2ra-1520/19 — cu privire la declararea nulă a clauzei contractuale și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1520/19 Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul Briceni (jud. A. Procopișina) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 31 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Victor Burduh Ala Cobăneanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cabinetul Avocatul „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Cabinetului Avocatul „Igor Țurcanu” și Angelei Țurcanu împotriva Întreprinderii Mixte „Moldcell” Societate pe Acțiuni cu privire la declararea nulă a clauzei contractuale și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Cabinetul Avocatul „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu și menținută hotărârea din 5 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 29 martie 2018, CA „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu au depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Moldcell” SA, intervenient accesoriu ÎCS „Acces Point” SRL cu privire la declararea nulă a clauzei contractuale și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii au invocat că la 29 octombrie 2015, au înaintat la ÎM „Moldcell” SA cereri prin care au manifestat acordul să fie reperfectat contratul de pe numărul XXXXX ce a aparținut Angelei Țurcanu pe numele CA „Igor Țurcanu” cu scopul de a fi încheiat un contract de abonament prin care pârâtul să le ofere beneficii la utilizarea serviciilor și posibilitatea de a achiziționa dispozitive la preț special, iar abonatul să se conecteze la serviciile furnizorului și să utilizeze serviciile furnizorului pe parcursul unei perioade minime obligatorii.

La 30 octombrie 2015, a fost încheiat un contract de abonament între CA „Igor Țurcanu” ca utilizator final al serviciilor de telecomunicații și ÎM „Moldcell” SA în calitate de furnizor de servicii de telecomunicații, în contract 1 nefiind stabilită plata lunară de abonament, minute în rețea, minute în afara rețelei și SMS naționale, trafic Internet 3G, 4G, limita de credit, precum și perioada minimă contractuală, dar a fost indicat că serviciile de telecomunicații fac parte din abonamentul Moldcell Business (abonamente cu plata în credit) „Primul”.

La 1 noiembrie 2015, a fost încheiat un acord suplimentar la contractul de abonament din 30 octombrie 2015, în care au figurat trei părți: ÎM „Moldcell” SA în calitate de furnizor, ÎCS „Acces Point” SRL în calitate de dealer și CA „Igor Țurcanu” în calitate de abonat, potrivit căruia (pct. 1.1) furnizorul îi oferă abonatului beneficii la utilizarea serviciilor și posibilitatea de a achiziționa de la distribuitorul autorizat al furnizorului dispozitive la preț special, iar abonatul se obligă să conecteze la serviciile furnizorului și să utilizeze serviciile furnizorului pe parcursul unei perioade minime obligatorii conform condițiilor acordului. Astfel, ÎCS „Acces Point” SRL s-a obligat să vândă la un preț special de 1 (un) leu dispozitivul Samsung Galaxy Note 4, iar CA „Igor Țurcanu” să se conecteze la Planul Tarifar SMART 800 pentru o perioadă minimă de 24 luni.

Au mai notată că în pct. 1.1 din acordul suplimentar la contractul de abonament pentru abonații Moldcell din 1 noiembrie 2015, cu titlu de Notă a fost stipulat că după expirarea perioadei contractuale obligatorii, planul tarifar rămâne valabil și poate fi modificat după alegere, respectând procedura de modificare a planului tarifar. Au precizat că, deși în acordul suplimentar nu erau specificate concret serviciile de telefonie mobilă, din actele de promoție, făcute publice de către furnizorul de servicii de telecomunicații, rezultă că contra abonamentul de 800 de lei lunar, beneficia de convorbiri nelimitate în rețea și în afara ei pe teritoriul Republicii Moldova și internet mobil - 10 Gb. Serviciile menționate au fost furnizate în modul corespunzător pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului.

Așadar, în baza contractului de abonament din 30 octombrie 2015 și acordului suplimentar la contractul de abonament, între CA „Igor Țurcanu”, ÎM „Moldcell” SA și ÎCS „Acces Point” SRL a fost stabilit un raport juridic complex, care este reglementat de normele Codului civil ce țin de prestarea serviciilor, vânzare-cumpărare și împrumut, precum și legii speciale - Legea nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice. Perioadă de 24 luni de valabilitate a contractului, reprezintă perioada de la 1 noiembrie 2015 și până la 1 noiembrie 2017, fapt ce derivă din art. 264 alin. (2) Cod civil.

În perioada de valabilitate a contractului și a acordului suplimentar, 1 noiembrie 2015 - 1 noiembrie 2017, beneficiarul a executat în totalitate obligația de plată pentru serviciile prestate, fapt care este lesne de dedus din înscrisurile deținute de părți, cum ar fi dispozițiile de plată, bonuri de plată, facturile fiscale, din procesul - verbal al decontărilor reciproce în care este indicat că soldul la 1 noiembrie 2017 este de 796,17 de lei și din acte eliberate de prestatorul de serviciu.

2 Au relatat că în luna noiembrie 2017, a fost efectuată ultima plată conform tarifului de abonament SMART 800 în mărime de 800 de lei, prin care a fost stinsă orice obligație pecuniară a contractului din 30 octombrie 2015 - 30 octombrie 2017. Conform ulterioarelor facturi fiscale, recepționate de către utilizatorul final, rezultă că suma de 800 de lei a fost calculată și prezentată către plată extra contractual factura fiscală seria MM 7098002, adică și pentru perioada 1 noiembrie - 1 decembrie 2017, în lipsa unui anumit acord în scris manifestat de către părți pentru continuarea abonamentului SMART 800, în lipsa unui nou contract de abonament și în lipsa oricărei preîntâmpinări din partea prestatorului de servicii, despre necesitatea de a încheia un nou contract sau cel puțin, despre faptul că în legătură cu expirarea termenului contractului urmează de a fi efectuate careva acțiuni concrete din partea utilizatorului final pentru trecerea la un alt abonament.

Au indicat că în luna noiembrie 2017, au fost contactați telefonic de reprezentantul ÎM „Moldcell” SA, care le-a spus că în luna noiembrie 2017 urmează să achite suma de 800 de lei pentru luna octombrie 2017, propunându-i să procure un nou smartfon în condiții analogice, la ce au refuzat, reprezentantul prestatorului de servicii comunicându-le că din luna noiembrie 2017, va avea loc trecerea la pachetul minim pentru persoanele juridice cu abonamentul de 220 de lei pe lună, fapt acceptat de către utilizatorul final. În luna decembrie 2017, au fost din nou contactați de reprezentantul ÎM „Moldcell” SA, care în mod ilegal a solicitat ca dânșii să achite suma de 800 de lei pentru luna noiembrie 2017. La finele lunii decembrie 2017, problema în cauză a fost ridicată și la reprezentanța ÎM „Moldcell” SA din or.

Edineț, care însă nu are competență de a o rezolva nemijlocit, fiindu-le comunicat că se va aduce la cunoștință persoanelor competente. La 4 ianuarie 2018, a fost recepționată factura fiscală MM 7119644, de unde rezultă că soldul la începutul perioadei constituie 798,17 de lei extra contractual pentru perioada 1 noiembrie 2017 - 1 decembrie 2017 și plata pentru abonament conform planului tarifar ECO 220 - 223 de lei.

Cererea de rezolvare prejudiciabilă a litigiului a fost expediată către prestatorul de servicii la 4 ianuarie 2018, iar utilizatorul final CA „Igor Țurcanu” a recepționat răspunsul prestatorului de servicii cu nr. 0536 din 12 ianuarie 2018, prin care i-a fost comunicat refuzul de a satisface cererea de rezolvare amiabilă a litigiului și principalul motiv invocat fiind: după expirarea perioadei contractuale obligatorii, planul tarifar rămâne valabil și poate fi modificat la alegere, respectând procedura de modificare a planului tarifar pct. 1.1 notă din acordul suplimentar. Așadar, în perioada 1 decembrie 2017 - 5 februarie 2018, au beneficiat de serviciile abonamentului ECO 220, contra sumei de 220 de lei lunar, de convorbiri nelimitate în rețea și în afara ei și de internet mobil de 7 Gb.

La 5 februarie 2018, a fost întreruptă prestarea serviciilor de telefonie mobilă, la 6 februarie 2018, au achitat factura pentru luna decembrie în sumă de 223 de lei, au contactat serviciul clientelă, fiindu-le comunicat că reconectarea la 3 servicii va fi făcută doar după ce va fi achitată factura pentru luna noiembrie 2017, lună extracontractuală, dar care a fost calculată în baza contractului din 30 octombrie 2015 și acordului suplimentar din 1 noiembrie 2015 și că de la 1 decembrie 2017 abonamentul constituie 220 de lei lunar.

Astfel, au fost puși în situația prejudiciabilă de imposibilitate de a utiliza serviciile de telefonie mobilă ori de a accepta cerințele ilegale ale prestatorului de servicii mobile de a achita extra contractual abonamentul SMART 800. Multiplele lor adresări verbale și scrise până la moment nu au fost luate cu atenție și seriozitate de reprezentanții pârâtului, fapt care a impus necesitatea de declanșare a unei proceduri prejudiciară pentru rezolvarea litigiului în baza Legii nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice.

Astfel, sub nr. 219 din 7 februarie 2018 a fost înregistrată plângerea pe numele Agenției Naționale Pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a Republicii Moldova, prin care a fost solicitată admiterea acesteia, constatarea faptului încălcării de către furnizorului de servicii de telecomunicații ÎM „Moldcell” SA a art. 58 din Legea nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice în legătură cu contractul din 30 octombrie 2015 de abonament și acordului suplimentar din 1 noiembrie 2015, obligarea ÎM „Moldcell” SA să reconecteze utilizatorul final al numărului XXXXX la tariful ECO 220, declararea ca fiind ilegală a facturării serviciilor pentru perioada 1 noiembrie 2017 - 30 noiembrie 2017 la tariful de abonament SMART 800 conform facturii fiscale MM70980-02 din 30 noiembrie 2017 și obligarea furnizorului de servicii de telecomunicații ÎM „Moldcell” SA să recupereze prejudiciul moral în mărime de 5000 de lei.

Ca urmare, prin scrisoarea nr. 02 - SPU DNC/366 din 14 martie 2018, Agenția Națională Pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației a Republicii Moldova a comunicat că specialiștii ANRCETI au conchis în limita competențelor că în cazul dat, încălcări ale prevederilor contractului și a legislației din domeniul comunicațiilor electronice din partea furnizorului nu au fost admise, explicându-le că sunt în drept de a se adresa, în modul stabilit, în instanța competentă.

Au reiterat că în contractul de abonament și acordul suplimentar este stipulată doar perioada minimă necesară pentru a beneficia de condiții promoționale de 24 luni, dar nu sunt stipulate în mod clar, inteligibil si ușor accesibil condițiile de reînnoire și de încetare a serviciilor și a contractului, or, din clauza contractuală a cărei nulitate se invocă și la care a făcut trimitere prestatorul de servicii pentru refuz de rezolvare amiabilă a litigiului, este stipulat că după expirarea perioadei contractuale, planul tarifar rămâne valabil și poate fi modificat după alegere, respectând procedura de modificare a planului tarifar.

Au constatat că atât în acordul suplimentar, cât și în alte convenții nu este stipulată expres procedura de modificare a planului tarifar, prin urmare, acordul suplimentar nu corespunde art. 58 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice, deoarece lasă posibilități de 4 interpretare abuzivă a clauzelor contractuale de către prestatorul de servicii publice, care a întocmit textul contractului. Astfel, contrar prevederilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice, furnizorul de rețele publice de comunicații electronice și/sau servicii de comunicații electronice în mod ilegal a depășit termenul maxim prevăzut de lege, de 24 luni cu o lună.

Cu referire la prejudiciul moral cauzat, au specificat că începând cu 5 februarie 2018, pe parcursul unei luni prestarea serviciilor de telecomunicații a fost sistată, fiind lăsată posibilitatea doar de a recepționa apelurile de intrare, iar la 8 martie 2018, a fost sistată integral prestarea de servicii. Ca urmare, Angela Țurcanu, care în perioada de la 5 februarie 2018 și până în prezent nu a utilizat numărul de telefon XXXXX în calitate de avocat stagiar, dar și avocatul Igor Țurcanu au fost lipsiți de posibilități în mod efectiv de a presta servicii de asistență juridică în modul cuvenit, fapt care le-a adus atingere și reputațiilor lor profesionale și au suferit prejudicii de ordin material și moral.

Din cauza imposibilității de a utiliza numărul de telefon XXXXX, dânsa a fost nevoită să perfecteze recent un contract de abonament cu pârâtul al numărului de telefon XXXXX și să suporte cheltuieli economice nejustificate, iar din cauza legăturii directe dintre numărul de telefon XXXXX cu rețelele de comunicare de socializare de tip Viber, Whatsapp, Mesenger, a fost lipită de posibilitatea de a utiliza rețelele de socializare. Au învederat că la refuzul de a soluționa litigiul pe cale amiabilă, pârâtul a ignorat cererile și nu a luat în calcul faptul că dânșii sunt consumatori ai serviciilor ÎM „Moldcell” SA de mai mult de 10 ani. Astfel, în cazul din speță, suferințele lor psihice, în legătură cu ilegalitățile admise, au un caracter pronunțat și continuu, iar suma prejudiciului moral solicitată ar servi un remediu și o compensație pe măsură să compenseze suferințele psihice suferite în trecut, dar și care continuă.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 28 alin. (1), 39 alin. (1), 85 alin. (1) lit. a) CPC, art. 58 alin. (1) lit. e), r), alin. (2), (3), (4) din Legea nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice, art. 716 alin. (1), (2), 717 alin. (1) Cod civil, art. 11 alin. (1), 15 din Legea privind protecția consumatorilor.

Au solicitat admiterea acțiunii, declararea nulă a clauzei contractuale din acordul suplimentar la contractul de abonament pentru abonații Moldcell din 1 noiembrie 2015 cu următorul conținut: „Notă: După expirarea perioadei contractuale obligatorii, planul tarifar rămâne valabil și poate fi modificat după alegere, respectând procedura de modificare a planului tarifar”, ca fiind contrară art. 58 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice, obligarea ÎM „Moldcell” SA să reconecteze utilizatorul final al numărului XXXXX CA „Igor Țurcanu” la tariful ECO 220, declararea ca fiind ilegală facturarea serviciilor pentru perioada 1 noiembrie 2017 - 30 noiembrie 2017 la tariful de abonament SMART 800 conform facturii fiscale MM70980-02 din 30 noiembrie 2017 cu declararea nulității ei și obligarea ÎM „Moldcell” SA să recupereze prejudiciul moral în mărime de 15000 de lei.

5 Prin hotărârea din 5 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de CA „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu și menținută hotărârea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că la caz nu pot fi reținute prevederile art. 716 Cod civil și art. 5 din Legea privind protecția consumatorilor, în vederea constatării nulității clauzei contractuale contestate, or, clauza dată nu este una abuzivă, prin aceasta nu este prejudiciată nicio parte a contractului, deoarece se prevede prelungirea prestării aceluiași serviciu de către furnizor, cu menținerea obligației abonatului similare perioadei anterioare.

Astfel, instanțele au reținut că, după expirarea perioadei contractuale obligatorii, planul tarifar a rămas valabil, fără ca abonatul să fie obligat la plăți suplimentare pentru același serviciu prestat, or, prin această clauză abonatului i-a fost oferită posibilitatea reală de a alege să continue relațiile contractuale în condiții similare perioadei anterioare, fie să solicite modificarea planului tarifar. Reieșind din faptul că cerința privind anularea clauzei contractuale are un caracter principal, instanțele au învederat că celelalte cerințe sunt subsecvente și urmează a fi respinse. La 31 mai 2019, prin intermediul poștei electronice, CA „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu au declarat recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerând că instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat normele de drept materiale și le-au aplicat eronat, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat o lege în mod eronat. Contrar prevederilor prevederilor art. 373 alin. (5) CPC, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din apel, dar care au o importanță esențială pentru rezolvarea justă a cazului. Astfel, instanța de apel, scurt sec, nemotivat și declarativ a conchis că la caz nu pot fi reținute prevederile art. 58 alin. (1) lit. e) din Legea comunicațiilor electronice în vederea anulării clauzei contractuale contestate, deoarece contractul prevede expres perioada minimă de utilizare a serviciilor furnizorului cu mențiunea că după expirarea perioadei contractuale obligatorii, planul tarifar rămâne valabil.

Chiar dacă esența obiectului litigiului inițiat de dânșii se reduce la cerința ca să fie efectuat controlul judecătoresc al unei clauze contractuale sub aspectul stabilirii dacă este sau nu este abuzivă, instanțele inferioare, de fapt, au evitat să facă acest lucru. În cererea de chemare în judecată, ca drept material, dânșii au invocat două legi speciale, precum și norme din Codul civil, care se atribuie la categoria de 6 norme generale, care constituie un cadru legal și omogen care urma să fie aplicat de instanță. Din partea motivată a hotărârii primei instanțe se vede clar că nu a fost dată nicio analiză litigiului dat sub aspectul normelor speciale cum sunt Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor și Legea nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice, limitându-se de a face trimitere în motivare la art. 512 alin. (1), art. 514 și art. 572 alin. (1), (2) Cod civil, norme de ordin general.

În instanța de apel, în cadrul dezbaterilor judiciare, dânșii au invocat că în calitate de drept material urmează să fie aplicată Legea nr. 256 din 9 decembrie 2011 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, normele căreia nu numai că nu au fost aplicate, dar în general au fost evitate de a fi reținute și analizate, chiar dacă sunt de natura legilor speciale și urmează să fie aplicate cu prioritate față de normele generale și sunt evident aplicabile litigiului. Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că, contrar art. 58 alin. (2) din Legea despre comunicațiile electronice, furnizorul de servicii de comunicații electronice nu a informat cu cel puțin o lună, înaintea expirării termenului contractului, despre faptul că expiră perioada minimă obligatorie a abonamentului SMART 800 și că după expirarea termenului dânșii beneficiază de posibilitatea de a alege oricare abonament tarifar existent.

Contrar art. 58 alin. (3) din Legea despre comunicațiile electronice, utilizatorul final nu a fost informat în scris despre faptul că de la 1 noiembrie 2017, după expirarea termenului contractului de abonament de 24 luni, vor fi prestate serviciile conform abonamentului SMART 800, dar sunt în drept de a alege oricare alt pachet de abonament și ce acțiuni urmează să fie întreprinse. Instanța de apel nu s-a expus nici asupra faptului că, contrar art. 58 alin. (4) din Legea despre comunicațiile electronice, furnizorul de rețele publice de comunicații electronice și/sau servicii de comunicații electronice în mod ilegal a depășit termenul maxim prevăzut de lege, de 24 luni, cu o lună.

Având în vedere prevederile art. 712 alin. (1), 716 alin. (1), (2) lit. a), b), c) Cod civil, au considerat că aceste norme sunt aplicabile prezentei cauze, adică există o derogare de la prevederile art. 58 alin. (4) din Legea nr. 241 din 15 noiembrie 2007 ce ține de termenul maxim de 24 luni al contractului, limitează dreptul utilizatorului final de a beneficia de prestare de serviciul public la un preț egal cu alți consumatori pentru serviciile similare și nu este expres prevăzută procedura de modificare a planului tarifar. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 2 aprilie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 175), fiind recepționată de recurenți la 5 aprilie 2019, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 178). 7 Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 31 mai 2019 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de CA „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de CA „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

8 Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de CA „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cabinetul Avocatul „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Victor Burduh Ala Cobăneanu 9