3ra-1057/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea în functie, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la serviciu si repararea prejudiciului moral.

3ra-1057/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea în functie, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la serviciu si repararea prejudiciului moral. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1057/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud: Rusu-Parii Rosița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

25 septembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului depus de Pașa Victoria reprezentantă de

avocatul Șleahtițki Vitalie,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Pașa Victoria împotriva Consiliului or. Florești cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate

de la serviciu și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul

depus de Pașa Victoria

c o n s t a t ă:

La 27 septembrie 2017 Pașa Victoria a depus cerere de chemare în judecată, cu

concretizările ulterioare, împotriva Consiliului or. Florești cu privire la contestarea actului

administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate

de la serviciu și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia Consiliului or. Florești nr. 10/01 din 18

noiembrie 2015, a fost aleasă în funcția de viceprimar al orașului Florești, responsabilă de

amenajarea teritoriului, urbanism, protecția mediului, gospodăria comunală, cadastru și

evidență funciară.

Prin decizia Consiliului or. Florești nr. 06/02 din 28 iunie 2017, în temeiul art. 14

alin. (1), (2) lit. t) și art. 31 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-

XVI din 28 decembrie 2006 și art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor

cu funcție de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, a fost eliberată din funcția de

viceprimar al orașului Florești.

Consideră Pașa Victoria că decizia Consiliului or. Florești nr. 06/02 din 28 iunie 2017

a fost emisă contrar legii.

După cum rezultă din actul administrativ contestat mandatul său a încetat înainte de

termen ca rezultat al eliberării din funcție.

Conform art. 5 alin. (5) lit. d) din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV

din 02 februarie 2000, mandatul președintelui, vicepreședintelui raionului și viceprimarului

1

încetează înainte de termen în caz de eliberare din funcție de către consiliul respectiv în

conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică nr.

199 din 16 iulie 2010, funcția de viceprimar este o funcție de demnitate publică.

Conform art. 23 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de

demnitate publică, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către persoana cu

funcție de demnitate publică a obligațiilor, prerogativelor și competentelor sale, indiferent

de prezența culpei, poate atrage după sine revocarea sau eliberarea din funcție. Temeiul și

cauzele revocării sau eliberării din funcție din motive imputabile demnitarului se vor

indica în actul administrativ corespunzător.

Contrar acestor prevederi legale, Consiliul or. Florești nu a indicat în decizia nr.

06/02 din 28 iunie 2017, niciun temei de eliberare din funcție prevăzut de legislația în

vigoare.

Referindu-se la Legea privind administrația publică locală și Legea cu privire la

statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, Consiliul or. Florești la emiterea

actului administrativ contestat nu a ținut cont de prevederile art. 55 lit. h) din Codul

muncii, potrivit cărora persoanele alese în funcții elective în autoritățile publice centrale și

locale, pe un termen determinat, în cazul său pe un termen de 4 ani, pot încheia contracte

individuale de muncă.

Anterior Consiliul or. Florești a făcut încercări de a o elibera din funcție prin decizia

nr. 04/03 din 16 mai 2017, prin care s-a redus unitatea de viceprimar, dar la notificarea

Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, pârâtul a anulat decizia respectivă.

Ulterior, chestiunea eliberării sale din funcția de viceprimar al orașului Florești a fost

inclusă în ordinea de zi a Consiliului or. Florești pentru data de 16 iunie 2017.

Motivul demiterii sale din funcție a servit faptul că a susținut grupul de inițiativă în

vederea organizării referendumului local cu privire la revocarea din funcție a primarului

actual al orașului Florești.

Pe parcursul activității sale în funcția de viceprimar al orașului Florești, a îndeplinit

atribuțiile conform fișei postului, nu a încălcat disciplina muncii și nici nu a fost

sancționată disciplinar, respectiv Consiliul or. Florești nu a avut temei legal de o elibera

din funcție.

Eliberarea sa din funcția de viceprimar al orașului Florești s-a efectuat cu încălcarea

prevederilor art. 86 alin. (2) și art. 87 din Codul muncii, adică fără consultarea prealabilă a

organului sindical, în perioada aflării în concediul medical și în perioada aflării în

concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

Consiliul or. Florești eronat a făcut trimitere în actul administrativ contestat la

prevederile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de

demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010 - în cazul demnitarului numit, încetarea înainte

de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a

demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție,

deoarece ea nu a fost numită în funcția de viceprimar, dar a fost aleasă în această funcție

de către Consiliul or. Florești.

Modalitatea de încetare înainte de termen a mandatului demnitarului ales este

prevăzută de art. 22 alin. (2) din Legea nominalizată.

Conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, angajatorul este obligat să

compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării

2

ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de

eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.

Conform art. 90 alin. (1) din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a

salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare

prejudiciul cauzat acestuia.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, repararea de către angajator a prejudiciului cauzat

salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului

pentru această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea

transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată

etc.); c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

La 28 iulie 2017 s-a adresat Consiliului or. Florești cu cerere prealabilă, solicitând

anularea deciziei Consiliului or. Florești nr. 06/02 din 28 iunie 2017, repunerea ei în

funcția de viceprimar al or. Florești, achitarea salariului pentru perioada absenței forțate de

la serviciu și a sumei de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, însă până la moment

cererea sa nu a fost examinată.

A cerut Victoria Pașa admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului or. Florești nr.

06/02 din 28 iunie 2017 „Cu privire la eliberarea Dnei Pașa Victoria din funcția de

viceprimar”; repunerea în funcția de viceprimar al orașului Florești, cu dispunerea

executării imediate a hotărârii; încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la

serviciu (iulie 2017 – decembrie 2017; ianuarie 2018 – ianuarie 2019) în sumă de

75.655,34 de lei și a sumei de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, acțiunea a

fost respinsă ca fiind tardivă.

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul depus de Pașa

Victoria.

Instanțele de judecată au motivat soluțiile că cererea de chemare în judecată urma să

fie depusă de Pașa Victoria până la data de 26 septembrie 2017, însă aceasta a fost depusă

abia la 27 septembrie 2017, cu omiterea termenului de prescripție, fără a solicita repunerea

în termen.

S-a stabilit că într-adevăr până la 27 august 2017 Pașa Victoria nu a primit răspuns la

cererea prealabilă, dar anume de la această dată, (când trebuia să primească răspuns la

cererea prealabilă), a început să curgă termenul de 30 de zile, prevăzut de art. 17 din Legea

contenciosului administrativ, pentru înaintarea acțiunii în instanța de judecată, acesta

expirând la 26 septembrie 2017 inclusiv.

Referitor la argumentul Victoriei Pașa că ziua de 27 august 2017 a fost zi de

sărbătoare nelucrătoare, instanțele de judecată au menționat că diligența de depunere a

acțiunii în termenul legal stabilit revine reclamantei prin efectul legii, iar ziua de odihnă nu

întrerupe curgerea termenului de prescripție.

La 10 iulie 2019 Pașa Victoria reprezentantă de avocatul Șleahtițki Vitalie în baza

mandatului seria MA nr. 0955824 din 08 mai 2018, a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 14 mai 2019 a Curții

de Apel Bălți, cu emiterea unei decizii noi de admiterea a acțiunii.

În motivarea recursului Pașa Victoria reprezentantă de avocatul Șleahtițki Vitalie a

indicat că instanțele de judecată eronat au ajuns la concluzia de a respinge acțiunea ca

fiind tardivă, deoarece ultima zi de așteptare a răspunsului la cererea prealabilă din 28 iulie

2017, a fost 28 august 2017.

3

Respectiv Pașa Victoria a fost în drept să depună cererea de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ până la 27 septembrie 2019 inclusiv.

La 17 iulie 2019 în adresa Consiliului or. Florești a fost expediată copia recursului

depus de Pașa Victoria reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței.

La 05 august 2019 Consiliul or. Florești a depus referință, solicitând să fie declarat

inadmisibil recursul depus de Pașa Victoria reprezentantă de avocatul Șleahtițki Vitalie

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, cu menținerea deciziei instanței

de apel, pe care o consideră legală și întemeiată, invocând că instanța de apel a verificat

minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei

spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la

01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă

Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va

face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă

legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va

examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură

civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată

până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel

Bălți a fost expediată în adresa Victoriei Pașa și avocatului acesteia - Șleahtițki Vitalie la

13 iunie 2019, recepționată de către ultimul, după cum s-a indicat în cererea de recurs, la

14 iunie 2019 (f.d. 126, 127).

Cererea de recurs a fost depusă la 10 iulie 2019, adică în termenul prevăzut de lege.

4

Examinând temeiurile recursului depus de Pașa Victoria reprezentată de avocatul

Șleahtițki Vitalie în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat,

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Pașa Victoria reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Victoriei Pașa

reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie cu soluția pronunțata de către instanța de apel,

însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea

a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică

modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

5

apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul

depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Pașa Victoria reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270,

433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Pașa Victoria reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Sveatoslav Moldovan

judecătorii Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

6