2ra-960/19 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr.2ra-960/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: O. Țurcan Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: N. Cimciuc, Gr. Dașchevici, Iu. Cotruță ÎNCHEIERE 29 mai 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Vladimir Sofronov, succesorul în drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Sofiei Gorea către SRL „Rolina Grup” cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de SRL „Rolina Grup” și casată hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin care a fost admisă parțial acțiunea, c o n s t a t ă: La 02 februarie 2017, Sofia Gorea a depus cerere de chemare în judecată către SRL „Rolina Grup” privind încasarea sumei de 63373,40 de lei pentru reparația și modificarea pantei acoperișului mansardei, 100000 de lei pentru nerespectarea cerințelor anti incendiare, 50000 de lei pentru lipsa căilor de evacuare, 50000 de lei pentru nerespectarea înălțimii contratreptei, 100000 de lei pentru substituirea apartamentului la mansardă cu etajul tehnic, 300000 de lei pentru recuperarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 09 decembrie 2009, a încheiat contractul de investitori nr. 46 privind construcția spațiului locativ cu SRL „Rolina Grup”. Începând cu iarna anului 2012 și până în prezent, în apartamentul părții reclamante și a vecinului au fost depistate scurgeri de apă pe tavan, pe pereții interiori. În acest sens, s-au depus cereri către pârât, către asociația în condominiu pentru a înlătura neajunsurile, dar nu au fost întreprinse nicio măsură. Au fost adresate mai multe plângeri către Pretură și Inspecția de Stat în construcții, dar neajunsurile și neconformitățile nu au fost înlăturate. Conform răspunsului din 29 septembrie 2012, pârâta a fost informată despre neconformitățile admise la construcția blocului locativ, inclusiv necorespunderea scărilor, scurgeri de apă pe tavan, pe pereții interiori.

La 27 ianuarie 2015, a fost întocmit avizul tehnic nr.063/15 privind cercetarea apartamentelor nr. XX din str. XXXX, prin care s-a stabilit că termoizolarea fațadei este efectuată de proprietari parțial și nu acoperă toată porțiunea, ceea ce creează punguțe de frig, care duc la deteriorarea pereților interiori. Apa pătrunde în apartamente, se infiltrează sub căptușeală și deteriorează apartamentele. Lucrările au fost efectuate neglijent, cu întreruperi, încălcări masive ale ermetizări învelișului acoperișului. Nu a fost instalat un strat subzidit din material în care este așezată țigla. Aceste materiale sunt speciale, care protejează de umiditate, șindrila a fost așezată direct pe plăcile de OSB.

Membranele de acoperiș lipsesc peste tot. Ușile și ferestrele au fost montate numai cu spuma. Nu a fost aplicat un strat de mastic sau silicon. Aceste elemente împiedică pătrunderea umezelii. Anterior, pe parcursul anilor a efectuat reparațiile de interior a apartamentului, dar nu se cunoștea motivul acestor scurgeri. După întocmirea acestor constatări-tehnice s-a stabilit incontestabil că au fost admise greșeli considerabile la efectuarea acoperișului, care duc la aceste consecințe.

Prin raportul de constare tehnico-științifică nr. 142 din 29 septembrie 2016 s-a depistat că: a) apartamentul nu are acces la terasa atribuită; b) construcția apartamentului nu corespunde normativelor tehnice în construcții, normelor sanitare și normelor anti incendiare; c) scurgerile de ape și deteriorările depistate au loc și vor continua din cauza construcției mansardei contrar normativelor, iar încălcările pot fi îndepărtate prin modificarea pantei acoperișului mansardei; d) s-a denaturat calitatea construcției, au fost admise abateri care au condiționat situația de risc și au denaturat calitatea convenită prin complexul de cerințe impuse de Legea nr.721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcții; e) linia de folosire a treptelor nu este normală.

Este situația de 50-60 cm de vangul interior; f) nu este prevăzută camera împotriva incendiilor; g) cerințele normativului în construcție la construcția mansardei nu sunt respectare. Astfel, consideră că pârâtul a vândut etajul tehnic cu toate abaterile depistate, care pun în pericol atât viața, cât și sănătatea reclamantei, deja înrăutățită. Pentru înlăturarea scurgerilor și reparația acoperișului, a fost contractată o firmă particulară, care conform devizului de cheltuieli a stabilit necesarul de lucrări și prețul acestora, fiind evaluate estimativ la suma de 126746,80 de lei pentru suprafața de 200 m2, care include și apartamentul vecinului Babacan Can, ultimul având și o hotărâre judecătorească privind încasarea prejudiciului, în favoarea sa.

În contractul pentru executarea de lucrări, dreptul ce se naște din viciul construcției se prescrie în termen de 5 ani, termen stabilit de art. 269 art. 968 alin.(2) Cod civil. În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art. 14, 303, 325, 1422 Cod civil, Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 și art.5, 166 Cod de procedură civilă. Ulterior, în rezultatul decesului reclamantei Sofia Gorea, aceasta a fost substituită cu succesorul ei în drepturi, Sofronov Vladimir. Prin hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

La 08 august 2018, SRL „Rolina Grup”, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10 iulie 2018, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii instanței de fond și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată depusă de Sofia Gorea, succesor în drepturi Sofronov Vladimir, să fie respinsă. Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de SRL „Rolina-Grup” a fost admis și casată hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. În justificarea soluției instanța de apel a indicat că, deși nu există dubii în privința culpei SRL „Rolina Grup” referitor la calitatea necorespunzătoare a bunului imobil, dreptul de proprietate asupra căruia a fost recunoscut după Sofia Gorea prin hotărâre judecătorească, Colegiul reține că cauzarea prejudiciului material solicitat, urma a fi probat în conformitate cu art.118 alin.(1) Cod de procedură civilă.

Astfel, reclamanta a invocat în argumentarea pretențiilor sale puterea de lucru judecat a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 octombrie 2016, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, prin care s-a admis acțiunea vecinului său Babacan Can și s-a încasat de la SRL „Rolina Grup” în beneficiul acestuia despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat. Totodată, instanța de apel a menționat că cuantumul despăgubirilor acordate lui Babacan Can în litigiul examinat anterior, a fost determinat de către instanță reieșind din circumstanțele constatate în cadrul examinării cauzei, cât și probele prezentate în acest sens.

La caz, judecății a fost dedus alt litigiu, iar obligația părților de a proba circumstanțele pe care-și întemeiază pretențiile este valabilă, or, potrivit art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, iar conform art. 122 alin.(1) Codul de procedură civilă, circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

La 18.03.2019, Vladimir Sofronov, succesorul în drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 30 ianuarie 2019. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este una nemotivată, iar concluziile instanței sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită probelor din dosar, dar și pretențiilor formulate în raport cu materialul probatoriu reținut de prima instanță, precum și cu normele de drept ce reglementează acest aspect. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 30 ianuarie 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 18 februarie 2019 (f. d. 174), iar recursul a fost depus la 18 martie 2019. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Vladimir Sofronov, succesor în drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Vladimir Sofronov, succesor în drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Vladimir Sofronov, succesor în drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Vladimir Sofronov, succesor în drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Svetlana Filincova