ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.05.2019

2ra-960/19 — Încasarea prejudiciului cauzat

HOTĂRÂRE
29.05.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Încasarea prejudiciului cauzat
Temei legal
Temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
2ra-960/19 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-960/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: O. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: N. Cimciuc, Gr. Dașchevici, Iu. Cotruță

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vladimir Sofronov,

succesorul în drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Sofiei Gorea către SRL

„Rolina Grup” cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de SRL „Rolina Grup” și casată hotărârea din 10 iulie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin care a fost admisă parțial

acțiunea,

c o n s t a t ă:

La 02 februarie 2017, Sofia Gorea a depus cerere de chemare în judecată

către SRL „Rolina Grup” privind încasarea sumei de 63373,40 de lei pentru

reparația și modificarea pantei acoperișului mansardei, 100000 de lei pentru

nerespectarea cerințelor anti incendiare, 50000 de lei pentru lipsa căilor de

evacuare, 50000 de lei pentru nerespectarea înălțimii contratreptei, 100000 de lei

pentru substituirea apartamentului la mansardă cu etajul tehnic, 300000 de lei

pentru recuperarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 09 decembrie 2009, a încheiat contractul

de investitori nr. 46 privind construcția spațiului locativ cu SRL „Rolina Grup”.

Începând cu iarna anului 2012 și până în prezent, în apartamentul părții

reclamante și a vecinului au fost depistate scurgeri de apă pe tavan, pe pereții

interiori. În acest sens, s-au depus cereri către pârât, către asociația în condominiu

pentru a înlătura neajunsurile, dar nu au fost întreprinse nicio măsură. Au fost

adresate mai multe plângeri către Pretură și Inspecția de Stat în construcții, dar

neajunsurile și neconformitățile nu au fost înlăturate.

Conform răspunsului din 29 septembrie 2012, pârâta a fost informată despre

neconformitățile admise la construcția blocului locativ, inclusiv necorespunderea

scărilor, scurgeri de apă pe tavan, pe pereții interiori. La 27 ianuarie 2015, a fost

întocmit avizul tehnic nr.063/15 privind cercetarea apartamentelor nr. XX din str.

XXXX, prin care s-a stabilit că termoizolarea fațadei este efectuată de proprietari

parțial și nu acoperă toată porțiunea, ceea ce creează punguțe de frig, care duc la

deteriorarea pereților interiori. Apa pătrunde în apartamente, se infiltrează sub

căptușeală și deteriorează apartamentele. Lucrările au fost efectuate neglijent, cu

întreruperi, încălcări masive ale ermetizări învelișului acoperișului. Nu a fost

instalat un strat subzidit din material în care este așezată țigla. Aceste materiale

sunt speciale, care protejează de umiditate, șindrila a fost așezată direct pe plăcile

de OSB. Membranele de acoperiș lipsesc peste tot. Ușile și ferestrele au fost

montate numai cu spuma. Nu a fost aplicat un strat de mastic sau silicon. Aceste

elemente împiedică pătrunderea umezelii. Anterior, pe parcursul anilor a efectuat

reparațiile de interior a apartamentului, dar nu se cunoștea motivul acestor

scurgeri. După întocmirea acestor constatări-tehnice s-a stabilit incontestabil că

au fost admise greșeli considerabile la efectuarea acoperișului, care duc la aceste

consecințe. Prin raportul de constare tehnico-științifică nr. 142 din 29 septembrie

2016 s-a depistat că:

a) apartamentul nu are acces la terasa atribuită;

b) construcția apartamentului nu corespunde normativelor tehnice în

construcții, normelor sanitare și normelor anti incendiare;

c) scurgerile de ape și deteriorările depistate au loc și vor continua din cauza

construcției mansardei contrar normativelor, iar încălcările pot fi îndepărtate prin

modificarea pantei acoperișului mansardei;

d) s-a denaturat calitatea construcției, au fost admise abateri care au

condiționat situația de risc și au denaturat calitatea convenită prin complexul de

cerințe impuse de Legea nr.721 din 02.02.1996 privind calitatea în construcții;

e) linia de folosire a treptelor nu este normală. Este situația de 50-60 cm de

vangul interior;

f) nu este prevăzută camera împotriva incendiilor;

g) cerințele normativului în construcție la construcția mansardei nu sunt

respectare.

Astfel, consideră că pârâtul a vândut etajul tehnic cu toate abaterile

depistate, care pun în pericol atât viața, cât și sănătatea reclamantei, deja

înrăutățită. Pentru înlăturarea scurgerilor și reparația acoperișului, a fost

contractată o firmă particulară, care conform devizului de cheltuieli a stabilit

necesarul de lucrări și prețul acestora, fiind evaluate estimativ la suma de

126746,80 de lei pentru suprafața de 200 m2, care include și apartamentul

vecinului Babacan Can, ultimul având și o hotărâre judecătorească privind

încasarea prejudiciului, în favoarea sa. În contractul pentru executarea de lucrări,

dreptul ce se naște din viciul construcției se prescrie în termen de 5 ani, termen

stabilit de art. 269 art. 968 alin.(2) Cod civil.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe prevederile art.

14, 303, 325, 1422 Cod civil, Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998 și art.5, 166 Cod de procedură civilă.

Ulterior, în rezultatul decesului reclamantei Sofia Gorea, aceasta a fost

substituită cu succesorul ei în drepturi, Sofronov Vladimir.

Prin hotărârea din 10 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial.

La 08 august 2018, SRL „Rolina Grup”, a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10 iulie 2018, prin care a solicitat

casarea integrală a hotărârii instanței de fond și emiterea unei hotărâri noi prin

care cererea de chemare în judecată depusă de Sofia Gorea, succesor în drepturi

Sofronov Vladimir, să fie respinsă.

Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat

de SRL „Rolina-Grup” a fost admis și casată hotărârea primei instanțe cu

pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

În justificarea soluției instanța de apel a indicat că, deși nu există dubii în

privința culpei SRL „Rolina Grup” referitor la calitatea necorespunzătoare a

bunului imobil, dreptul de proprietate asupra căruia a fost recunoscut după Sofia

Gorea prin hotărâre judecătorească, Colegiul reține că cauzarea prejudiciului

material solicitat, urma a fi probat în conformitate cu art.118 alin.(1) Cod de

procedură civilă.

Astfel, reclamanta a invocat în argumentarea pretențiilor sale puterea de

lucru judecat a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 24 octombrie

2016, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 mai 2017, prin care

s-a admis acțiunea vecinului său Babacan Can și s-a încasat de la SRL „Rolina

Grup” în beneficiul acestuia despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat.

Totodată, instanța de apel a menționat că cuantumul despăgubirilor acordate

lui Babacan Can în litigiul examinat anterior, a fost determinat de către instanță

reieșind din circumstanțele constatate în cadrul examinării cauzei, cât și probele

prezentate în acest sens.

La caz, judecății a fost dedus alt litigiu, iar obligația părților de a proba

circumstanțele pe care-și întemeiază pretențiile este valabilă, or, potrivit art. 118

alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă

legea nu dispune altfel, iar conform art. 122 alin.(1) Codul de procedură civilă,

circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de

probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

La 18.03.2019, Vladimir Sofronov, succesorul în drepturi al Sofiei Gorea,

reprezentat de avocatul Veronica Pascal, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel din 30 ianuarie 2019.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este una

nemotivată, iar concluziile instanței sunt expuse într-o formă evazivă, incertă,

neavând putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită probelor din

dosar, dar și pretențiilor formulate în raport cu materialul probatoriu reținut de

prima instanță, precum și cu normele de drept ce reglementează acest aspect.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 30

ianuarie 2019 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 18

februarie 2019 (f. d. 174), iar recursul a fost depus la 18 martie 2019. Astfel, se

constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Vladimir Sofronov, succesor în drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul

Veronica Pascal, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Vladimir Sofronov, succesor în drepturi al

Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de către Vladimir Sofronov, succesor în

drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Vladimir Sofronov, succesor

în drepturi al Sofiei Gorea, reprezentat de avocatul Veronica Pascal.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Svetlana Filincova

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-01-25
0,95
2ra-37/17 — repararea prejudiciului material și moral
prima instanţă: L. Holeviţcaia dosarul nr.2ra-37/17 (Judecătoria Centru, mun. Chişinău) instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac (Curtea de Apel Chişinău) D E C I Z I E 25 ianuarie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi d
CSJ 2019-10-02
0,94
2ra-1616/19 — rezolvirea contractului, încasarea sumei
Dosarul nr. 2ra-1616/2019 prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (jud: C. Guzun) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov) Î N C H E I E R E 02 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul ci
CSJ 2019-04-03
0,94
2ra-628/19 — constatarea încălcării dreptului la judecrarea în termen rezonabiș a cauzei și repararea prejudiciului moral
Dosarul nr. 2ra-628/19 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani) O. Cernei Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu ÎNCHEIERE 3 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de
CSJ 2018-03-21
0,93
2ra-455/18 — Încasarea prejudiciului moral și material
Dosar nr. 2ra-455/18 Prima instanță: Judecătoria Rîşcani, mun. Chișinău Judecător: V. Jomiru-Niculiţă Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: Nelea Budăi Valeri Efros Muruianu Ion Î N C H E I E R E 21 martie 2018 mun. Chișinău
CSJ 2019-02-20
0,93
2ra-263/19 — Încasarea prejudiciului material si moral cauzat
Dosarul nr. 2ra–263/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul central) (jud. R. Pulbere) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Țurcan, Iu. Cotruță, N. Simciuc) Î N C H E I E R E 20 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul ci
Sursă