2ra-1616/19 — rezolvirea contractului, încasarea sumei

2ra-1616/19 — rezolvirea contractului, încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1616/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C. Guzun)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Î N C H E I E R E

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Evdochia Morarescu,

reprezentată de avocatul Oleg Grosu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Evdochia

Morarescu împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Rolina-Grup” cu privire

la încasarea sumei rezultată din rezolvirea contractului privind construcția spațiului

locativ, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor judiciare,

împotriva deciziei din 05 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 09 noiembrie 2016, Evdochia Morarescu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Rolina-Grup” cu privire la încasarea sumei rezultată din

rezolvirea contractului privind construcția spațiului locativ, încasarea dobânzii de

întârziere și compensarea cheltuielilor judiciare.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 10 iunie 2008 a încheiat cu

„Rolina-Grup” contractul nr. 18 privind construcția spațiului locativ.

În corespundere cu punctul 2.1 din contract, SRL „Rolina-Grup” și-a asumat

obligația să construiască apartamentul nr. 23, amplasat pe str. Iazului 19, mun.

Chișinău și să-l transmită în proprietatea reclamantei, iar aceasta și-a asumat

obligația să achite cota de investiție de 33 000 de euro.

Or, pârâtul a pretins și a primit de la reclamantă suma de 34 000 de euro,

achitate după cum urmează: prima rată în sumă de 2 000 de euro a fost achitată la

10 iunie 2008, ce constituia la acel moment - 32 060,40 de lei; a doua rată în sumă

de 31 000 de euro a fost achitată la 01 august 2008, ce constituia - 469 646,90 de

lei și ultima rată în mărime de 1 000 de euro a fost achitată la 06 octombrie 2009,

ce constituia - 16 633,80 de lei.

Conform punctului 5.4 din contract, SRL „Rolina-Grup” și-a asumat obligația

să anunțe beneficiarul, Evdochia Morarescu, despre data de predare-primire în

1

proprietate a apartamentului, achitat integral pentru efectuarea lucrărilor de

finisare.

Însă, reclamanta așa și nu a primit prin scrisoare recomandată un anunț pentru

a se prezenta să-i fie predat în proprietate apartamentul respectiv.

Astfel, la 21 martie 2011, Evdochia Morarescu a încheiat un nou contract de

vânzare-cumpărare cu SRL „Rolina-Grup”, prin care a achiziționat un alt

apartament cu nr. 26, din același bloc locativ, amplasat pe str. Iazului 19, mun.

Chișinău, la prețul de 411 810 lei, considerând că apartamentul cu nr. 26 procurat

la 21 martie 2011 i-a fost vândut în schimbul apartamentului nr. 23, pentru care a

încheiat contract de investiție și pentru care a achitat suma de 34 000 de euro.

În acest sens, pentru încasarea diferenței de preț de 106 531 de lei, aceasta s-a

adresat în instanța de judecată în anul 2012, iar prin decizia din 29 ianuarie 2014 a

Curții Supreme de Justiție, acțiunea ei a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin urmare, Evdochia Morarescu a învederat că din conținutul deciziei sus -

menționate, rezultă că nu se pot compensa sumele dintre două contracte distincte,

care sunt în vigoare până în prezent și care se reziliază fiecare în mod separat.

Așadar, faptul concluzionării eronate a compensării sumelor enunțate mai sus, nu

se mai cer a fi dovedite, deoarece sunt constatate de Curtea Supremă de Justiție

printr-un act judecătoresc irevocabil. Or cele relatate mai sus dețin autoritatea

lucrului judecat în temeiul art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

În opinia ei, unica formulă juridică care trebuie implementată în acțiunea de

față rezidă în: a) SRL „Rolina-Grup” în temeiul contractului nr. 18 din 10 iunie

2008 privind construcția spațiului locativ, urmează să transmită Evdochiei

Morarescu apartamentul cu nr. 23, achitat integral; b) Evdochia Morarescu

urmează să achite în baza contractului de vânzare-cumpărare din 21 martie 2011

suma de 411 810 lei, dat fiind că valoarea bunului procurat a fost stabilit în lei, pe

care nu a achitat-o la semnarea contractului; c) în cazul în care SRL „Rolina-Grup”

refuză să transmită reclamantei apartamentul cu nr. 23 achitat integral, contractul

de investiție va fi rezolvit, iar societatea pârâtă va fi obligată să restituie

reclamantei suma de 34 000 de euro.

În scopul realizării acțiunilor indicate mai sus, la 05 iunie 2016 și la 06 iunie

2016, Evdochia Morarescu a expediat în adresa pârâtei un aviz, prin care a solicitat

transmiterea apartamentului nr. 23 și documentele care asigură înregistrarea

dreptului de proprietate asupra imobilului contractat, în termen maxim de 30 zile

calendaristice, calculate din momentul recepționării. Totodată, în cererea din 05

iunie 2016 și 06 iunie 2016, s-a arătat că, în cazul în care nu vor executa cerințele

indicate în termen de 30 zile calendaristice din momentul recepționării avizului,

acesta va fi considerat ca preaviz de rezolvire anticipată a contractului nr. 18 din 10

iunie 2008. Astfel, la expirarea celor 30 de zile, contractul va fi considerat rezolvit,

prin declarație expresă.

A mai afirmat că cererile date au fost recepționate de pârât la 06 iunie 2016 și

08 iunie 2016, iar termenul de 30 de zile a expirat la 06 iulie 2016 și 08 iulie 2016,

însă SRL „Rolina-Grup” nu a răspuns și a ignorat cerințele reclamantei.

În cazul de față, din 08 iulie 2016 și în baza art. 738 din Codul civil, SRL

„Rolina-Grup” a devenit obligată să restituie suma achitată de reclamantă în

mărime de 34 000 de euro, deoarece valoarea obligațiilor contractului nr. 18 din 10

2

iunie 2008 au fost stabilite de părți în euro, mai mult, pârâta a fost pusă în

întârziere.

Reclamanta a pretins că este îndreptățită să ceară restituirea sumei indicate

mai sus și încasarea dobânzilor de întârziere.

În argumentarea esenței încălcărilor evocate, aceasta a susținut că pârâta a

încălcat prevederile pct. 5.4. al contractului nr. 18 din 10 iunie 2008 privind

construcția apartamentului 23, or, deși și-a asumat expres obligația că după

finisarea lucrărilor de construcție, prin scrisoare recomandată, să anunțe

beneficiarul despre data de primire-predare în proprietate a apartamentului, așa și

nu a primit prin scrisoare recomandată un anunț pentru a se prezenta să-i fie predat

în proprietate imobilul.

În realitate, SRL „Rolina-Grup” a acționat cu rea-credință și nu a dorit să

execute contractul nr. 18 din 10 iunie 2008, deoarece nu a transmis către

investitorul Evdochia Morarescu apartamentul nr. 23 în termenul solicitat prin

avizul din 05 iunie 2016, ba mai mult începând cu 19 iulie 2016, pârâta este în

întârziere legală.

Din aceste motive, Evdochia Morarescu a solicitat încasarea datoriei în

mărime de 34 000 de euro, rezultate din rezoluțiunea contractului nr. 18 din 10

iunie 2008, și compensarea cheltuielilor judiciare în mărime de 7 000 de lei (f.d.

14, 80, Vol. I).

Mai mult, prin cererea de majorare a pretențiilor inițiale, reclamanta a cerut

încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 5 109,31 euro, pentru perioada 19 iulie

2016 - 15 mai 2017 (f.d. 69, Vol. I).

Prin hotărârea din 12 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost admisă parțial acțiunea Evdochiei Morarescu; a fost încasat de la SRL

„Rolina-Grup” în beneficiul Evdochiei Morarescu datoria ce rezultă din

rezoluțiunea contractului nr. 18 din 10 iunie 2008, în sumă de 34 000 de euro,

inclusiv dobânda de întârziere în mărime de 5 109 euro, convertiți în lei

moldovenești conform cursului oficial la data executării hotărârii; a fost încasat de

la SRL „Rolina-Grup” în beneficiul Evdochiei Morarescu cheltuielile de judecată

pentru asistență juridică în sumă de 4 000 de lei; a fost încasat de la SRL „Rolina-

Grup” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 23 366,20 de lei. În rest,

pretențiile reclamantei referitoare la cheltuielile de judecată s-au respins ca

neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, SRL „Rolina-Grup” a declarat

apel.

La 11 aprilie 2018, Evdochia Morarescu a depus cerere, prin care a solicitat

încasarea dobânzilor de întârziere în cuantum de 996,26 de euro, pentru perioada

31 ianuarie 2018 - 10 aprilie 2018 și suma de 2 113,12 euro, pentru perioada 12

septembrie 2017 - 31 ianuarie 2018 (f.d. 119 - 120, 138 – 139, Vol. I).

Prin decizia din 11 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, corectată prin

încheierea din 06 iunie 2018, a fost respins apelul declarat de SRL „Rolina-Grup”

și a fost menținută hotărârea din 12 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani; a fost încasata de la SRL „Rolina-Grup” în beneficiul Evdochiei

Morarescu dobânzile de întârziere pentru perioada 12 septembrie 2017 - 10 aprilie

2018 în sumă de 3 109,38 euro sau suma în lei moldovenești echivalentă la

momentul executării hotărârii, conform cursului valutar al Băncii Naționale a

3

Moldovei; a fost încasat de la SRL „Rolina-Grup” în beneficiul statului taxa de stat

în sumă de 1 759,81 de lei.

La 27 iunie 2018, SRL „Rolina-Grup” a declarat recurs împotriva deciziei din

11 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a solicitat casarea acesteia și hotărârii

din 12 septembrie 2017 a primei instanței cu pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de SRL „Rolina-Grup”; a fost casată decizia din 11 aprilie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă

de Evdochia Morarescu împotriva SRL „Rolina-Grup” cu privire la încasarea

sumei rezultată din rezolvirea contractului privind construcția spațiului locativ,

încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor judiciare, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 martie 2019 a

admis apelul declarat de SRL „Rolina-Grup”; a casat hotărârea din 12 septembrie

2017 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău și a pronunțat o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii înaintate de Evdochia Morarescu împotriva SRL „Rolina-

Grup” cu privire la încasarea sumei rezultată din rezolvirea contractului privind

construcția spațiului locativ, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea

cheltuielilor judiciare.

Pentru a decide astfel, instanța de apel prin prisma art. 195, 267, 666, 667 din

Codul civil, a considerat neîntemeiată hotărârea primei instanță, prin care a admis

acțiunea, ca fiind emisă contrar materialului probator și normelor aplicabile speței.

Așadar, instanța de apel a considerat greșită concluzia primei instanțe privind

temeinicia pretențiilor Evdochiei Morarescu, deoarece conține o apreciere eronată

a circumstanțelor de fapt raportate la cadrul legal existent ce reglementează speța.

Cu referire la respectarea termenului de prescripție de reclamantă la înaintarea

acțiunii, Colegiul a menționat că cererea a fost depusă cu respectarea prevederilor

art. 267 Cod civil, ori acest termen urmează a fi calculat începând cu 08 iunie

2016, adică din momentul când SRL „Rolina-Grup” a recepționat avizul de

rezoluțiune a contractului. Astfel, probatoriul în speță, confirmă faptul că între

Evdochia Morarescu și SRL „Rolina-Grup” au fost încheiate două contracte, pe

când de facto efectul ar fi fost produs doar de contractul din 21 martie 2011, prin

care părțile au încheiat contract de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 26,

amplasat pe str. Iazului 19, mun. Chișinău. Or, Evdochia Morarescu la propria

dorință după încheierea contractului din 10 iunie 2008 a consimțit primirea în

proprietate a unui alt imobil cu suprafață mai mare, încetarea contractului din 10

iunie 2008, transferarea plăților achitate în contul achitării celui de-al doilea

contract din 21 martie 2011.

În opinia Colegiului la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare din

21 martie 2011, contractul de investiție din 10 iunie 2008 a încetat de comun acord

al părților, acest contract de investiție nu a încetat prin rezoluțiunea contractului dat

operată unilateral de Evdochia Morărescu în anul 2016, or, Evdochia Morarescu a

confirmat aceste circumstanțe prin achitarea diferenței de bani precum și prin

înaintarea pretențiilor cu privire la calitatea construcției.

4

Instanța de apel a respins afirmațiile reclamantei precum că din eroare a

considerat că apartamentul nr. 26 procurat la 21 martie 2011 i-a fost vândut în

locul apartamentului nr. 23, pentru care a încheiat contract de investiție, deoarece

această afirmație se combate prin cele menționate și susținute de reclamantă la

înaintarea și examinarea cererii de chemare în judecată depuse la 19 august 2011.

Mai mult, Colegiul a învederat ca fiind cert faptul că Evdochia Morarescu nu

a efectuat careva plăți potrivit obligațiunilor contractuale de achitare a valorii

imobilului procurat în baza contractului de vânzare-cumpărare din 21 martie 2011,

recepționând imobil cu înregistrarea dreptului de proprietate la OCT Chișinău, dar

nu a efectuat nici o plată în temeiul acestui contract, așa cum părțile au convenit ca

plățile în baza contractului de investiție nr. 18 din 10 iunie 2008, să fie transferate

în contul contractului de vânzare-cumpărare din 21 martie 2011.

De asemenea, instanța de apel a reținut că reclamanta nu a prezentat careva

probe întru confirmarea achitărilor în baza contractului din 21 martie 2011, diferită

de cea efectuată în baza contractului de investiție nr. 18 din 10 iunie 2008.

Totodată, Colegiul a reținut că apartamentul înregistrat cu drept de proprietate

după Evdochia Morarescu în baza contractului de vânzare-cumpărare din 21 martie

2011, are o suprafața mai mare cu 7 m.p., decât cum a fost stabilit în contractul de

investire în construcție pentru apartamentul nr. 23.

Colegiul a concluzionat că la înaintarea acțiunii, reclamanta a optat de a

rămâne împroprietărită cu apartamentul nr. 26 din str. Iazului 19, mun.

Chișinău, valoarea căruia nu a achitat-o și în același timp pentru restituirea

neîntemeiată a sumelor achitate în contul construcției apartamentului nr. 23, în

urma resoluționării contractului de investiție, fapt ce contravine cadrului legal, cât

și unei conduite de bună-credință a părților antrenate în raportul juridic litigios.

La 24 mai 2019, Evdochia Morarescu, reprezentată de avocatul Oleg Grosu, a

declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat și

încălcat normele de drept material ce au dus la soluționarea greșită a cauzei, au fost

apreciate arbitrar probele, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului

Totodată, recurenta a invocat în susținerea cererii de recurs argumente de fapt

și de drept similare celor indicate pe parcursul examinării cauzei în instanțele

inferioare.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 martie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 22 martie 2019 (f.d. 47, Vol. II), însă

lipsesc date despre recepționarea acesteia de către participanții la proces.

Astfel, recursul declarat la 24 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Evdochia Morarescu,

reprezentată de avocatul Oleg Grosu, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca

inadmisibil din următoarele considerente.

5

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Evdochia Morarescu,

reprezentată de avocatul Oleg Grosu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

6

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Evdochia Morarescu, reprezentată de avocatul Oleg

Grosu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Evdochia Morarescu,

reprezentată de avocatul Oleg Grosu, împotriva deciziei din 05 martie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7