3ra-1057/19 — contestarea actului administrativ, restabilirea în functie, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la serviciu si repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 3ra-1057/19 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud: Rusu-Parii Rosița) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) Î N C H E I E R E 25 septembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului depus de Pașa Victoria reprezentantă de avocatul Șleahtițki Vitalie, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pașa Victoria împotriva Consiliului or.

Florești cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul depus de Pașa Victoria c o n s t a t ă: La 27 septembrie 2017 Pașa Victoria a depus cerere de chemare în judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva Consiliului or. Florești cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia Consiliului or. Florești nr. 10/01 din 18 noiembrie 2015, a fost aleasă în funcția de viceprimar al orașului Florești, responsabilă de amenajarea teritoriului, urbanism, protecția mediului, gospodăria comunală, cadastru și evidență funciară.

Prin decizia Consiliului or. Florești nr. 06/02 din 28 iunie 2017, în temeiul art. 14 alin. (1), (2) lit. t) și art. 31 alin. (2) din Legea privind administrația publică locală nr. 436- XVI din 28 decembrie 2006 și art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, a fost eliberată din funcția de viceprimar al orașului Florești. Consideră Pașa Victoria că decizia Consiliului or. Florești nr. 06/02 din 28 iunie 2017 a fost emisă contrar legii. După cum rezultă din actul administrativ contestat mandatul său a încetat înainte de termen ca rezultat al eliberării din funcție. Conform art. 5 alin. (5) lit. d) din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, mandatul președintelui, vicepreședintelui raionului și viceprimarului 1 încetează înainte de termen în caz de eliberare din funcție de către consiliul respectiv în conformitate cu legislația în vigoare.

Potrivit Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, funcția de viceprimar este o funcție de demnitate publică. Conform art. 23 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către persoana cu funcție de demnitate publică a obligațiilor, prerogativelor și competentelor sale, indiferent de prezența culpei, poate atrage după sine revocarea sau eliberarea din funcție. Temeiul și cauzele revocării sau eliberării din funcție din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ corespunzător. Contrar acestor prevederi legale, Consiliul or.

Florești nu a indicat în decizia nr. 06/02 din 28 iunie 2017, niciun temei de eliberare din funcție prevăzut de legislația în vigoare. Referindu-se la Legea privind administrația publică locală și Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică, Consiliul or. Florești la emiterea actului administrativ contestat nu a ținut cont de prevederile art. 55 lit. h) din Codul muncii, potrivit cărora persoanele alese în funcții elective în autoritățile publice centrale și locale, pe un termen determinat, în cazul său pe un termen de 4 ani, pot încheia contracte individuale de muncă. Anterior Consiliul or. Florești a făcut încercări de a o elibera din funcție prin decizia nr. 04/03 din 16 mai 2017, prin care s-a redus unitatea de viceprimar, dar la notificarea Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, pârâtul a anulat decizia respectivă.

Ulterior, chestiunea eliberării sale din funcția de viceprimar al orașului Florești a fost inclusă în ordinea de zi a Consiliului or. Florești pentru data de 16 iunie 2017. Motivul demiterii sale din funcție a servit faptul că a susținut grupul de inițiativă în vederea organizării referendumului local cu privire la revocarea din funcție a primarului actual al orașului Florești. Pe parcursul activității sale în funcția de viceprimar al orașului Florești, a îndeplinit atribuțiile conform fișei postului, nu a încălcat disciplina muncii și nici nu a fost sancționată disciplinar, respectiv Consiliul or. Florești nu a avut temei legal de o elibera din funcție.

Eliberarea sa din funcția de viceprimar al orașului Florești s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art. 86 alin. (2) și art. 87 din Codul muncii, adică fără consultarea prealabilă a organului sindical, în perioada aflării în concediul medical și în perioada aflării în concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. Consiliul or. Florești eronat a făcut trimitere în actul administrativ contestat la prevederile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010 - în cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție, deoarece ea nu a fost numită în funcția de viceprimar, dar a fost aleasă în această funcție de către Consiliul or.

Florești. Modalitatea de încetare înainte de termen a mandatului demnitarului ales este prevăzută de art. 22 alin. (2) din Legea nominalizată. Conform art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării 2 ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă. Conform art. 90 alin. (1) din Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiștilor, cheltuielile de judecată etc.); c) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. La 28 iulie 2017 s-a adresat Consiliului or. Florești cu cerere prealabilă, solicitând anularea deciziei Consiliului or. Florești nr. 06/02 din 28 iunie 2017, repunerea ei în funcția de viceprimar al or.

Florești, achitarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu și a sumei de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, însă până la moment cererea sa nu a fost examinată. A cerut Victoria Pașa admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului or. Florești nr. 06/02 din 28 iunie 2017 „Cu privire la eliberarea Dnei Pașa Victoria din funcția de viceprimar”; repunerea în funcția de viceprimar al orașului Florești, cu dispunerea executării imediate a hotărârii; încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu (iulie 2017 – decembrie 2017; ianuarie 2018 – ianuarie 2019) în sumă de 75.655,34 de lei și a sumei de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, acțiunea a fost respinsă ca fiind tardivă.

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul depus de Pașa Victoria. Instanțele de judecată au motivat soluțiile că cererea de chemare în judecată urma să fie depusă de Pașa Victoria până la data de 26 septembrie 2017, însă aceasta a fost depusă abia la 27 septembrie 2017, cu omiterea termenului de prescripție, fără a solicita repunerea în termen. S-a stabilit că într-adevăr până la 27 august 2017 Pașa Victoria nu a primit răspuns la cererea prealabilă, dar anume de la această dată, (când trebuia să primească răspuns la cererea prealabilă), a început să curgă termenul de 30 de zile, prevăzut de art. 17 din Legea contenciosului administrativ, pentru înaintarea acțiunii în instanța de judecată, acesta expirând la 26 septembrie 2017 inclusiv.

Referitor la argumentul Victoriei Pașa că ziua de 27 august 2017 a fost zi de sărbătoare nelucrătoare, instanțele de judecată au menționat că diligența de depunere a acțiunii în termenul legal stabilit revine reclamantei prin efectul legii, iar ziua de odihnă nu întrerupe curgerea termenului de prescripție. La 10 iulie 2019 Pașa Victoria reprezentantă de avocatul Șleahtițki Vitalie în baza mandatului seria MA nr. 0955824 din 08 mai 2018, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei decizii noi de admiterea a acțiunii.

În motivarea recursului Pașa Victoria reprezentantă de avocatul Șleahtițki Vitalie a indicat că instanțele de judecată eronat au ajuns la concluzia de a respinge acțiunea ca fiind tardivă, deoarece ultima zi de așteptare a răspunsului la cererea prealabilă din 28 iulie 2017, a fost 28 august 2017. 3 Respectiv Pașa Victoria a fost în drept să depună cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ până la 27 septembrie 2019 inclusiv. La 17 iulie 2019 în adresa Consiliului or. Florești a fost expediată copia recursului depus de Pașa Victoria reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 05 august 2019 Consiliul or.

Florești a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Pașa Victoria reprezentantă de avocatul Șleahtițki Vitalie împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, cu menținerea deciziei instanței de apel, pe care o consideră legală și întemeiată, invocând că instanța de apel a verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Bălți a fost expediată în adresa Victoriei Pașa și avocatului acesteia - Șleahtițki Vitalie la 13 iunie 2019, recepționată de către ultimul, după cum s-a indicat în cererea de recurs, la 14 iunie 2019 (f.d. 126, 127). Cererea de recurs a fost depusă la 10 iulie 2019, adică în termenul prevăzut de lege.

4 Examinând temeiurile recursului depus de Pașa Victoria reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Pașa Victoria reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Victoriei Pașa reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de 5 apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Pașa Victoria reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Pașa Victoria reprezentată de avocatul Șleahtițki Vitalie, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Sveatoslav Moldovan judecătorii Iurie Bejenaru Maria Ghervas 6