3ra-454/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- scutirea de la plata taxei de stat prin efectul legii
3ra-454/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosar nr. 3ra-454/19
prima instanță, Judecătoria Drochia, sediul Central (I. Rusu)
instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (Eu. Bejenaru, A. Toderaș, A. Albu)
D E C I Z I E
17 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
Tamara Chișca-Doneva
Nina Vascan
examinând recursurile declarate de către Consiliul orășenesc Drochia,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Victor Darii împotriva Consiliului orășenesc Drochia cu privire la anularea
deciziei Consiliului orășenesc Drochia, restabilirea în funcție, încasarea salariului
pentru absența forțată de la locul de muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
respins apelul declarat de Consiliul orășenesc Drochia și s-a menținut hotărârea din
25 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La 11 iulie 2017, Victor Darii a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Consiliului orășenesc Drochia cu privire la anularea deciziei Consiliului orășenesc
Drochia, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul
de muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată (f.d.3-4 vol. I).
În motivarea acțiunii, reclamantul Victor Darii a indicat că prin decizia
Consiliului orășenesc Drochia nr. 4/4 din 23 iulie 2015 a fost numit în funcție de
viceprimar al orașului Drochia. Iar, la 14 aprilie 2017 Consiliul orășenesc Drochia a
emis decizia 3/8, prin care a fost eliberat din funcția de viceprimar al orașului
Drochia, care i-a fost adusă la cunoștință reclamantului, sub semnătură, la data de
13 iunie 2017.
Reclamantul a menționat că decizia contestată este ilegală și abuzivă, or la data
emiterii deciziei nr. 3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului orășenesc Drochia, se afla
în concediu medical, conform certificatului de concediu medical seria 01 nr.
1
2305484 din 13 aprilie 2017, eliberat de „Centrul de sănătate Sofia”, prin care a fost
eliberat de la lucru începînd cu data de 13 aprilie 2017 pînă la 15 mai 2017.
Reclamantul Victor Darii a invocat că prejudiciul moral cauzat, prin eliberarea
ilegală din funcția deținută îl estimează în mărime de 200 000 lei.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza art. 86 alin. (2) Codul
muncii, art. 3, 6, 16, 25-26 a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de
10 februarie 2000.
Prin urmare, reclamantul Victor Darii a solicitat admiterea cererii, anularea
deciziei nr. 3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului orășenesc Drochia ca fiind ilegală
cu restabilirea lui în funcția de viceprimar a orașului Drochia; încasarea din contul
pîrîtului în beneficiul lui Victor Darii a salariului pentru absență forțată de la locul
de muncă, a prejudiciului moral pentru eliberare ilegală din funcție, în mărime de
200 000 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a admis
parțial acțiunea. S-a anulat decizia Consiliului orășenesc Drochia nr.3/8 din
14 aprilie 2017 ,,cu privire la eliberarea din funcția de viceprimar al orașului Drochia
dl Victor Darii”. A fost restabilit Victor Darii, în funcția de viceprimar a orașului
Drochia. S-a încasat de la Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul lui Victor
Darii, salariul pe perioada absenței forțate de la muncă în mărime de 82 872,60
lei, prejudiciul moral în mărime de un salariu mediu lunar, 6 200 lei. S-a încasat de
la Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul statului taxa de stat în mărime de
2 486,17 lei, pentru capătul de acțiune privind încasarea salariul pe perioada absenței
forțate de la muncă și taxa de stat în mărime de 100 lei pentru capătul de acțiune
privind încasarea prejudiciului moral, în total suma de 2 586,17 lei.
Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
declarat de Consiliul orășenesc Drochia și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2018 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.167-vol. I).
Instanța de recurs relevă că la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul
administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin legea nr. 116 din 19 iulie 2018.
Conform art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare
a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție reține că recursurile au fost declarate de Consiliul orășenesc Drochia pînă
la data intrării în vigoare a Codului administrativ.
Respectiv, prin derogare, în temeiul art. 258 alin. (3) Cod administrativ,
admisibilitatea recursurilor sus menționate se va face conform prevederilor în
vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
2
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de
30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost expediată participanților la proces,
la data de 04 decembrie 2018, conform informației anexate la materialele cauzei
(f.d.178 vol. I), fiind recepționată de către recurentul Consiliul orășenesc Drochia la
07 decembrie 2018, conform trimiterii poștale DS3118092602AS (f.d.180 vol. I).
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursurile au fost
declarate de Consiliul orășenesc Drochia, la 28 decembrie 2018 și prin intermediul
oficiului poștal la 29 decembrie 2018, cu respectarea termenului indicat la art. 434
alin. (1) Cod de procedură civilă.
La 28 decembrie 2018, Consiliul orășenesc Drochia, reprezentat de Nina
Cereteu, în baza deciziei nr. 3/6-1 din 21 iunie 2018 a Consiliul orășenesc Drochia,
a declarat recurs împotriva deciziei din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți,
prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și a hotărârii
primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă cererea de
chemare în judecată depusă de Victor Darii împotriva Consiliului orășenesc Drochia
cu privire la anularea deciziei Consiliului orășenesc Drochia, restabilirea în funcție,
încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, a prejudiciului moral
și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de recurs, Consiliul orășenesc Drochia a indicat că funcția
de viceprimar deținută de Darii Victor este o funcție de demnitate publică, potrivit
Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de
demnitate publică.
Recurentul a invocat că contrar art. 388 alin. (1) lit. i) Cod de procedură civilă,
cauza a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Recurentul Consiliul orășenesc Drochia a menționat că decizia nr.3/8 din
14 aprilie 2017 a Consiliului orășenesc Drochia cu privire la eliberarea din funcția
de viceprimar al orașului Drochia dl Victor Darii, conform art.64 alin. (1) lit. a) din
Legea cu privire la administrația publică locală, a fost supusă controlului obligatoriu
de către Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat în termen de 5 zile de la semnarea
actului și careva obiecții din partea Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, nu au
parvenit. Mai mult, ținînd cont de pretenția reclamantului Victor Darii privind
anularea deciziei nr.3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului orășenesc Drochia, urma să
fie citat și audiat cu privire la legalitatea actului contestat, reprezentantul Oficiului
teritorial al Cancelariei de Stat.
Recurentul a precizat că prima instanță și instanța de apel nu au făcut trimitere
la nici o lege materială, referindu-se generic și limitîndu-se la declarațiile
reclamantului Victor Darii.
De asemenea, recurentul a specificat că în litigiul dedus judecății nu a fost
respectată procedura prealabilă de soluționare a litigiului. Respectiv, instanțele
ierarhic inferioare au aplicat greșit normele de drept material, au aplicat legi ce nu
trebuiau să fie aplicate, și au dat o calificare juridică incorectă raportului material
litigios.
Recurentul Consiliul orășenesc Drochia a menționat că materialele cauzei
confirmă faptul cunoașterii de către Victor Darii despre eliberarea sa din funcția de
viceprimar al orașului Drochia. Astfel, în procesul-verbal nr.3 din 14 aprilie 2017 al
ședinței extraordinare a Consiliului orășenesc Drochia, este expres stipulat despre
3
participarea lui Victor Darii la această ședință și prezentării unei note informative
privind acțiunile întreprinse de el în timpul executării atribuțiilor de serviciu.
La 29 decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul orășenesc
Drochia, reprezentat de Pavel Rusu, în baza deciziei nr. 3/6-2 din 21 iunie 2018 a
Consiliul orășenesc Drochia, a declarat recurs împotriva deciziei din data de
30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
hotărâri, prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Victor
Darii împotriva Consiliului orășenesc Drochia cu privire la anularea deciziei
Consiliului orășenesc Drochia, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru
absența forțată de la locul de muncă, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de
judecată.
În motivarea cererii de recurs depuse de Consiliul orășenesc Drochia,
reprezentat de Pavel Rusu, recurentul Consiliul orășenesc Drochia a indicat aceleași
motive reflectate în recursul declarat Consiliul orășenesc Drochia, reprezentat de
Nina Cereteu, la 28 decembrie 2018.
La 05 martie 2019, în adresa intimatului Victor Darii a fost expediată copia
recursurilor declarate de către Consiliul orășenesc Drochia. Respectiv, la data de
03 aprilie 2019 intimatul Victor Darii a depus referință la recursurile declarate de
către Consiliul orășenesc Drochia prin care a solicitat declararea acestora
inadmisibile.
La 10 aprilie 2019, a fost fixată examinarea recursurilor declarate de către
Consiliul orășenesc Drochia în complet de 5 judecători.
Verificând decizia recurată, în limitele controlului de legalitate, în raport cu
criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție constată că se impune casarea deciziei din data de
30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 25 mai 2018 a Judecătoriei
Drochia, sediul Central, în partea încasării din contul Consiliului orășenesc Drochia
în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de 2 486,17 lei, pentru pretenția
privind încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și suma de
100 lei, pentru pretenția privind încasarea prejudiciului moral.
Colegiul reiterează că la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ
al Republicii Moldova, aprobat prin legea nr. 116 din 19 iulie 2018.
Conform art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod.
În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
Conform art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinînd recursul, Curtea
Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează parțial decizia
instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.
Din materialele cauzei reiese că prin decizia nr.4/4 din 23 iulie 2015 a
Consiliului orășenesc Drochia, Victor Darii a fost numit în funcția de viceprimar al
orașului Drochia, conform înscrierii din 28 iulie 2017 din carnetul de muncă a
4
acestuia (f.d.8 vol. I). Iar, prin decizia nr.3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului
orășenesc Drochia, Victor Darii a fost eliberat din funcția de viceprimar al orașului
Drochia (f.d.5 vol. I).
La 11 iulie 2017, Victor Darii a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Consiliului orășenesc Drochia prin care a solicitat admiterea cererii, anularea
deciziei nr. 3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului orășenesc Drochia ca fiind ilegală
cu restabilirea lui în funcția de viceprimar a orașului Drochia; încasarea din contul
pîrîtului în beneficiul lui Victor Darii a salariului pentru absență forțată de la locul
de muncă, a prejudiciului moral pentru eliberare ilegală din funcție, în mărime de
200 000 lei și a tuturor cheltuielilor de judecată (f.d.3-4 vol. I).
Instanța de recurs respinge argumentul recurentului Consiliului orășenesc
Drochia precum că Victor Darii nu a respectat procedura prealabilă, or litigiile
individuale de muncă cu participarea funcționarilor publici și a persoanelor cu statut
special nu trebuie să fie condiționate de efectuarea procedurii prealabile, la fel ca și
orice litigiu individual de muncă. Excepție vor constitui acțiunile funcționarilor
privind repararea prejudiciului material și moral cauzat salariatului. În temeiul
art.332 din Codul muncii, salariatul trebuie să înainteze o cerere scrisă angajatorului,
la care acesta este obligat să răspundă în termen de 10 zile. Dacă, însă cererea de
chemare în judecată a salariatului va cuprinde mai multe cerințe dintre care va face
parte și repararea prejudiciului, atunci procedura prealabilă de soluționare se
exclude.
Respectiv, în litigiu dedus judecății pretenția lui Victor Darii privind repararea
prejudiciului este însoțită de mai multe pretenții, inclusiv anularea actului
administrativ și nu necesită respectarea procedurii prealabile.
Prin hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central s-a admis
parțial acțiunea. S-a anulat decizia Consiliului orășenesc Drochia nr.3/8 din
14 aprilie 2017 ,,cu privire la eliberarea din funcția de viceprimar al orașului Drochia
dl Victor Darii”. A fost restabilit Victor Darii, în funcția de viceprimar a orașului
Drochia. S-a încasat de la Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul lui Victor
Darii, salariul pe perioada absenței forțate de la muncă în mărime de 82 872,60
lei, prejudiciul moral în mărime de un salariu mediu lunar, 6 200 lei. S-a încasat de
la Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul statului taxa de stat în mărime de
2 486,17 lei, pentru capătul de acțiune privind încasarea salariul pe perioada absenței
forțate de la muncă și taxa de stat în mărime de 100 lei pentru capătul de acțiune
privind încasarea prejudiciului moral, în total suma de 2 586,17 lei (f.d.118-121 vol.
I).
Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
declarat de Consiliul orășenesc Drochia și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2018 a
Judecătoriei Drochia, sediul Central (f.d.167-vol. I).
În consolidarea soluției adoptate, instanțele ierarhic inferioare au conchis că la
adoptarea deciziei nr.3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului orășenesc Drochia, Victor
Darii se afla în concediul medical, în acest mod aducîndu-i-se atingere dreptului de
a nu fi concediat în perioada aflării lui în concediu medical. Respectiv, urmează a fi
anulată decizia nr.3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului orășenesc Drochia, cu
restabilirea lui Victor Darii în funcția de viceprimar al orașului Drochia.
5
Instanța de recurs reține că decizia nr.3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului
orășenesc Drochia i-a fost adusă la cunoștință, sub semnătură, lui Victor Darii la
13 iunie 2017, care a indicat că nu este de acord cu decizia respectivă (f.d.5 vol. I).
Totodată, Colegiul respinge argumentul recurentului Consiliul orășenesc
Drochia precum că Victor Darii cunoștea despre eliberarea sa din funcția de
viceprimar al orașului Drochia la 14 aprilie 2017.
Or, conform art. 81 alin. (3) Codul muncii, contractul individual de muncă
încetează în temeiul ordinului (dispoziției, deciziei, hotărîrii) angajatorului, care se
aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, cel tîrziu la data eliberării din
serviciu, cu excepția cazului în care salariatul nu lucrează pînă în ziua eliberării din
serviciu (absență nemotivată de la serviciu, privațiune de libertate etc.). Ordinul
(dispoziția, decizia, hotărîrea) angajatorului cu privire la încetarea contractului
individual de muncă trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera
corespunzătoare din lege.
Instanța de recurs reține că prin decizia nr.3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului
orășenesc Drochia, Victor Darii a fost eliberat din funcția de viceprimar al orașului
Drochia (f.d.5 vol. I).
De asemenea, Colegiul indică că potrivit certificatului de concediu medical cu
seria 01 nr.2305484 din 13 aprilie 2017, eliberat de Centrul de Sănătate Sofia, Victor
Darii s-a aflat în concediu medical începînd cu 13 aprilie 2017 pînă la data de
19 aprilie 2017 (f.d.36 vol. I).
Conform art.86 alin.(2) Codul muncii, nu se admite concedierea salariatului în
perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de
studii, în concediu de maternitate, în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului
pînă la vîrsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în
vîrstă de la 3 la 4 ani, în perioada îndeplinirii obligațiilor de stat sau obștești, precum
și în perioada detașării, cu excepția cazurilor de lichidare a unității.
Instanța de recurs relevă că art.86 alin.(2) Codul muncii stabilește expres
interdicția de a concedia salariatul în perioada aflării lui în concediu medical, cu
excepția cazurilor de lichidare a unității.
Respectiv, Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit
că art. 86 alin.(2) Codul muncii este o normă imperativ prohibită, care nu prevede
derogări. Iar, prezența lui Victor Darii la ședința Consiliul orășenesc Drochia din
14 aprilie 2017 nu conferă legalitatea procedurii de eliberare din funcție a acestuia.
La fel, Colegiul relevă că instanțele ierarhic inferioare corect au respins
argumentul recurentului Consiliul orășenesc Drochia privind ilegalitatea
concediului medical acordat lui Victor Darii, or certificatul de concediu medical cu
seria 01 nr.2305484 din 13 aprilie 2017, eliberat de Centrul de Sănătate Sofia nu a
fost contestat de Consiliul orășenesc Drochia.
Mai mult, Consiliul orășenesc Drochia nu a prezentat probe care ar demonstra
cu certitudine că certificatul de concediu medical cu seria 01 nr.2305484 din
13 aprilie 2017, eliberat de Centrul de Sănătate Sofia este fals. Or, Consiliul
orășenesc Drochia nu a depus plîngeri în adresa procuraturii sau a Centrului Național
Anticorupție, prin care ar solicita examinarea valabilității certificatului de concediu
medical eliberat la 13 aprilie 2017 lui Victor Darii.
6
De asemenea, la materialele cauzei nu au fost anexate probe ce ar confirma
adresarea Consiliului orășenesc Drochia către Ministerul Sănătății sau Centrul de
Sănătate Sofia cu privire la legalitatea eliberări certificatului de concediu medical
eliberat la 13 aprilie 2017 lui Victor Darii și data înregistrării acestui certificat
medical în Registrul de înregistrare a certificatelor de concediu medical, aprobat prin
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 828 din 31 octombrie 2011.
Colegiu conchide că instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că prin
decizia nr.3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului orășenesc Drochia, Victor Darii a
fost eliberat ilegal din funcția de viceprimar al orașului Drochia și întemeiat au
anulat decizia contestată de către acesta, cu repunerea lui Victor Darii în funcția
deținută de viceprimar al orașului Drochia.
Cu referire la pretenția înaintată de Victor Darii privind încasarea din contul
pîrîtului Consiliul orășenesc Drochia în beneficiul lui a salariului pentru absență
forțată de la muncă, instanța de recurs relevă că instanțele ierarhic inferioare corect
au încasat de la Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul lui Victor Darii,
salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă în mărime de 82 872,60
lei.
Art. 90 alin. (1) și alin. (2) lit. a) Codul muncii, prevede că în cazul restabilirii
la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu,
angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către
angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei
despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime
nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.
Conform art. 329 alin. (1) Codul muncii, angajatorul este obligat să repare
integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu
îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului
la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă
prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.
Art. 330 alin. (1) lit. b) Codul muncii prevede că angajatorul este obligat să
compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării
ilegale de posibilitatea de a munci. Această obligație survine, în particular, în caz de
eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă.
Ținînd cont de faptul că prin decizia nr.3/8 din 14 aprilie 2017 a Consiliului
orășenesc Drochia, Victor Darii a fost eliberat ilegal din funcția de viceprimar al
orașului Drochia, Colegiul decelează că instanțele ierarhic inferioare corect au
constatat vinovăția angajatorului în privarea ilegală a lui Victor Darii de posibilitatea
de a munci și au încasat din contul Consiliul orășenesc Drochia în beneficiul lui
Victor Darii, salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă în mărime de
82 872 lei, reieșind din salariul mediu lunar în cuantum de 6 200 lei.
Cu privire la pretenția înaintată de Victor Darii privind la încasarea
prejudiciului moral pentru eliberare ilegală din funcție, în mărime de 200 000 lei,
instanța de recurs reține următoarele.
Art. 90 alin. (2) lit. c) și alin. (3) Codul muncii, prevede că repararea de către
angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului
moral cauzat salariatului. Mărimea reparării prejudiciului moral se determină de
7
către instanța de judecată, ținîndu-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului,
dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.
Conform art. 329 alin. (2) Codul muncii prejudiciul moral se repară în formă
bănească sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și conflictele
apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de
judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat.
Art.1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în vigoare la data înaintării prezentei acțiuni,
prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe
psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,
precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să
oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.
Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial.
Astfel, cu referire la cuantumul prejudiciului moral, Colegiul relevă că unul din
criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul
echității, care exprimă că, indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală
despăgubire. În temeiul CEDO, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca, partea
vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.
Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect
compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii
daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.
Instanța de recurs menționează că prin concedierea ilegală a lui Victor Darii,
acestuia i-a fost cauzat un prejudiciu moral, prin crearea sentimentelor de frustrare
cauzate de caracterul acțiunilor angajatorului, care nu a respectat prevederile legale
ce reglementează concedierea salariaților.
Totodată, în litigiu dedus judecății, acordarea sumei de 200 000 lei, care a fost
solicitată de reclamantul Victor Darii, ar înlătura caracterul de „satisfacție
echitabilă” al despăgubirilor și nu ar atinge scopul și finalitatea prevăzută de lege.
Respectiv, Colegiul relevă că instanțele ierarhic inferioare corect au încasat de
la Consiliul orășenesc Drochia în beneficiul lui Victor Darii, prejudiciul moral în
mărime de un salariu mediu lunar, în mărime de 6200 lei, deoarece în speță a fost
constatată încălcarea procedurii de eliberare din funcție a reclamantului, admisă de
către Consiliul orășenesc Drochia, iar suma încasată reprezintă o satisfacție
echitabilă.
Instanța de recurs reiterează că prin hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei
Drochia, sediul Central s-a încasat de la Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul
statului taxa de stat în mărime de 2 486,17 lei, pentru capătul de acțiune privind
încasarea salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă și taxa de stat în
mărime de 100 lei pentru capătul de acțiune privind încasarea prejudiciului moral,
în total suma de 2 586,17 lei (f.d.118-121 vol.I). Iar, prin decizia din data de
30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Consiliul
orășenesc Drochia și s-a menținut hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Drochia,
sediul Central (f.d.167-vol. I).
În asemenea circumstanțe, Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare
au interpretat eronat legea și greșit au încasat de la Consiliul orășenesc Drochia în
8
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 2 586,17 lei, în temeiul art.3 alin. (1) lit.
a) al Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992.
În conformitate cu art. 98 alin. (1) Cod de procedură civilă, cheltuielile aferente
judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a
căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît proporțional
părții admise din acțiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.
Respectiv, instanța de recurs relevă că dacă pretențiile reclamantului au fost
admise, pîrîtul care a pierdut procesul, va fi scutit prin efectul legii de achitarea
taxei de stat, numai dacă este autoritate publică centrală, organ central de
specialitate a administrației publice, Curtea de Conturi și organele subordonate
lor, finanțate de la bugetul de stat, precum și autoritățile administrației publice
locale.
Conform art. 85 alin. (1) lit. i) Cod de procedură civilă, de taxă de stat pentru
judecarea cauzelor civile se scutesc autoritățile publice centrale, organele centrale
de specialitate ale administrației publice, Curtea de Conturi și organele subordonate
lor, finanțate de la bugetul de stat, precum și autoritățile administrației publice locale
– la înaintarea acțiunilor și la contestarea hotărîrilor instanțelor judecătorești,
inclusiv în cauzele examinate în procedură de contencios administrativ, indiferent
de calitatea lor procesuală.
Art. 4 alin. (13) al Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992 prevede
expres că sînt scutiți de plata taxei de stat în instanțele judecătorești, autoritățile
publice centrale, organele centrale de specialitate ale administrației publice, Curtea
de Conturi și organele subordonate lor, finanțate de la bugetul de stat, precum și
autoritățile administrației publice locale – la înaintarea acțiunilor și la contestarea
hotărîrilor instanțelor judecătorești, inclusiv în cauzele examinate în procedură de
contencios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală.
Astfel, instanța de recurs relevă că deși Victor Darii a fost scutit de plata taxei
de stat la depunerea acțiunii, aceasta urma să fie încasată de la Consiliul orășenesc
Drochia, dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată. Însă, din
normele precitate rezultă că Consiliul orășenesc Drochia, care este autoritate a
administrației publice locale, este scutită de la plata taxei de stat la înaintarea
acțiunilor și la contestarea hotărîrilor instanțelor judecătorești, inclusiv în cauzele
examinate în procedură de contencios administrativ, indiferent de calitatea lor
procesuală.
În circumstanțele expuse supra, Colegiul conchide că instanțele ierarhic
inferioare eronat au încasat de la Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul statului
taxa de stat în mărime de 2 486,17 lei, pentru capătul de acțiune privind încasarea
salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă și taxa de stat în mărime de
100 lei pentru capătul de acțiune privind încasarea prejudiciului moral, în total suma
de 2 586,17 lei, or după cum a fost menționat, Consiliul orășenesc Drochia este scutit
de la plata taxei de stat în temeiul art. 85 alin. (1) lit. i) Cod de procedură civilă și
art. 4 alin. (13) al Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992.
Prin urmare, Colegiul conchide că decizia instanței de apel conține o apreciere,
ce determină definitiv și incontestabil corectitudinea adoptării soluției la care s-a
ajuns, cu excepția încasării în beneficiul statului a taxei de stat din contul Consiliului
orășenesc Drochia și respectiv urmează a fi casată decizia din 30 octombrie 2018 a
9
Curții de Apel Bălți și hotărârea din 25 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul
Central, în partea încasării din contul Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul
statului a taxei de stat în mărime de 2 486,17 lei, pentru pretenția privind încasarea
salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă și suma de 100 lei, pentru
pretenția privind încasarea prejudiciului moral.
Subsecvent, instanța de recurs indică că nu se impune motivarea în detaliu a
unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale
specifice, respinge recursul declarat împotriva hotărîri pronunțate de o instanță
inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței,
Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede
că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor
judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și
interesele sale legitime.
Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost
analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe
care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format
convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,
concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare
necorespunzătoare atrage casarea ei.
Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea
motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în
instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de
practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în
diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;
Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a
răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că
judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate
(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva
Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).
La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO
în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția
unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a
fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de
asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,
motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO
a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților
să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).
Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de
recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă
claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul
determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a
faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca
instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze
10
efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar
la probarea concluziilor unei părți.
Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
de a casa decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din
25 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, în partea încasării din contul
Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de
2 486,17 lei, pentru pretenția privind încasarea salariului pentru perioada absenței
forțate de la muncă și suma de 100 lei, pentru pretenția privind încasarea
prejudiciului moral.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b), art. 248 alin. (2)-(3) Cod
administrativ, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se casează decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din
25 mai 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, în partea încasării din contul
Consiliului orășenesc Drochia în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de
2 486,17 lei, pentru pretenția privind încasarea salariului pentru perioada absenței
forțate de la muncă și în mărime de 100 lei, pentru pretenția privind încasarea
prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Mariana Pitic
Iurie Bejenaru
Tamara Chișca-Doneva
Nina Vascan
11