2ra-1416/19 — anularea ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare

2ra-1416/19 — anularea ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1416/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, judecător: (V. Martînenco)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (A. Pahopol, V. Negru, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

21 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Vasile Marchici,

reprezentat de avocatul Andrei Cebotari,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Marchici

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu

privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare,

împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Vasile Marchici și s-a menținut hotărârea din

06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

c o n s t a t ă :

La 22 noiembrie 2017, Vasile Marchici, reprezentat de avocatul Ghenadie

Odobescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de

aplicare a sancțiunii disciplinare.

În motivarea acțiunii, reclamantul Vasile Marchici a indicat că la

11 octombrie 2017 de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova a fost emis Ordinul nr. 334p cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de concediere în privința sa, potrivit căruia a fost dispusă

aplicarea sancțiunii disciplinare de concediere din funcția de director al Școlii

Profesionale, or. Cupcini, raionul Edineț.

Reclamantul Vasile Marchici a invocat că Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova la data de 12 septembrie 2017, în conformitate cu

Dispoziția nr. 432 din 11 septembrie 2017, a verificat procedura de organizare și

desfășurare a concursului de admitere la programe de formare profesională tehnică

secundară în Școala Profesională or. Cupcini raionul Edineț, iar în urma

verificărilor, comisia a constatat după opinia sa că, procedura de admitere sesiunea

2017 la Școala Profesională or. Cupcini, raionul Edineț a fost organizată și

desfășurată cu încălcarea Regulamentului de admitere, fiind prezentată informația

1

greșită privind meseriile pentru care au fost depuse cereri la admitere, precum și

faptul că la 12 septembrie 2017 nu era emis ordin de înmatriculare la studii a

elevilor. Prin urmare, pentru soluționarea situației create pârâta a inițiat procedura

de modificare a Planului de admitere cu finanțarea de la bugetul de stat a

învățământului profesional tehnic secundar pentru anii 2017-2018. Și deoarece

elevii admiși de facto la studii nu au fost informați despre lipsa Planului de

admitere la meseria la care au optat, vor frecventa orele până la decizia finală a

pârâtei.

Reclamantul a mai indicat că a fost atenționat că în termen de 5 zile să

prezinte înscris notă explicativă cu privire la cele invocate. La data de

29 septembrie 2017, s-a adresat pârâtei cu o notă explicativă privind faptele

constatate de către comisia de verificare, unde detaliat a argumentat fiecare

încălcare invocată de comisie, cu probe pertinente și oportune.

Reclamantul Vasile Marchici a declarat că Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova nu a luat în considerație explicațiile prezentate de

acesta, constatând că faptele imputate rămân valabile și astfel de către ultimul a

fost încălcată disciplina muncii și în conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) lit.

p) și art. 206 alin. (1) lit. d) al Codului muncii, fiind dispusă aplicarea sancțiunii

disciplinare de concediere din funcție a reclamantului.

Reclamantul Vasile Marchici a menționat că drept temei de fapt, pentru

eliberarea din funcție și rezilierea contractului a fost invocată încălcarea gravă a

obligațiilor de muncă comisă de acesta, iar temei de drept a fost invocat art. 86

alin.(l) lit. p) și art.206 alin. (1) lit.d) Codul muncii și anume: încălcarea gravă,

chiar și o singură data a obligațiilor de muncă de către conducătorul unității”.

Reclamantul Vasile Marchici a remarcat că acest temei de concediere nu

precizează care încălcări a obligațiilor de muncă pot fi considerate grave.

Gravitatea încălcării urmează a fi apreciată de instanță reieșind din circumstanțele

stabilite și ținînd cont de circumstanțele specifice ale fiecărui caz în parte. Pe lîngă

aceasta, dovedirea faptului că încălcarea a avut loc și a purtat un caracter grav, stă

în seama angajatorului. Ca încălcare gravă a obligațiilor de muncă de către

conducătorul unității, de către adjuncții săi sau de către contabilul-șef pot fi, în

special, considerate neîndeplinirea atribuțiilor impuse prin contractul individual de

muncă, care ar putea cauza vătămarea sănătății salariatului, sau cauzarea pagubei

materiale unității (de exemplu: încălcarea securității la locul de muncă, încălcarea

evidenței valorilor materiale a unității, abuzul de putere etc). Angajatorul la

momentul de față nu a probat caracterul grav al încălcării obligațiilor de muncă, ci

numai superficial și neargumentat a invocat acest temei. Astfel, reclamantul

consideră că ordinul contestat a fost emis ilegal, deoarece la materialele cauzei

lipsesc careva probe ce ar confirma faptul că reclamantul a avut o încălcare gravă a

obligaților de muncă.

Cu referire la prevederile art. 206 alin. (1) lit. d) Codul muncii, reclamantul a

indicat că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova avea

dreptul de al concedia, doar în temeiul literelor g) și r) al art. 86 alin. (1) Codul

muncii. La fel, a invocat faptul că ordinul contestat a fost emis contrar prevederilor

art.210 Codul muncii, nefiind indicat termenul în care sancțiunea putea fi

contestată și organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Reclamantul Vasile Marchici a indicat că ordinul nr. 334p din 11 octombrie

2

2017 nu conține cele două elemente obligatorii impuse de legiuitor: nu este

prevăzut termenul în care sancțiunea poate fi contestată de salariat și organul în

care sancțiunea poate fi contestată, fapt ce atrage ilegalitatea ordinului menționat.

Totodată reclamantul a indicat că un alt temei important pentru a considera

ordinul nr. 334p din 11 octombrie 2017 ilegal, este faptul că art.206 alin.(l) lit.d)

Codul muncii privind concedierea, poate fi invocat numai în temeiurile prevăzute

la art. 86 alin. (1) lit. g)- r), iar conform art. 87 alin. (1) Codul muncii, concedierea

salariaților membri de sindicat în cazurile stipulate la art. 86 alin. (1), lit. g) Codul

muncii, poate avea loc doar cu acordul preliminar scris al organului sindical din

unitate, fapt ce nu a fost respectat.

Reclamantul Vasile Marchici a solicitat admiterea acțiunii anularea ordinului

cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare.

Prin hotărârea din 06 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Marchici

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu

privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Prin decizia din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Vasile Marchici și s-a menținut hotărârea din 06 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Vasile Marchici împotriva Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului de aplicare a

sancțiunii disciplinare.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prin ordinul

Ministerului Educației al Republicii Moldova, nr. 139p din 20 decembrie 2016,

Vasile Marchici a fost numit în funcția de director al Școlii Profesionale, or.

Cupcini, raionul Edineț, începând cu data de 20 decembrie 2016, pe o perioadă de

5 ani. Potrivit notei informative din 14 septembrie 2017, cu privire la verificarea

procedurii de organizare și desfășurare a concursului de admitere la Școala

Profesională din or. Cupcini, raionul Edineț, sesiunea 2017, grupul de lucru a

constatat următoarele: procedura de admitere, sesiunea 2017, la Școala

Profesională, or. Cupcini, r-nul Edineț a fost organizată și desfășurată cu încălcarea

gravă a Regulamentului de admitere, fapt ce denotă lipsa unui cadru sistemic de

realizare a managementului instituțional, au fost încălcate pct. 5, 25, 26 lit. c) și f),

28 lit. d), 46, 47, 53 și 54 din Regulamentul de admitere și a fost prezentată o

informație greșită privind meseriile pentru care au fost depuse cereri la admitere

(cererile depuse pentru meseria “Bucătar” au fost raportate ca fiind pentru meseria

“Bucătar – chelner”, pentru ultima fiind repartizat Plan de admitere). La 12

septembrie 2017, la Școala Profesională, or. Cupcini, r-nul Edineț nu era emis

ordinul de înmatriculare la studii a elevilor, fapt care determină ilegalitatea

procesului educațional în perioada indicată. În absența ordinului de înmatriculare,

elevii au fost cazați în cămin și alimentați în cantina instituției. Școala Profesională

din or. Cupcini în anul de studii 2017-2018 nu este îni drept să realizeze programe

de studii pe bază de contract, nefiind autorizată în acest sens potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 872 din 21 decembrie 2015. Elevii admiși de facto la studii la

meseria “Bucătar” nu au fost informați despre lipsa Planului de admitere la meseria

pentru care au optat și nu pot să fie impuși să aleagă o altă meserie, fapt ce ar face

abstracție de la principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia, elevii de la

3

grupa “Bucătar” nu pot fi în situația de a suporta consecințele încălcărilor admise

de către directorul instituției de învățământ prin neincluderea acestora în lista de

elevi. Prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova, cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare nr. 334p din 11 octombrie

2017, lui Marchici Vasile i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară de concediere din

funcția de director al Școlii Profesionale, or. Cupcini, r-nul Edinet.

Instanța de apel a apreciat că este absolut întemeiată soluția instanței de fond,

prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Marchici Vasile către

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la

anularea ordinului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată și ca neîntemeiate alegațiile apelantului indicate în cererea de

apel. Or, după cum atestă suportul probator administrat la caz, în urma verificării

de către angajator -Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova, la data de 12 septembrie 2017, în conformitate cu Dispoziția nr. 432 din

11 septembrie 2017, a procedurii de organizare și desfășurare a concursului de

admitere la programe de formare profesională tehnică secundară în Școala

Profesională, or. Cupcini, r-nul Edineț, sesiunea 2017, Comisia de verificare a

constatat un șir de încălcări exprimate prin faptul că procedura de admitere la

sesiunea 2017, la Școala Profesională, or. Cupcini, r-nul Edineț a fost organizată și

desfășurată cu încălcarea gravă a Regulamentului de admitere, fapt ce denotă lipsa

unui cadru sistemic de realizare a managementului instituțional, fiind încălcate pct.

5, 25, 26 lit. c) și f), 28 lit. d), 46, 47, 53 și 54 din Regulamentul de admitere, fiind

prezentată informație greșită privind meseriile pentru care au fost depuse cereri la

admitere (cererile depuse pentru meseria „Bucătar” au fost raportate ca fiind pentru

meseria “Bucătar – chelner”, pentru ultima fiind repartizat Plan de admitere). La

12 septembrie 2017, la Școala Profesională, or. Cupcini, raionul Edineț nu era emis

ordin de înmatriculare la studii a elevilor, fapt care determină ilegalitatea

procesului educațional în perioada indicată. In absența ordinului de înmatriculare,

elevii au fost cazați în cămin și alimentați în cantina instituției.

Instanța de apel a invocat că referitor la cererile solicitate în număr de 37 de

candidați la meseria „Bucătar”- candidații au fost anunțați pe 14 august 2017, că

conform Planului de admitere li s-a repartizat o singură grupă la meseria „Bucătar-

chelner”, candidaților li s-a propus meseria „Operator pentru suportul tehnic al

calculatoarelor" cu studierea în perioada procesului de învățământ a unui curs de

scurtă durată la meseria "Bucătar" sau, dacă va fi posibilă o redirecționare din altă

școală la meseria „Bucătar" sau „Cofetar" să-și facă studiile la una din aceste

meserii . O parte din ei și-au retras documentele, alții au trecut la alte meserii, unde

erau locuri libere. La 05 septembrie 2017 au fost anunțați despre faptul că nu a fost

făcută nici o redirecționare și rămân să-și continuie studiile la meseria "Operator

pentru suportul tehnic al calculatoarelor" cu studierea în acești 2 ani de studii a

cursului contra plată de scurtă durată la meseria „Bucătar”.

Instanța de apel a menționat că la data de 12 septembrie 2017 Vasile

Marchici, fiind în funcție de director al Școlii Profesionale din or. Cupcini, încă nu

a emis ordinul de înmatriculare la studii al elevilor, fapt ce confirmă ilegalitatea

desfășurării procesului educațional în perioada indicate. În absența ordinului de

înmatriculare, elevii au fost cazați în cămin și alimentați în cantina instituției. A

mai reținut că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a

4

constatat că procedura de admitere, sesiunea 2017, la Școala Profesională, or.

Cupcini, r-nul Edineț a fost organizată și desfășurată cu încălcarea gravă a

Regulamentului de admitere, situație ce denotă lipsa unui cadru sistemic de

realizare a managementului instituțional. Pe cale de consecință, acțiunile/

inacțiunile referitoare la gestionarea procedurii de admitere, sesiunea 2017, ale lui

Marchici Vasile, în calitate de director al Școlii Profesionale din or. Cupcini, s-au

considerat incompatibile cu funcția de director al unei instituții de învățământ.

Instanța de apel a invocat că la caz, caracterul excepțional al instituirii

răspunderii sporite rezidă din responsabilitatea pe care o poartă managerul

instituției de învățământ și în asemenea cazuri importanță prezintă faptul încălcării

grave, chiar și o singură dată, a obligațiilor de muncă, iar în textul ordinului

contestat sunt indicate sufficient de concret abaterile admise de reclamant cât și se

face și referire că acestea au fost constatate și confirmate prin nota informativă,

emisă de Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova la

22 septembrie 2017.

Instanța de apel a notat că, potrivit modificărilor operate la art. 87 Codul

muncii prin legea nr. 188 din 21 septembrie 2017, a fost exclusă obligativitatea

solicitării acordului organului sindical în cazul concedierii.

Totodată, instanța de apel a menționat că în variant inițială art. 87 Codul

muncii instituia obligația solicitării acordului organului syndical, doar pentru

cazurile de încetare a raporturilor de muncă în situațiile stipulate la art. 86 alin. (1)

lit. c), d), e), g), h). În celelalte cazuri, concedierea se permitea cu consultarea

prealabilă a organului sindical din unitate. Concedierea în temeiul art. 86 lit. p)

Codul muncii nici în variant expusă de legiuitor pînă la modificare nu era

circumscrisă obligativității solicitării acordului organului sindical.

La 22 mai 2019, Vasile Marchici, reprezentat de avocatul Andrei Cebotari, a

declarat recurs împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu emitere unei noi hotărârii de admitere a acțiunii depuse

de Vasile Marchici.

În motivarea cererii de recurs recurentul Vasile Marchici a indicat că nu este

de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit

ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat

în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Recurentul Vasile Marchici a invocat că în cadrul judecării cauzei în instanța

de fond și instanța de apel au fost prezentate suficiente probe în confirmarea

temeiniciei pretențiilor sale, motiv pentru care consideră că instanțele judecătorești

inferioare absolut neîntemeiat au respins pretențiile formulate de recurent.

Recurentul Vasile Marchici a menționat că a indicat că la 11 octombrie 2017

de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a fost

emis Ordinul nr. 334 p cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

concediere în privința sa, potrivit căruia a fost dispusă aplicarea sancțiunii

disciplinare de concediere din funcția de director al Școlii Profesionale, or.

Cupcini, raionul Edineț.

Recurentul Vasile Marchici a invocat că Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova la data de 12 septembrie 2017, în conformitate cu

5

Dispoziția nr. 432 din 11 septembrie 2017, a verificat procedura de organizare și

desfășurare a concursului de admitere la programe de formare profesională tehnică

secundară în Școala Profesională or. Cupcini raionul Edineț, iar în urma

verificărilor, comisia a constatat după opinia sa că, procedura de admitere sesiunea

2017, la Școala Profesională or. Cupcini, raionul Edineț a fost organizată și

desfășurată cu încălcarea Regulamentului de admitere, fiind prezentată informația

greșită privind meseriile pentru care au fost depuse cereri la admitere, precum și

faptul că la 12 septembrie 2017 nu era emis ordin de înmatriculare la studii a

elevilor. Prin urmare, pentru soluționarea situației create pârâta a inițiat procedura

de modificare a Planului de admitere cu finanțarea de la bugetul de stat a

învățământului profesional tehnic secundar pentru anii 2017-2018. Și deoarece

elevii admiși de facto la studii nu au fost informați despre lipsa Planului de

admitere la meseria la care au optat, vor frecventa orele până la decizia finală a

pârâtei.

Recurentul a mai indicat că a fost atenționat că în termen de 5 zile să prezinte

înscris notă explicativă cu privire la cele invocate. La data de 29 septembrie 2017,

s-a adresat pârâtei cu o notă explicativă privind faptele constatate de către comisia

de verificare, unde detaliat a argumentat fiecare încălcare invocată de comisie, cu

probe pertinente și oportune.

Recurentul Vasile Marchici a declarat că Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova nu a luat în considerație explicațiile prezentate de

acesta, constatând că faptele imputate rămân valabile și astfel de către ultimul a

fost încălcată disciplina muncii și în conformitate cu prevederile art. 86 alin. (1) lit.

p) și art. 206 alin. (1) lit. d) al Codului muncii, a fost dispusă aplicarea sancțiunii

disciplinare de concediere din funcție a reclamantului.

Recurentul Vasile Marchici a menționat că temeiul de fapt, pentru eliberarea

din funcție și rezilierea contractului a fost invocată încălcarea gravă a obligațiilor

de muncă comisă de acesta, iar temeiul de drept a fost invocat art. 86 alin.(l) lit. p)

și art.206 alin. (1) lit.d) Codul Muncii și anume: încălcarea gravă, chiar și o singură

data a obligațiilor de muncă de către conducătorul unității.

Recurentul Vasile Marchici a remarcat că acest temei de concediere nu

precizează care încălcări a obligațiilor de muncă pot fi considerate grave.

Gravitatea încălcării urmează a fi apreciată de instanță, reieșind din circumstanțele

stabilite și ținînd cont de circumstanțele specifice ale fiecărui caz în parte. Pe lîngă

aceasta, dovedirea faptului că încălcarea a avut loc și a purtat un caracter grav, stă

în seama angajatorului. Ca încălcare gravă a obligațiilor de muncă de către

conducătorul unității, de către adjuncții săi sau de către contabilul-șef pot fi, în

special, considerate neîndeplinirea atribuțiilor impuse prin contractul individual de

muncă, care ar putea cauza vătămarea sănătății salariatului, sau cauzarea pagubei

materiale unității (de exemplu: încălcarea securității la locul de muncă, încălcarea

evidenței valorilor materiale a unității, abuzul de putere etc). Angajatorul la

momentul de față nu a probat caracterul grav al încălcării obligațiilor de muncă, ci

numai superficial și neargumentat a invocat acest temei. Astfel, recurentul

consideră că, ordinul contestat a fost emis ilegal, deoarece la materialele cauzei

lipsesc careva probe ce ar confirma faptul că recurentul a avut o încălcare gravă a

obligaților de muncă.

Recurentul Vasile Marchici a indicat că, Ministerul Educației, Culturii și

6

Cercetării al Republicii Moldova avea dreptul de al concedia doar în temeiul

literelor g) și r) al art. 86 alin. (1) Codul muncii. La fel, a invocat faptul că, ordinul

contestat a fost emis contrar prevederilor art. 210 Codul muncii, nefiind indicat

termenul în care sancțiunea putea fi contestată și organul în care sancțiunea poate fi

contestată.

Recurentul Vasile Marchici a indicat că ordinul nr. 334p din 11 octombrie

2017 nu conține cele două elemente obligatorii impuse de legiuitor: nu este

prevăzut termenul în care sancțiunea poate fi contestată de salariat și organul în

care sancțiunea poate fi contestată, fapt ce atrage ilegalitatea ordinului menționat.

Totodată, recurentul a indicat că un alt temei important pentru a considera

ordinul nr. 334p din 11 octombrie 2017 ilegal este faptul că art.206 alin.(l) lit.d)

Codul muncii poate fi invocat numai în temeiurile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit.

g)- r), iar conform art. 87 alin. (1) Codul muncii, concedierea salariaților membri

de sindicat în cazurile stipulate la art. 86 alin. (1), lit. g) Codul muncii, poate avea

loc doar cu acordul preliminar scris al organului sindical din unitate, fapt ce nu a

fost respectat.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 25 martie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 3363 (f.d. 190),

însă la materialele cauzei lipsesc date despre recepționarea acesteia.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost depus

de Vasile Marchici, reprezentat de avocatul Andrei Cebotari la data de 22 mai

2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 24 iunie 2019, în adresa intimatului Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova a fost expediată copia recursului declarat de

Vasile Marchici, reprezentat de avocatul Andrei Cebotari cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 01 august 2019, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova a depus referință prin care a solicitat declararea recursului depus de

Vasile Marchici, reprezentat de avocatul Andrei Cebotari drept inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Vasile Marchici, reprezentat de

avocatul Andrei Cebotari, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

7

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Marchici, reprezentat

de avocatul Andrei Cebotari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Vasile Marchici,

reprezentat de avocatul Andrei Cebotari, se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Vasile Marchici, reprezentat de avocatul Andrei

Cebotari, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Vasile Marchici, reprezentat de avocatul

8

Andrei Cebotari.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat Vasile Marchici, reprezentat de

avocatul Andrei Cebotari împotriva deciziei din 19 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile

Marchici împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

9