanța de judecată nu poate să o invoce din oficiu.

Conform art. 357 alin. (1) – (3) din Codul civil, dacă, conform legii, actul

juridic, fără a fi nul sau anulabil, nu produce, total sau parțial, efectele sale juridice,

el este, în această parte, ineficient.

Actul juridic devine eficient de îndată ce este înlăturat temeiul de ineficiență.

Ineficiența actului juridic poate fi invocată, atît pe cale de acțiune, cît și pe cale

de excepție, de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de

judecată este obligată să o invoce din oficiu după ce a ascultat participanții la

proces.

Potrivit art. 1089 din Codul civil, simulația unui contract poate fi absolută sau

relativă.

Simulația este absolută atunci cînd părțile încheie contractul fără intenția de a

produce efecte juridice.

Simulația este relativă atunci cînd părțile încheie contractul cu intenția ca el

aparent să producă efecte juridice diferite de efectele dorite cu adevărat de către părți

(contract secret).

În conformitate cu art.1091 din Codul civil, contractul secret nu poate fi

invocat de părți, de către succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu

particular și nici de către creditorii înstrăinătorului aparent împotriva terților care,

întemeindu-se cu bună-credință pe contractul aparent, au dobîndit drepturi de la

dobînditorul aparent.

Terții pot invoca împotriva părților existența contractului secret dacă

acesta le vatămă drepturile.

Conform art. 1101 din Codul civil, la interpretarea contractului se va ține cont

de natura lui, de circumstanțele în care a fost încheiat, de interpretarea care este dată

acestuia de către părți sau care poate fi dedusă din comportamentul lor de pînă la și

de după încheierea contractului, precum și de uzanțe.

În conformitate cu art. 1108 alin. (1) – (3) din Codul civil, prin contractul de

vînzare-cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate

celeilalte părți (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească

prețul convenit.

Vînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele

referitoare la bun, prevăzute de lege, dacă în contractul de vînzare-cumpărare nu este

prevăzut altfel.

Dacă prețul nu este indicat direct în contractul de vînzare-cumpărare, părțile pot

conveni asupra modului de determinare a lui.

6

Corespunzător din înscrisurile anexate la materialele cauzei, instanța de recurs

ajunge la concluzia că, licitația efectuată de către executorul judecătoresc Boțan

George la 11.02.2019 prin care a fost vândut bunul imobil amplasat în XXX, la

prețul de 119 119 de lei, a fost una trucată, cu înscenarea participării a doar doi

participanți la lictație: Pahomi Mihail și Rața Gheorghe, ultimul fiind câștigător, la o

sumă de 50% mai puțin decât prețul stabilit prin raportul de evaluare a bunului

imobil în scopul executării silite (cu 70 % mai puțin potrivit unui alt raport de

evaluare din 04.02.2020, anexat la materialele cauzei), în prezent toți trei de mai sus

fiind învinuiți de săvârșirea infacțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3) și (4),

327 alin. (2) lit. b) din Codul penal.

La acest capitol, instanța de recurs va evidenția că, informația care a stat la baza

deciziei din 17 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a confirmat

procesul-verbal al licitației din 11 februarie 2019 privind vânzarea bunului imobil cu

nr.cadastral XXX, amplasat în XXX, adjudecat lui Rața Gheorghe la prețul de 119

119 de lei, nu este actuală. Or, împrejurările stabilite ulterior atât la urmărirea

penală, cât și-n cadrul prezentului proces, atestă vicierea procesului de licitație.

Subsecvent, cu referire la contractul de vânzare-cumpărare din 06.08.2019 a

bunului imobil amplasat în XXX, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție notează că, corespunzător înscrisurilor anexate la materialele cauzei și

cercetate în cadrul ședinței de judecată, ajunge la concluzia că contractul de vânzare-

cumpărare enunțat supra nu a fost încheiat cu scopul producerii efectelor juridice

menționate în conținutul său. Or, din cumulul probator anexat se atestă indubitabil

că contractul de vânzare-cumpărare din 06.08.2019 a fost încheiat între Rața

Gheorghe (vânzător) și Dănilă Mihail, Dănilă Valentina (cumpărători) fără intenția

de a da naștere, modifica sau stinge drepturi și obligații civile - elementele definitorii

ale actului juridic, ci doar a creat aparența existenței actului juridic în realitate,

existând o neconcordanță între voința reală și cea declarată a părților contractuale.

Din explicațiile lui Dănilă Mihail, oferite în cadrul procesului penal, reiese că el

ar fi procurat apartamentul de la Rața Gheorghe fără ca să-l vadă, doar contactând

proprietarul și doar în baza pozelor. Este evident că un astfel de comportament nu

este unul specific unei persoane care real dorește să procure pentru sine un

apartament. Un apartament este o investiție foarte serioasă, înainte de a-l procura

potențialul cumpărător face o analiză detailată a tuturor factorilor ce-i pot influența

decizia (starea, prețul, necesitatea etc), inclusiv, în mod normal, verifică bunul

propriu zis.

În același timp, vânzarea unui imobil la un preț mult diminuat față de prețul de

piață, reprezintă un fenomen rar întâlnit. În cadrul procesului nu a fost oferită nici o

explicație, cât de cât plauzibilă, care să explice ce l-a motivat pe Rața Gheorghe să

vândă un imobil ce-i aparține la un preț mult sub cel de piață. Or, el cu ușurință

putea să înstrăineze bunul la un preț cu mult mai mare și astfel să justifice într-un fel

imboldul său de a participa la licitație, și anume, precum că ar dori să câtige un ban

din revânzarea unui bun procurat la licitație la un preț mai redus decât cel de piață.

Rața Gheorghe, însă, prin contractul de vânzare-cumpărare din 06.08.2019 a

”vândut” apartamentul la același preț cu care l-a ”procurat” la licitație.

Pe de altă parte, acțiune atât ale lui Rața Gheorghe, cât și cele ale lui Dănilă

Mihail, pot fi ușor explicate dacă sunt analizate prin prisma unui comportament

îndreptat spre deposedarea familiei Maidan de apartamentul ce îi aparține, cu

7

încercarea de a-i atribui o aparență de legalitate prin utilizarea mecanismului de

executare silită.

Prin urmare, din materialele administrate se denotă faptul că la caz nu se

regăsește scopul unei tranzacții de vânzare-cumpărare licite.

Luând în considerație cele relatate supra, instanța de recurs concluzionează că,

spre deosebire de actul juridic lovit de nulitate absolută, actul juridic ineficient are

șansa să își producă efectele juridice dacă se înlătură cauza de ineficiență. Spre

deosebire de actul juridic anulabil, actul juridic ineficient nu produce efecte juridice

inițial, dar, dacă se înlătură cauza de ineficiență, el va produce efecte juridice

definitiv. Așa fiind, instanța de recurs neavând ca obiect de examinare a prezentei

cauze „nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 06.08.2019”, constată

ineficiența contractului simulat de vânzare-cumpărare din 06.08.2019 față de

Maidan Nina, Maidan Artur și Maidan Valeriu.

În asemenea circumstanțe, examinând cumulul probatoriu în raport cu norma

legală aplicabilă speței, instanța de recurs ajunge la ferma concluzie de a respinge

acțiunea lui Dănilă Mihail și Danilă Valentina împotriva lui Rață Gheorghe, Maidan

Nina, Maidan Artur, și Maidan Valeriu cu privire la evacuare din imobilul amplasat

XXX.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu,

reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu.

Se casează integral decizia din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Dănilă Mihail și Danilă Valentina

împotriva lui Rață Gheorghe, Maidan Nina, Maidan Artur, și Maidan Valeriu cu

privire la evacuare din imobil, și se pronunță o hotărâre nouă, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de Dănilă Mihail și Danilă Valentina cu privire la

evacuare din imobil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8