2ra-619/23 — evacuarea din imobil

Dosarul nr. 2ra-619/23 2-19188333-01-2ra-27042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (E. Galușceac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai) D E C I Z I E 26 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând în ședință publică recursul declarat de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dănilă Mihail și Danilă Valentina împotriva lui Rață Gheorghe, Maidan Nina, Maidan Artur, și Maidan Valeriu cu privire la evacuare din imobil, împotriva deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 26 noiembrie 2019, Dănilă Mihail și Dănilă Valentina au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rață Gheorghe, Maidan Artur, Maidan Nina și Maidan Valeriu cu privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, Dănilă Mihail și Dănilă Valentina, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 06 august 2019 încheiat cu Rață Gheorghe, au devenit proprietarii apartamentului XXX. La 11 noiembrie 2019, au expediat în adresa pârâților notificarea, prin care li s- a solicitat eliberarea apartamentului în termen de 7 zile din momentul recepționării (12 noiembrie 2019). Relevă că, pârâții nu au eliberat imobilul în termenul indicat și continuă să-l folosească ilegal. Dănilă Mihail și Dănilă Valentina au solicitat evacuarea lui Rață Gheorghe, Maidan Artur, Maidan Nina din apartamentul XXX.

Prin încheierea protocolară din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a restituit acțiunea reconvențională depusă de Maidan Artur, fiindu-i explicată posibilitatea depunerii acesteia în condiții generale (f. d. 156 Vol. I). 1 La 16 aprilie 2021, Maidan Artur a depus cerere reconvențională împotriva lui Dănilă Mihail și Dănilă Valentina cu privire la constatarea și declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Rață Gheorghe și Dănilă Mihail, Dănilă Valentina (f. d. 140-141 Vol. I). Prin încheierea protocolară din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a restituit acțiunea reconvențională depusă de Maidan Artur, fiindu-i explicată posibilitatea depunerii acesteia în condiții generale.

Prin hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Dănilă Mihail și Dănilă Valentina. S-au evacuat Rață Gheorghe, Maidan Artur, Maidan Nina și Maidan Valeriu din apartamentul XXX, fără acordarea altui spațiu locativ. Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de avocatul Vasiliu Sergiu, în interesele lui Maidan Artur, Maidan Nina și Maidan Valeriu, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 iunie 2021. Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de către Maidan Artur și Maidan Nina. S-a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2022, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Maidan Nina și Maidan Artur, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 10 iunie 2021. Pentru a decide astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate pretențiile reclamanților cu privire la evacuarea lui Rață Gheorghe, Maidan Artur, Maidan Nina, Maidan Valeriu din bunul imobil - apartamentul XXX, fără acordarea ultimilor a unui alt spațiu locativ. A remarcat că, prin prisma art. 585 alin. (1) din Codul civil, raportate la materialele cauzei, sânt întrunite condițiile pentru înaintarea acțiunii în revendicare, și anume: pierderea de către proprietar/posesor a posesiei asupra bunului; determinarea individuală a bunului; aflarea bunului în posesie străină și neapărat ilegală.

Aici, instanța de apel a precizat că, dreptul de proprietate asupra bunului imobil litigios cu numărul cadastral XXX, apartamentul XXX aparține cu drept de proprietate lui Dănilă Mihail și Dănilă Valentina în temeiul contractului de vânzare- cumpărare nr. 3061 din 06 august 2019 încheiat între Rață Gheorghe în calitate de vânzător și Dănilă Mihail și Dănilă Valentina, în calitate de cumpărători, fapt ce se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile.

Astfel, a reținut că, până la data examinării cauzei în apel, nu au fost prezentate probe care să confirme anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 3061 din 06 august 2019. A concluzionat că, lipsirea de proprietate a lui Dănilă Mihail și Dănilă Valentina ar avea un caracter ilegal, în condițiile în care Maidan Artur, Maidan Nina, Maidan Valeriu, la acest moment nu dispun de nici un temei de drept pentru aflarea în continuare în apartamentul litigios, deoarece odată cu înstrăinarea imobilului, foștii proprietari nu mai dețin acest drept. La 10 martie 2023, Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu, au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare, cu pronunțarea unei decizii noi privind respingerea acțiunii.

2 În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia contestată, a reiterat argumentele indicate în cererea de apel. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 23 februarie 2023. La 31 martie 2023, copia deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată prin intermediul poștei electronice în adresa participanților la proces (f.d.

111, vol. III). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, recursul declarat de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu, la 10 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege. Curtea Supremă de Justiție, la 12 mai 2023, a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și avizul de recepție, anexate la materialele dosarului (f.d. 150, vol. III).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul declarat de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Potrivit art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond. Art. 442 din Codul de procedură civilă reglementează că, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432.

Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. În recurs nu pot fi administrate noi dovezi, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată. Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de 3 apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului când se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau când Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare, prevederile art.372 alin.(1) se aplică în mod corespunzător. Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale invocate în recurs.

Conform art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil. În ședința de judecată, recurenții Maidan Valeriu și Maidan Nina, reprezentați de avocatul Vasiliu Sergiu au susținut motivele de fapt și de drept invocate în cererea de recurs, solicitând admiterea acesteia. Dănilă Valentina, Dănilă Mihail, Rață Gheorghe, Maidan Artur, avocatul Marco Dumitru fiind înștiințați legal, din motive necunoscute instanței de judecată, nu s-au prezentat în ședința de judecată.

Audiind argumentele participanților la proces în susținerea pretențiilor formulate și obiecțiile înaintate, ținând cont de probele administrate și de legislația pertinentă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a declara recursul admisibil, cu admiterea recursului, casarea deciziei recurate, și pronunțarea unei decizii noi, pentru motivele ce succed. În temeiul art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, Dănilă Mihail și Dănilă Valentina au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rață Gheorghe, Maidan Artur, Maidan Nina și Maidan Valeriu cu privire la evacuare fără acordarea altui spațiu locativ.

Prin decizia din 17 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost confirmat procesul-verbal al licitației din 11 februarie 2019 privind vânzarea bunului imobil cu numărul cadastral XXX, amplasat în XXX, adjudecat lui Rața Gheorghe, IDNP XXX, la prețul de 119 119 de lei (f.d. 67-75, vol. II). Conform contractului de vânzare-cumpărare din 06 august 2019 încheiat între vânzătorul Rață Gheorghe și cumpărătorii Dănilă Mihail, Dănilă Valentina, ultimii au devenit proprietarii apartamentului XXX (f.d. 4, vol. I). Prin certificatul eliberat de Agenția Servicii Publice la 07.08.2019, se confirmă că Dănilă Mihail și Dănilă Valentina au înregistrat dreptul de proprietate asupra 4 bunului imobil amplasat pe adresa XXX la 07.08.2019, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 3051 din 06.08.2019 (f.d.

10, vol. I). Din declarațiile martorului Pahomi Mihail date în fața instanței de judecată la 22 iunie 2021 (în cadrul unui proces penal), se atestă că, Pahomi Mihail a participat la licitația efectuată de către executorul judecătoresc Boțan George cu privire la vânzarea bunului imobil amplasat pe adresa XXX. A comunicat martorul că, a participat la licitație fictiv, or, nu a dorit achiziționarea apartamentului enunțat, cunoscând că câștigător al licitației urma să fie Rața Gheorghe. De asemenea, a susținut că, îl cunoștea pe Rața Gheorghe, fiind proprietarul spălătoriei auto la care era angajat (f.d. 51-54, vol. II). De asemenea, din declarațiile de la urmărirea penală în calitate de bănuit a lui Dănilă Mihail, rezultă că, a procurat apartamentul litigios de la Rața Gheorghe, fără însă să-l vadă pe interior, deoarece din spusele lui Rața Gheorghe la acel moment erau chiriași, care la scurt timp urma să elibereze apartamentul litigios (f.d.

15 verso, vol. III). Potrivit rechizitoriului din 06.06.2022 a Procuraturii Anticorupție, s-a dispus învinuirea lui Boțan George în săvârșirea infacțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3) și (4), 327 alin. (2) lit. b) din Codul penal; învinuirea lui Rața Gheorghe în săvârșirea infacțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3) și (4), 327 alin. (2) lit. b) din Codul penal și învinuirea lui Dănilă Mihail în săvârșirea infacțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3) și (4), 327 alin. (2) lit. b) din Codul penal (f.d. 5-69, vol. III). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că obiect de examinare a prezentului litigiu îl constituie „evacuarea din imobil”.

Astfel, ținând cont de pretențiile înaintate în instanța de judecată de către partea reclamantă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție decelează că, procesul de licitare precum și contractul de vânzare-cumpărare nominalizat urmează a fi verificate prin prisma existenței temeiurilor de nulitate sau a simulației, precum și ineficienței sau inopozabilității față de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, a căror evacuare se solicită prin prezenta cerere de chemare în judecată. În conformitate cu prevederile art. 357 din Codul civil (în vigoare la 06.08.2019), dacă, conform legii, actul juridic, fără a fi nul sau anulabil, nu produce, total sau parțial, efectele sale juridice, el este, în această parte, ineficient.

Actul juridic devine eficient de îndată ce este înlăturat temeiul de ineficiență. Ineficiența actului juridic poate fi invocată, atît pe cale de acțiune, cît și pe cale de excepție, de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată este obligată să o invoce din oficiu după ce a ascultat participanții la proces. Atît acțiunea în constatarea ineficienței actului juridic, cît și excepția prin care se invocă ineficiența sînt imprescriptibile dacă legea nu prevede altfel. Cu toate acestea, se prescriu extinctiv în termen de 10 ani acțiunile privind aplicarea efectelor ineficienței actului juridic, indiferent dacă sînt introduse împreună cu acțiunea în constatare a ineficienței sau după admiterea acestei acțiuni.

În conformitate cu prevederile art. 308 din Codul civil, actul juridic civil este manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice civile. Potrivit art. 327 alin. (1) și (2) din Codul civil, actul juridic este nul dacă nulitatea sancționează încălcarea unei dispoziții legale prin care se ocrotește un interes general (nulitate absolută). 5 Actul juridic este anulabil dacă nulitatea sancționează încălcarea unei dispoziții legale prin care se ocrotește un interes particular (nulitate relativă). Conform art. 328 alin. (1) și (2) din Codul civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată, atît pe cale de acțiune, cît și pe cale de excepție, de orice persoană care are un interes născut și actual.

Instanța de judecată este obligată să o constate din oficiu după ce a ascultat opiniile participanților la proces. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părțile actului lovit de nulitate sau succesorii acestora. Prevederile art. 330 alin. (1) din Codul civil statuează că, nulitatea relativă a actului juridic poate fi invocată doar de persoana în al cărei interes este stabilită sau de succesorii ei, de reprezentantul legal sau de creditorii chirografari ai părții ocrotite pe calea acțiunii oblice. Instanța de judecată nu poate să o invoce din oficiu. Conform art. 357 alin. (1) – (3) din Codul civil, dacă, conform legii, actul juridic, fără a fi nul sau anulabil, nu produce, total sau parțial, efectele sale juridice, el este, în această parte, ineficient.

Actul juridic devine eficient de îndată ce este înlăturat temeiul de ineficiență. Ineficiența actului juridic poate fi invocată, atît pe cale de acțiune, cît și pe cale de excepție, de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată este obligată să o invoce din oficiu după ce a ascultat participanții la proces. Potrivit art. 1089 din Codul civil, simulația unui contract poate fi absolută sau relativă. Simulația este absolută atunci cînd părțile încheie contractul fără intenția de a produce efecte juridice. Simulația este relativă atunci cînd părțile încheie contractul cu intenția ca el aparent să producă efecte juridice diferite de efectele dorite cu adevărat de către părți (contract secret).

În conformitate cu art.1091 din Codul civil, contractul secret nu poate fi invocat de părți, de către succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular și nici de către creditorii înstrăinătorului aparent împotriva terților care, întemeindu-se cu bună-credință pe contractul aparent, au dobîndit drepturi de la dobînditorul aparent. Terții pot invoca împotriva părților existența contractului secret dacă acesta le vatămă drepturile. Conform art. 1101 din Codul civil, la interpretarea contractului se va ține cont de natura lui, de circumstanțele în care a fost încheiat, de interpretarea care este dată acestuia de către părți sau care poate fi dedusă din comportamentul lor de pînă la și de după încheierea contractului, precum și de uzanțe.

În conformitate cu art. 1108 alin. (1) – (3) din Codul civil, prin contractul de vînzare-cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părți (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit. Vînzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele referitoare la bun, prevăzute de lege, dacă în contractul de vînzare-cumpărare nu este prevăzut altfel. Dacă prețul nu este indicat direct în contractul de vînzare-cumpărare, părțile pot conveni asupra modului de determinare a lui.

6 Corespunzător din înscrisurile anexate la materialele cauzei, instanța de recurs ajunge la concluzia că, licitația efectuată de către executorul judecătoresc Boțan George la 11.02.2019 prin care a fost vândut bunul imobil amplasat în XXX, la prețul de 119 119 de lei, a fost una trucată, cu înscenarea participării a doar doi participanți la lictație: Pahomi Mihail și Rața Gheorghe, ultimul fiind câștigător, la o sumă de 50% mai puțin decât prețul stabilit prin raportul de evaluare a bunului imobil în scopul executării silite (cu 70 % mai puțin potrivit unui alt raport de evaluare din 04.02.2020, anexat la materialele cauzei), în prezent toți trei de mai sus fiind învinuiți de săvârșirea infacțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), (3) și (4), 327 alin. (2) lit. b) din Codul penal.

La acest capitol, instanța de recurs va evidenția că, informația care a stat la baza deciziei din 17 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a confirmat procesul-verbal al licitației din 11 februarie 2019 privind vânzarea bunului imobil cu nr.cadastral XXX, amplasat în XXX, adjudecat lui Rața Gheorghe la prețul de 119 119 de lei, nu este actuală. Or, împrejurările stabilite ulterior atât la urmărirea penală, cât și-n cadrul prezentului proces, atestă vicierea procesului de licitație. Subsecvent, cu referire la contractul de vânzare-cumpărare din 06.08.2019 a bunului imobil amplasat în XXX, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, corespunzător înscrisurilor anexate la materialele cauzei și cercetate în cadrul ședinței de judecată, ajunge la concluzia că contractul de vânzare- cumpărare enunțat supra nu a fost încheiat cu scopul producerii efectelor juridice menționate în conținutul său.

Or, din cumulul probator anexat se atestă indubitabil că contractul de vânzare-cumpărare din 06.08.2019 a fost încheiat între Rața Gheorghe (vânzător) și Dănilă Mihail, Dănilă Valentina (cumpărători) fără intenția de a da naștere, modifica sau stinge drepturi și obligații civile - elementele definitorii ale actului juridic, ci doar a creat aparența existenței actului juridic în realitate, existând o neconcordanță între voința reală și cea declarată a părților contractuale. Din explicațiile lui Dănilă Mihail, oferite în cadrul procesului penal, reiese că el ar fi procurat apartamentul de la Rața Gheorghe fără ca să-l vadă, doar contactând proprietarul și doar în baza pozelor. Este evident că un astfel de comportament nu este unul specific unei persoane care real dorește să procure pentru sine un apartament.

Un apartament este o investiție foarte serioasă, înainte de a-l procura potențialul cumpărător face o analiză detailată a tuturor factorilor ce-i pot influența decizia (starea, prețul, necesitatea etc), inclusiv, în mod normal, verifică bunul propriu zis. În același timp, vânzarea unui imobil la un preț mult diminuat față de prețul de piață, reprezintă un fenomen rar întâlnit. În cadrul procesului nu a fost oferită nici o explicație, cât de cât plauzibilă, care să explice ce l-a motivat pe Rața Gheorghe să vândă un imobil ce-i aparține la un preț mult sub cel de piață. Or, el cu ușurință putea să înstrăineze bunul la un preț cu mult mai mare și astfel să justifice într-un fel imboldul său de a participa la licitație, și anume, precum că ar dori să câtige un ban din revânzarea unui bun procurat la licitație la un preț mai redus decât cel de piață.

Rața Gheorghe, însă, prin contractul de vânzare-cumpărare din 06.08.2019 a ”vândut” apartamentul la același preț cu care l-a ”procurat” la licitație. Pe de altă parte, acțiune atât ale lui Rața Gheorghe, cât și cele ale lui Dănilă Mihail, pot fi ușor explicate dacă sunt analizate prin prisma unui comportament îndreptat spre deposedarea familiei Maidan de apartamentul ce îi aparține, cu 7 încercarea de a-i atribui o aparență de legalitate prin utilizarea mecanismului de executare silită. Prin urmare, din materialele administrate se denotă faptul că la caz nu se regăsește scopul unei tranzacții de vânzare-cumpărare licite. Luând în considerație cele relatate supra, instanța de recurs concluzionează că, spre deosebire de actul juridic lovit de nulitate absolută, actul juridic ineficient are șansa să își producă efectele juridice dacă se înlătură cauza de ineficiență.

Spre deosebire de actul juridic anulabil, actul juridic ineficient nu produce efecte juridice inițial, dar, dacă se înlătură cauza de ineficiență, el va produce efecte juridice definitiv. Așa fiind, instanța de recurs neavând ca obiect de examinare a prezentei cauze „nulitatea contractului de vânzare-cumpărare din 06.08.2019”, constată ineficiența contractului simulat de vânzare-cumpărare din 06.08.2019 față de Maidan Nina, Maidan Artur și Maidan Valeriu. În asemenea circumstanțe, examinând cumulul probatoriu în raport cu norma legală aplicabilă speței, instanța de recurs ajunge la ferma concluzie de a respinge acțiunea lui Dănilă Mihail și Danilă Valentina împotriva lui Rață Gheorghe, Maidan Nina, Maidan Artur, și Maidan Valeriu cu privire la evacuare din imobilul amplasat XXX.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Maidan Nina, Maidan Artur, Maidan Valeriu, reprezentați de avocatul Sergiu Vasiliu.

Se casează integral decizia din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dănilă Mihail și Danilă Valentina împotriva lui Rață Gheorghe, Maidan Nina, Maidan Artur, și Maidan Valeriu cu privire la evacuare din imobil, și se pronunță o hotărâre nouă, prin care: Se respinge acțiunea depusă de Dănilă Mihail și Danilă Valentina cu privire la evacuare din imobil. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8