2ra-1671/19 — desfacerea casatoriei, partajarea averii comune in devalmasie si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1671/19 Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul Ocnița (jud. D. Dolghieri) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 25 septembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mariana Blîndu, reprezentat de avocatul Arcadie Gheorghiță în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Denis Blîndu împotriva Marianei Blîndu cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a Marianei Blîndu împotriva lui Denis Blîndu cu privire la partajarea averii comune în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Mariana Blându, reprezentată de avocatul Arcadie Gheorghiță și menținută hotărârea din 3 august 2018 a Judecătoriei Edineț sediul Ocnița constată: La 6 noiembrie 2017 Denis Blîndu, reprezentat de avocatul Victor Chilat, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Marianei Blîndu cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că a încheiat căsătoria cu pârâta la data de 14 octombrie 2016. Pe parcursul vieții nu găseau soluții comune, se certau. Incompatibilitatea caracterelor l-a dus la convingerea fermă privind imposibilitatea păstrării familiei în continuare. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 2, 19-21, 33, 35, 37 Codul familiei 166, 167 CPC. A solicitat admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei dintre el și Mariana Blîndu, încheiată la 14 octombrie 2016 și înregistrată la OSC Ocnița la aceeași dată, sub nr. de înregistrare 57, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. 1 La 8 februarie 2018, Mariana Blîndu a depus cerere reconvențională împotriva lui Denis Blîndu cu privire la partajarea proprietății comune în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii reconvenționale a invocat că nu este de acord cu cererea privind desfacerea căsătoriei, deoarece nu este soluționat litigiul patrimonial. A mai invocat că în timpul căsătoriei, au locuit când la unii părinți, când la alții, iar la 15 octombrie 2016 au plecat la lucru în Marea Britanie, unde ea s-a aflat până în luna august 2017. În timpul căsătoriei, din mijloace comune, a fost procurat automobilul de model BMW X3 XDRIVE40D M SPORT 302, anul producerii 2013, care a fost înmatriculat pe numele lui Denis Blîndu. La data procurării, 2 mai 2017, costul automobilului era de 20000 lire sterline. Și-a întemeiat cererea reconvențională în baza dispozițiilor art. 172, 173 CPC, art. 370, 371 Cod civil, art. 19-21 Codul familiei.

A solicitat admiterea cererii reconvenționale, partajarea proprietății comune în devălmășie în părți egale și anume atribuirea sumei de 10000 de lire sterline, echivalent în sumă de 230 500 de lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 13 iunie 2018, Mariana Blîndu, reprezentată de avocatul Arcadie Gheorghița, a depus cerere de concretizare a pretențiilor din cererea reconvențională, solicitând respingerea cerinței lui Denis Blîndu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, recunoașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra automobilului de model BMW X3 XDRIVE40D M Sport 302, anul de producere 2013, cu n/î XXXXX, procurat la prețul de 20000 de lire sterline și înregistrat în Marea Britanie, recunoașterea dreptului de proprietate după dânsa asupra 1/2 din costul automobilului de model BMW X3 XDRIVE40D M Sport 302, anul de producere 2013, cu n/î XXXXX, cotă-reală din bunurile proprietate comună în devălmășie a soților în valoare de 20000 de lire sterline, partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie dobândite în timpul căsătoriei valoarea a 1/2 din costul automobilului de model BMW X3 XDRIVE40D M Sport 302, anul de producere 2013, cu n/î XXXXX proprietate comună în devălmășie cu atribuirea ei a sumei de 10000 de lire sterline, echivalent cursului valutar al BNM la momentul emiterii hotărârii, încasarea de la Denis Blîndu a taxei de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei în beneficiul statului în mărime de 1000 % din mărimea unității convenționale stabilite pe republică, scutirea ei de la plata taxei de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei,

încasarea de la Denis Blîndu în beneficiul ei a taxei de stat achitate în mărime de 6800 de lei și a cheltuielilor pentru traducerea documentelor în mărime de 800 de lei. Prin hotărârea din 3 august 2018 a Judecătoriei Edineț sediul Ocnița, acțiunea lui Denis Blîndu a fost admisă. A fost desfăcută căsătoria între Denis Blîndu și Mariana Blîndu, înregistrată la 14 octombrie 2016 de către OSC Ocnița, sub numărul de înregistrare 57. A fost respinsă cererea reconvențională a Marianei Blîndu. A fost încasată taxa de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei de la Denis Blîndu în beneficiul statului în mărime de 500 % din mărimea unității convenționale ceea ce constituie 100 de lei și de la Mariana Blîndu în mărime de 500 2 % din mărime unității convenționale stabilite pe republică ceea ce constituie 100 de lei.

Prin decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Mariana Blîndu, reprezentat de avocatul Arcadie Gheorghiță și menținută hotărârea din 3 august 2018 a Judecătoriei Edineț sediul Ocnița. Instanțele de judecată constatând temeinicia acțiunii inițiale și netemeinicia acțiunii reconvenționale, au ajuns la concluzia că Mariana Blîndu nu a probat faptul că Denis Blîndu deține cu drept de proprietate automobilul de model BMW X3 XDRIVE40D M Sport 302, anul de producere 2013, cu n/î XXXXX, în situația în care actele anexate la dosar confirmă doar dreptul de folosință a automobilului după acesta. La 5 iulie 2019, Mariana Blîndu, reprezentată de avocatul Arcadie Gheorghiță a declarat recurs împotriva deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat concluziile instanței de fond și instanței de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavînd putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în raport cu materialele dosarului. A menționat că, contrar prevederilor legale, instanța de apel a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, referindu-se în mod selectiv la unele constatări reținute de prima instanță, fără a examina legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu legislația ce guvernează litigiul în cauză. Mai mult, a considerat că, instanța de apel a adoptat decizia fără a se pronunța asupra tuturor motivelor invocate în apel. A precizat că constatările instanței nu au suport probatoriu și sunt bazate pe interpretarea incorectă a prevederilor legale, fiindu-i grav lezate drepturile fundamentale.

Având în vedere că înregistrarea căsătoriri a avut loc la 14 octombrie 2016 de către OSC Ocnița cu nr. 57 și desfăcută la 3 august 2018, prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, iar în motivarea cererii reconvenționale au fost prezentate probe privind dreptul de proprietate a automobilului de model BMW X3 XDRIVE40D M SPORT 302 cu n/î XXXXX, procurat la 2 mai 2017 în timpul căsătoriei și înregistrat pe numele lui Denis Blîndu în Marea Britanie, prin ce se constată că automobilul nominalizat a fost procurat în perioada în care soții se aflau în căsătorie. A mai indicat că potrivit legislației în vigoare, pentru ca bunul să intre în categoria bunurilor comune, acesta urmează a fi dobândit în timpul căsătoriei de către una dintre persoanele căsătorite, chiar dacă celălalt soț nu a participat direct la dobândirea bunului, și să nu facă parte din categoriile de bunuri pe care legea le califică în calitate de bunuri personale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 8 mai 2019, aceasta fiind recepționată de reprezentantul recurentei, 3 avocatul Arcadie Gheorghița la 16 mai 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a corespondenței (f. d. 169). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Mariana Blîndu, reprezentat de avocatul Arcadie Gheorghiță, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mariana Blîndu, reprezentat de avocatul Arcadie Gheorghiță nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 4 Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Mariana Blîndu, reprezentat de avocatul Arcadie Gheorghiță urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul Mariana Blîndu, reprezentat de avocatul Arcadie Gheorghiță împotriva deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Svetlana Filincova Dumitru Mardari 5