3ra-606/19 — contestarea actului administrativ.

3ra-606/19 — contestarea actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-606/19

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (I. Rabei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Eg. Bejenaru, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului depus de către Președintele raionului Rîșcani

– Iurie Urzică și Consiliul raional Rîșcani,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Garașciuc Valentina împotriva Președintelui raionului Rîșcani – Iurie

Urzică și Consiliului raional Rîșcani, intervenient accesoriu procurorul în Oficiul Nord

al Procuraturii Anticorupție – Marcel Dumbravan cu privire la contestarea actelor

administrative, încasarea plăților pentru absența forțată de la muncă și repararea

prejudiciului moral,

și la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat împotriva Președintelui raionului Rîșcani – Iurie Urzică și Consiliului raional

Rîșcani, intervenient accesoriu Cabinetul Avocatului „Angela Procopciuc” cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul depus de către Garașciuc Valentina, s-a casat integral hotărârea din 26

iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, și s-a pronunțat o hotărâre nouă de

admitere a ambelor acțiuni

c o n s t a t ă:

La 08 decembrie 2016, Garașciuc Valentina a depus cerere de chemare în judecată,

cu concretizările ulterioare, împotriva Președintelui raionului Rîșcani – Iurie Urzică și

Consiliului raional Rîșcani cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a activat în funcție de șef al

Serviciului relații funciare și cadastru din cadrul Consiliului raional Rîșcani,

concomitent cumulând în baza dispozițiilor Președintelui raionului Rîșcani nr. 16 din 22

martie 2007, nr. 3 din 13 ianuarie 2010 și nr. 284 din 18 septembrie 2015, și funcția de

secretar al Comisiei raionale pentru precăutarea materialelor victimelor represiunilor

politice de pe lângă Consiliul raional Rîșcani.

La 16 martie 2016, Procuratura Anticorupție, Oficiul Nord a intentat o cauză

penală în privința ei pe indicii infracțiunii prevăzuți de art. 324 alin. (3) lit. b) din Codul

penal - Corupere pasivă săvârșită în proporții deosebit de mari.

1

La 13 septembrie 2016, i-a fost înaintată învinuire pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin. (3) lit. b) din Codul penal, iar la 01 noiembrie 2016, i-a fost

schimbată acuzarea conform art. 326 alin. (3) din Codul penal – trafic de influență și art.

190 alin. (2) din Codul penal – escrocherie.

La 02 noiembrie 2016, a fost întocmit rechizitoriul și cauza a fost transmisă în

instanța de judecată competentă.

La 14 octombrie 2016, procurorul în Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție -

Marcel Dumbravan s-a adresat cu demers Consiliului raional Rîșcani, prin care, în

temeiul art. 52 alin. (1) pct. 16), art. 197 și art. 200 din Codul de procedură penală, a

solicitat suspendarea provizorie a ei din ambele funcții deținute în cadrul Consiliului

raional Rîșcani.

A susținut că potrivit certificatelor de concediu medical seria 01 nr. 1635574 din

15 septembrie 2016, seria 10 nr. 429014 din 21 septembrie 2016, seria 01 nr. 1635695

din 04 octombrie 2016, seria 10 nr. 429073 din 13 octombrie 2016, seria 01 nr. 1635824

din 23 octombrie 2016, seria 10 nr. 429138 din 07 noiembrie 2016 și seria 01 nr.

1635998 din 17 noiembrie 2016, eliberate de către IMSF CS Rîșcani, s-a aflat în

concediul de boală la staționar și ulterior ambulatoriu.

A reținut reclamanta că la 28 septembrie 2016, în temeiul art. 53 lit. a) din Legea

nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, cu

modificările ulterioare, art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 331 din 28 mai

2012 privind salarizarea funcționarilor publici și Avizului Procuraturii Anticorupție,

Oficiul Nord din 2244 din 26 septembrie 2016, Președintele raionului Rîșcani – Iurie

Urzică a emis dispoziția nr. 164-p, prin care a dispus suspendarea raporturilor de

serviciu cu ea, șef al Serviciului relații funciare și cadastru, începând cu 12 septembrie

2016, în legătură cu necesitatea apărută în cadrul acțiunilor pe marginea cauzei penale

pornită de către Procuratura Anticorupție, Oficiul Nord.

A precizat că demersul Procuraturii Anticorupție, Oficiul Nord nr. 2244 din 26

septembrie 2016, de fapt reprezintă o interpelare a procurorului – Marcel Dumbravan,

prin care a solicitat informații și copiile documentelor privind desemnarea ei în funcția

de secretar al Comisiei raionale pentru precăutarea cererilor (materialelor) victimelor

represiunilor politice de pe lângă Consiliul raional Rîșcani în perioada anilor 2012 –

2016; de numire a ei în funcția de șef al Serviciului relații funciare și cadastru din cadrul

Consiliului raional Rîșcani și caracteristica de serviciu a ei.

Concomitent, la 27 octombrie 2016, Consiliul raional Rîșcani a emis decizia nr.

05/10, prin care la pct. 1, s-a decis suspendarea provizorie a raporturilor de serviciu cu

ea, șef al Serviciului relații funciare și cadastru, începând cu data de 12 septembrie

2016, până la soluționarea cauzei în fond. Concomitent, la pct. 4 al deciziei respective s-

a aprobat dispoziția nr. 164-p din 28 septembrie 2016 „Cu privire la suspendarea

raporturilor de serviciu a Valentinei Garașciuc” emisă de către Președintele raionului

Rîșcani – Iurie Urzică.

A menționat că Consiliul raional Rîșcani și-a întemeiat necesitatea emiterii deciziei

nr. 05/10 din 27 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea provizorie a raporturilor de

serviciu cu Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și cadastru”, cu

trimitere la prevederile art. 43 din Legea 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, cu modificările ulterioare, art. 53 din Legea nr. 158 din 04

iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, cu modificările

2

ulterioare, art. 78 alin. (2) lit. c) al Codului muncii și în legătură cu demersul

procurorului în Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție din 14 octombrie 2016.

La 11 noiembrie 2016, a recepționat copiile actelor administrative contestate,

suplimentar i s-a comunicat să nu se prezinte la serviciu până la finalizarea cauzei

penale în judecată, la fel, i-a fost refuzat în primirea certificatelor medicale și achitarea

acestora.

Consideră reclamanta că atât dispoziția nr. 164-p din 28 septembrie 2016 „Cu

privire la suspendarea raporturilor de serviciu a Valentinei Garașciuc” emisă de către

Președintele raionului Rîșcani – Iurie Urzică, cât și decizia nr. 05/10 din 27 octombrie

2016 „Cu privire la suspendarea provizorie a raporturilor de serviciu cu Valentina

Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și cadastru” emisă de către Consiliul raional

Rîșcani, sunt ilegale și neîntemeiate, prin care i-au fot încălcate în mod flagrant

drepturile fundamentale prevăzute de legislația națională, cât și cea internațională.

A declarat că reieșind din prevederile art. 78 alin. (2) lit. a) din Codul muncii,

contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului pe durata

anchetei de serviciu.

La fel, din dispozițiile art. 52 alin. 1) pct. 16) din Codul de procedură penală,

rezultă că, în cadrul urmăriri penale, procurorul, în limita competenței sale materiale și

teritoriale, adresează în instanța de judecată demersuri pentru obținerea autorizării

arestării și prelungirii acesteia, liberării provizorii a persoanei reținute sau arestate,

reținerii, cercetării, predării, percheziționării sau ridicării trimiterilor poștale,

interceptării comunicărilor, suspendării provizorii a învinuitului din funcție, urmăririi

fizice și prin mijloace electronice a persoanei, exhumării cadavrului, controlului video și

audio al încăperii, instalării în încăpere a mijloacelor tehnice de înregistrare audio și

video, controlării comunicărilor cu caracter informativ adresate bănuitului, internării

persoanei în instituție medicală pentru efectuarea expertizei judiciare și a altor acțiuni

pentru care se cere autorizarea judecătorului de instrucție.

Iar, art. 197 alin. (1) pct. 3 din Codul de procedură penală, stipulează că, în scopul

asigurării ordinii stabilite de prezentul cod privind urmărirea penală, judecarea cauzei și

executarea sentinței, organul de urmărire penală, procurorul, judecătorul de instrucție

sau instanța, conform competenței, sunt în drept să aplice față de bănuit, învinuit,

inculpat alte măsuri procesuale de constrângere, cum ar fi suspendarea provizorie din

funcție.

În conformitate cu art. 200 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală,

suspendarea provizorie din funcție constă în interzicerea provizorie motivată

învinuitului, inculpatului de a exercita atribuțiile de serviciu sau de a realiza activități cu

care acesta se ocupă sau le efectuează în interesul serviciului public. Suspendarea

provizorie din funcție o decide administrația instituției în care activează învinuitul ori

inculpatul, în condițiile legii, la demersul procurorului care conduce, sau, după caz,

efectuează nemijlocit urmărirea penală. Hotărârea administrației instituției de

suspendare din funcție poate fi atacată la judecătorul de instrucție.

Deci, prevederile legale la care au făcut trimitere pârâții la emiterea actelor

administrative contestate nu le acordă dreptul de a o suspenda din funcție, or, motivul

suspendării în cazul său nu este o anchetă de serviciu (litigiu de muncă), la fel nici

scrisoarea procurorului nu servește ca temei de suspendare din funcție, deoarece din

dispozițiile art. 52 din Codul de procedură penală, cert rezultă că procurorul poate să se

3

adreseze cu astfel de demersuri doar judecătorului de instrucție, de competența căruia

ține suspendarea din funcție pe durata urmăririi penale.

A indicat reclamanta că actele administrative contestate dispun suspendarea ei din

funcție în perioadă când ea s-a aflat în concediul medical, și cu o dată din urmă – 12

septembrie 2016, perioadă pe care ea a lucrat-o. Cu atât mai mult, că suspendarea din

funcție poate fi o acțiune pe viitor, dar nu cu o dată anterioară.

Afară de aceasta, a invocat că pârâții eronat au aplicat la emiterea actelor

administrative contestate, prevederile art. 53 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, or, norma data de drept expres

stabilește cazurile când angajatorul poate suspenda salariatul din funcție, și anume dacă

funcționarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul administrativ; pe

durata anchetei de serviciu în privința funcționarului public, precum și în cazul

recunoașterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privința acestuia a unei ordonanțe de

punere sub învinuire privind comiterea de către funcționarul public a unei infracțiuni

care ar prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorității publice sau legate

de exercitarea atribuțiilor funcției publice pe care o deține, până la rămânerea definitivă

a hotărârii judecătorești.

Mai mult ca atît, actele administrative contestate nu i-au fost aduse la cunoștință,

contra semnătură, atât la data de 28 septembrie 2016, cât și nici la 27 octombrie 2016.

În contextul expus, a cerut Garașciuc Valentina admiterea acțiunii, anularea

dispoziției nr. 164-p din 28 septembrie 2016 „Cu privire la suspendarea raporturilor de

serviciu a Valentinei Garașciuc” emisă de către Președintele raionului Rîșcani – Iurie

Urzică, și a deciziei nr. 05/10 din 27 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea

provizorie a raporturilor de serviciu cu Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații

funciare și cadastru” emisă de către Consiliul raional Rîșcani și încasarea din contul

pârâților în beneficiul său a plăților salariale, inclusiv pentru certificatele medicale

pentru perioada din 12 septembrie 2016 – până în prezent, sumei de 25.000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

La 18 ianuarie 2017 și la 19 ianuarie 2017, Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de

Stat a depus cereri de chemare în judecată împotriva Președintelui raionului Rîșcani și

Consiliului raional Rîșcani, intervenient accesoriu Cabinetul Avocatului „Angela

Procopciuc” cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în adresa Oficiul Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat a parvenit plângerea nr. P-227/16 din 24 noiembrie 2016 depusă de

către avocatul Angela Procopciuc, referitor la ilegalitatea și netemeinicia emiterii de

către Președintele raionului Rîșcani – Iurie Urzică a dispoziției nr. 164-p din 28

septembrie 2016 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu a Valentinei

Garașciuc” și de către Consiliul raional Rîșcani a deciziei nr. 05/10 din 27 octombrie

2016 „Cu privire la suspendarea provizorie a raporturilor de serviciu cu Valentina

Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și cadastru”.

În conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, a efectuat un control privind legalitatea

actelor administrative contestate în rezultatul căruia a depistat că acestea contravin

legislației în vigoare.

4

La 01 decembrie 2016, a expediat în adresa Consiliului raional Rîșcani notificările

nr. 1304/OT1- 1458 și nr. 1304/OT1- 1459, solicitând anularea în termen de 30 de zile a

actelor administrative contestate, însă acestea nici până în prezent nu au fost examinate.

Consideră Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat că atât dispoziția nr. 164-p

din 28 septembrie 2016 „Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu a Valentinei

Garașciuc”, cât și decizia nr. 05/10 din 27 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea

provizorie a raporturilor de serviciu cu Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații

funciare și cadastru”, sunt ilegale, emise contrar legislației în vigoare.

Or, dispozițiile legale la care au făcut trimitere autoritățile emitente nu acordă

dreptul de suspendare a salariatului din funcție, deoarece nu a fost inițiată ancheta de

serviciu de către angajator.

Iar, demersul procurorului nu poate servi drept temei legal de suspendare a

salariatului din funcție, deoarece legislația procesual penal, în special art. 52 din Codul

de procedură penală, cert prevede că procurorul poate să se adreseze cu astfel de

demersuri doar judecătorului de instrucție, de competența căruia ține nemijlocit

suspendarea din funcție pe durata urmăririi penale.

În contextul expus, a cerut Oficiul Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat anularea

dispoziției nr. 164-p din 28 septembrie 2016 „Cu privire la suspendarea raporturilor de

serviciu a Valentinei Garașciuc” emisă de către Președintele raionului Rîșcani și a

deciziei nr. 05/10 din 27 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea provizorie a

raporturilor de serviciu cu Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și

cadastru” emisă de către Consiliul raional Rîșcani.

Prin încheierea din 06 februarie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, au

fost conexate într-un singur proces cauza de contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de către Garașciuc Valentina împotriva

Președintelui raionului Rîșcani – Iurie Urzică și Consiliului raional Rîșcani cu privire la

contestarea actelor administrative, cu cauza de contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Bălți al Cancelariei de Stat

împotriva Președintelui raionului Rîșcani – Iurie Urzică și Consiliului raional Rîșcani,

intervenient accesoriu Cabinetul Avocatului „Angela Procopciuc” cu privire la

contestarea actelor administrative.

Prin hotărârea din 18 mai 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, ambele

acțiuni au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 16 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat

de către Garașciuc Valentina prin intermediul reprezentantului său – avocatul Angela

Procopciuc, s-a casat hotărârea din 18 mai 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani,

cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 05 ianuarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu procurorul în Oficiul Nord al

Procuraturii Anticorupție – Marcel Dumbravan.

La 21 mai 2018, Garașciuc Valentina a depus cerere prin care și-a concretizat

pretențiile din acțiune, solicitând anularea dispoziției nr. 164-p din 28 septembrie 2016

„Cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu a Valentinei Garașciuc” emisă de

către Președintele raionului Rîșcani – Iurie Urzică, și a deciziei nr. 05/10 din 27

octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea provizorie a raporturilor de serviciu cu

Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și cadastru” emisă de către

Consiliul raional Rîșcani. Restabilirea situației anterioare încălcării dreptului și

5

suprimarea acțiunilor pârâților care încalcă dreptul ei, prin obligarea pârâților la

admiterea ei la serviciu în funcția deținută până la suspendare, încetarea privării ilegale

la dreptul de a munci și la exercitarea atribuțiilor de muncă în funcția ocupată până la

suspendare. Încasarea din contul pârâților în beneficiul său a salariului pentru privarea

ilegală de posibilitatea de a munci în sumă de 108.600 de lei, inclusiv pentru

certificatele de concediu medical pentru perioada din 12 septembrie 2016; 87.435 de lei

cu titlu de penalitate de întârziere pentru perioada octombrie – decembrie 2016, ianuarie

- iulie 2017 și august 2017 – mai 2018; 25.000 cu titlu de prejudiciu moral, 5.000 de lei

cheltuieli de asistență juridică și 500 de lei cheltuieli de drum.

Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, ambele

acțiuni au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 29 noiembrie 2018, s-a admis apelul depus de către Garașciuc

Valentina, s-a casat integral hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunilor, prin care s-a anulat

dispoziția nr. 164-p din 28 septembrie 2016 „Cu privire la suspendarea raporturilor de

serviciu a Valentinei Garașciuc” emisă de către Președintele raionului Rîșcani și decizia

nr. 05/10 din 27 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea provizorie a raporturilor de

serviciu cu Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și cadastru” emisă de

către Consiliul raional Rîșcani. S-a dispus neexecutarea hotărârii în partea anulării

dispoziției nr. 164-p din 28 septembrie 2016 „Cu privire la suspendarea raporturilor de

serviciu a Valentinei Garașciuc” emisă de către Președintele raionului Rîșcani. S-a

restabilit Garașciuc Valentina în funcția de șef al Serviciului relații funciare și cadastru

din cadrul Consiliului raionului Rîșcani, începând cu 12 septembrie 2016 – până la 02

mai 2018. S-a încasat din contul Consiliului raional Rîșcani în beneficiul Valentinei

Garașciuc suma de 76.294,65 de lei cu titlu de salariu pentru absența forțată de la lucru

în perioada 12 septembrie 2016 – până la 02 mai 2018, 11.175 de lei cu titlu de

prejudiciu moral și 5.500 de lei cheltuieli de judecată, în rest, acțiunea Valentinei

Garașciuc s-a respins.

Prin încheierea din 14 februarie 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea

Președintelui raionului Rîșcani privind explicarea deciziei din 29 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Bălți.

Instanța de apel și-a întemeiat decizia prin faptul că reieșind din prevederile art. 51

alin. (3) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158

din 04 iulie 2008, suspendarea raporturilor de serviciu se aprobă sau, după caz, se

constată, prin actul administrativ al persoanei/organului care are competența legală de

numire în funcție, cu excepția situațiilor specificate la art. 52 lit. c) și d), care conform

art. 45 alin. (3) din aceeași Lege, este conducătorul autorității publice, iar potrivit art. 43

alin. (1) lit. n) din Legea privind administrația publică locală, asemenea competență o

deține – Consiliul raional.

A stabilit instanța de apel că prin decizia Consiliului raional Rîșcani nr. 03/08 din

20 iunie 2013, Valentina Garașciuc a fost promovată în funcția de șef al Serviciului

relații funciare și cadastru (f.d. 89, vol. I).

Prin urmare, organul competent de a suspenda raporturile de serviciu cu

reclamanta Garașciuc Valentina este Consiliul raional Rîșcani, care are calitatea de

angajator, și nicidecum Președintele raionului Rîșcani.

A constatat instanța de apel că Președintele raionului Rîșcani nu dispunea de

competență de a suspenda prin dispoziția nr. 164-p din 28 septembrie 2016, raporturile

6

de serviciu cu Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și cadastru,

începând cu 12 septembrie 2016, în legătură cu necesitatea apărută în cadrul acțiunilor

pe marginea cauzei penale pornită de către Procuratura Anticorupție, Oficiul Nord.

Având în vedere că prin dispoziția nr. 73-P din 12 mai 2017, Președintele raionului

Rîșcani a dispus abrogarea dispoziției nr. 164-p din 28 septembrie 2016, instanța de apel

a dispus neexecutarea hotărârii în latura respectivă.

Totodată, instanța de apel a considerat drept neîntemeiată și ilegală și decizia nr.

05/10 din 27 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea provizorie a raporturilor de

serviciu cu Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și cadastru” emisă de

către Consiliul raional Rîșcani, care nu conține o claritate sub aspectul temeiului de

suspendare din funcție a reclamantei prevăzut de art. 53 din Legea nr. 158 din 04 iulie

2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, adică cazul în care

funcționarul public se află în arestat preventiv sau îi este aplicat arestul administrativ.

Or, din demersul procurorului în Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție –

Marcel Dumbravan din 14 octombrie 2016, nu rezultă că Valentina Garașciuc se află în

arest preventiv sau în arest administrativ, nici asupra aflării acesteia în arest la

domiciliu.

Mai mult ca atît, în procesul examinării cauzei s-a stabilit că Garașciuc Valentina a

fost reținută doar pe 72 de ore și nu arestată.

A reținut instanța de apel că la situația din 12 septembrie 2016, (data din care s-a

decis suspendarea provizorie a raporturilor de serviciu cu Valentina Garașciuc, șef al

Serviciului relații funciare și cadastru), nici nu a fost înaintat demers de către procuror

în vederea suspendării din funcție a reclamantei, acesta fiind depus abia la 14 octombrie

2016, cu atît mai mult, nici dosarul penal nu a fost remis instanței de judecată spre

examinare.

De altfel, din demersul procurorului din 14 octombrie 2016, rezultă că abia la 13

septembrie 2016, Garașciuc Valentina a fost pusă sub învinuire.

A concluzionat instanța de apel că decizia nr. 05/10 din 27 octombrie 2016 „Cu

privire la suspendarea provizorie a raporturilor de serviciu cu Valentina Garașciuc, șef

al Serviciului relații funciare și cadastru” emisă de către Consiliul raional Rîșcani, a fost

emisă contrar prevederilor art. 53 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, nefiind clarificată situația aflării

Valentinei Garașciuc în stare de arest, or, nici demersul procurorului și nici prezentul

act administrativ contestat nu indică ca fiind constatat acest fapt.

Pe lângă acestea din certificatele medicale anexate la materialele dosarului rezultă

că Valentina Garașciuc, începând cu 15 septembrie 2016 – până la 27 noiembrie 2016,

s-a aflat în concediul medical (f.d. 5-11, vol. I).

Mai mult ca atît, după cum rezultă din dispoziția nr. 149-P din 12 septembrie 2016

a Președintelui raionului Rîșcani, în temeiul cererii Valentinei Garașciuc și în

conformitate cu prevederile art. 120 alin. (1) din Codul muncii și art. 43 alin. (4) din

Legea nr. 158 din 04 iulie 2008, reclamantei i-a fost acordat concediu neplătit pentru 5

zile, începând cu 12 septembrie 2016 – până la 16 septembrie 2016 (f.d. 71, vol. I), iar

calculul salariului de la f.d. 23, vol. I, începe cu 15 septembrie 2016, ce indică la

începutul perioadei concediului medical.

Astfel, a constatat instanța de apel, că în procesul examinării cauzei nu s-a

confirmat faptul că Valentina Garașciuc, începând cu data de 12 septembrie 2016, s-a

aflat în stare de arest.

7

Afară de aceasta, a precizat instanța de apel că din conținutul deciziei nr. 05/10 din

27 octombrie 2016, rezultă că termenul de suspendare provizorie a raporturilor de

serviciu cu Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și cadastru, începând

cu data de 12 septembrie 2016, se va menține până la emiterea unei hotărâri definitive în

cauza penală.

După cum rezultă din actele cauzei prin sentința din 28 decembrie 2017 a

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, menținută prin decizia din 02 mai 2018 a Curții de

Apel Bălți, Garașciuc Valentina a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) din Codul penal – trafic de influență cu primirea de

bunuri sau avantaje în proporții deosebit de mari, stabilindu-i pedeapsă sub formă de

amendă în contul statului în mărime de 4.500 u.c., ceea ce constituie 90.000 de lei, cu

privarea de dreptul de a exercita funcție publică de secretar al Comisiei raionale pentru

precăutarea materialelor (cererilor) victimelor represiunilor politice reabilitate pe un

termen de 3 ani (f.d. 207-209, 229-232, vol. I).

Din considerentele menționate, a concluzionat instanța de apel că decizia nr. 05/10

din 27 octombrie 2016 „Cu privire la suspendarea provizorie a raporturilor de serviciu

cu Valentina Garașciuc, șef al Serviciului relații funciare și cadastru” a fost emisă de

către Consiliul raional Rîșcani, contrar legii, în special a prevederilor art. 53 lit. a) din

Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului

public, cu dispunerea în acest sens anularea acesteia și restabilirea Valentinei Garașciuc

în dreptul la muncă pentru perioada suspendării ilegale din funcție, începând cu 12

septembrie 2016 (data suspendării ei din funcție) – până la 02 mai 2018 (data

pronunțării deciziei din 02 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost menținută

sentința de din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani), cu încasarea

în acest pentru perioada respectivă a sumei de 76.294,65 de lei cu titlu de salariu pentru

absența forțată de la lucru, a cărei mărime a fost calculată conform informației

prezentate de către Consiliul raional Rîșcani (f.d. 233, vol. I).

La fel, instanța de apel a considerat drept parțial întemeiată pretenția Valentinei

Garașciuc privind repararea prejudiciului moral, dispunând în acest sens încasarea din

contul Consiliului raional Rîșcani a sumei de 11.175 de lei, ce constituie trei salarii

medii lunare, care este rezonabilă și proporțională ca mărime în raport cu criteriile

stabilite la caz și corespunde circumstanțelor cauzei.

Cât privește pretenția Valentinei Garașciuc privind încasarea despăgubirii în

mărime de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere a plăților salariale, instanța de apel a

considerat-o drept neîntemeiată, or, prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii, nu

stabilește încasarea despăgubirii pentru reținerea plăților salariale ca urmare a

suspendării nelegitime de funcție.

La 19 martie 2019, Președintele raionului Rîșcani - Urzică Iuire și Consiliul

raionului Rîșcani au depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, cu

menținerea hotărârii din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani.

În susținerea recursului Președintele raionului Rîșcani - Urzică Iuire și Consiliul

raionului Rîșcani au invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel,

declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea

și aplicarea eronată a normelor de drept material.

La 09 aprilie 2019, în adresa Valentinei Garașciuc și Oficiului Teritorial Bălți al

Cancelariei de Stat au fost expediate copiile recursului depus de către Președintele

8

raionului Rîșcani - Urzică Iuire și Consiliul raionului Rîșcani, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referințelor.

La 26 aprilie 2019, Valentina Garașciuc prin intermediul reprezentantului său –

avocatul Angela Procopciuc, a depus referință, solicitând respingerea recursului depus

de către Președintele raionului Rîșcani - Urzică Iuire și Consiliul raionului Rîșcani, cu

menținerea deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, pe care o consideră

legală și întemeiată, invocând că instanța de apel a verificat minuțios toate

circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o

apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

din referința depusă, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de

către Președintele raionului Rîșcani - Urzică Iuire și Consiliul raionului Rîșcani este

inadmisibil, din motivele ce succed.

În debut, Colegiul învederează că, în data de 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare

Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie

2018, fapt ce rezultă din art. 257 alin. (1) al acesteia.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

Potrivit art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosului administrativ

se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului aliniat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, condițiile de admisibilitate a recursurilor declarate împotriva

deciziilor pronunțate de curțile de apel, în calitate de instanțe de apel, cât și hotărârile

pronunțate de curțile de apel, în cauzele de contencios administrativ, vor fi verificate

prin prisma normelor în vigoare până la intrarea in vigoare a Codului administrativ, și

respectiv încă valabile la momentul depunerii cererii de recurs.

Astfel, conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copiile deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții

de Apel Bălți au fost expediate în adresa Președintelui raionului Rîșcani - Urzică Iuire

și Consiliului raionului Rîșcani la 23 ianuarie 2019, recepționate de către recurenți la 28

ianuarie 2019 (f.d. 117, 122-123, vol. IV).

În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 19 martie 2019.

Totodată, în conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

9

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționata problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Conform art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate le

apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, conform prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile

recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile

respective.

Analizând cuprinsul cererii de recurs depusă de către Președintele raionului

Rîșcani - Urzică Iuire și Consiliul raionului Rîșcani, completul de admisibilitate evocă

faptul că argumentele invocate în recurs, în esență, sunt similare alegațiilor inserate în

susținerile verbale, referințe și explicațiilor date de către reprezentantul acestora în

cadrul instanței de apel, asupra cărora Curtea de Apel Bălți s-a pronunțat deja în modul

corespunzător.

Astfel, se deduce că cererea de recurs de facto este o transpunere a motivelor din

cererea de apel.

Prin urmare, acestea nu pot fi reținute de către completul de admisibilitate,

deoarece recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând

în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurenții nu au evidențiat în cererea sa

de recurs, formulată în memoriul ilegalități și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-

se doar la reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de apel.

10

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al

părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera ilegalitatea hotărârii.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386

alin.(1) lit. b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se

regăsesc în art. 432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului.

Mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către

instanța de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite

concluziile de rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

depus, deoarece Președintele raionului Rîșcani - Urzică Iuire și Consiliul raionului

Rîșcani nu au invocat niciun argument plauzibil în vederea justificării ilegalități deciziei

instanței de apel.

Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de

conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de către

instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de depunere a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența

instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (cauza

Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67).

La acest capitol instanță de recurs reține că recursul depus de către nu s-a bazat

exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu

corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să

ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost

depusă după ce Președintele raionului Rîșcani - Urzică Iuire și Consiliul raionului

Rîșcani au avut posibilitatea de a fi auziți de o instanță de fond și de o instanță de apel,

fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis „Levages

Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie 1996,

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurenților le-a fost asigurat dreptul

de acces la o instanță și dreptul de a fi auziți combinat cu dreptul la un recurs efectiv.

De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echitații procedurii

din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție

11

în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în

vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00

din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a

aplicat și a interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la

concluzia de a declara recursul depus de către Președintele raionului Rîșcani - Urzică

Iuire și Consiliul raionului Rîșcani împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de

Apel Bălți în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 195 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 433 lit. a)

și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Președintele raionului Rîșcani - Urzică Iuire și Consiliul

raionului Rîșcani împotriva deciziei din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

12