2ra-1520/19 — cu privire la declararea nulă a clauzei contractuale și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la declararea nulă a clauzei contractuale şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1520/19 — cu privire la declararea nulă a clauzei contractuale și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1520/19
Prima instanță: Judecătoria Edineț sediul Briceni (jud. A. Procopișina)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
ÎNCHEIERE
31 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Victor Burduh
Ala Cobăneanu
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Cabinetul Avocatul „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Cabinetului Avocatul
„Igor Țurcanu” și Angelei Țurcanu împotriva Întreprinderii Mixte „Moldcell”
Societate pe Acțiuni cu privire la declararea nulă a clauzei contractuale și repararea
prejudiciului moral
împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a
fost respins apelul declarat de Cabinetul Avocatul „Igor Țurcanu” și Angela
Țurcanu și menținută hotărârea din 5 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț sediul
Briceni, prin care acțiunea a fost respinsă
constată:
La 29 martie 2018, CA „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu au depus cerere
de chemare în judecată împotriva ÎM „Moldcell” SA, intervenient accesoriu
ÎCS „Acces Point” SRL cu privire la declararea nulă a clauzei contractuale și
repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii au invocat că la 29 octombrie 2015, au înaintat la
ÎM „Moldcell” SA cereri prin care au manifestat acordul să fie reperfectat contratul
de pe numărul XXXXX ce a aparținut Angelei Țurcanu pe numele CA „Igor
Țurcanu” cu scopul de a fi încheiat un contract de abonament prin care pârâtul să le
ofere beneficii la utilizarea serviciilor și posibilitatea de a achiziționa dispozitive la
preț special, iar abonatul să se conecteze la serviciile furnizorului și să utilizeze
serviciile furnizorului pe parcursul unei perioade minime obligatorii.
La 30 octombrie 2015, a fost încheiat un contract de abonament între
CA „Igor Țurcanu” ca utilizator final al serviciilor de telecomunicații și
ÎM „Moldcell” SA în calitate de furnizor de servicii de telecomunicații, în contract
1
nefiind stabilită plata lunară de abonament, minute în rețea, minute în afara rețelei
și SMS naționale, trafic Internet 3G, 4G, limita de credit, precum și perioada
minimă contractuală, dar a fost indicat că serviciile de telecomunicații fac parte din
abonamentul Moldcell Business (abonamente cu plata în credit) „Primul”.
La 1 noiembrie 2015, a fost încheiat un acord suplimentar la contractul de
abonament din 30 octombrie 2015, în care au figurat trei părți: ÎM „Moldcell” SA
în calitate de furnizor, ÎCS „Acces Point” SRL în calitate de dealer și CA „Igor
Țurcanu” în calitate de abonat, potrivit căruia (pct. 1.1) furnizorul îi oferă
abonatului beneficii la utilizarea serviciilor și posibilitatea de a achiziționa de la
distribuitorul autorizat al furnizorului dispozitive la preț special, iar abonatul se
obligă să conecteze la serviciile furnizorului și să utilizeze serviciile furnizorului
pe parcursul unei perioade minime obligatorii conform condițiilor acordului.
Astfel, ÎCS „Acces Point” SRL s-a obligat să vândă la un preț special de 1
(un) leu dispozitivul Samsung Galaxy Note 4, iar CA „Igor Țurcanu” să se
conecteze la Planul Tarifar SMART 800 pentru o perioadă minimă de 24 luni.
Au mai notată că în pct. 1.1 din acordul suplimentar la contractul de
abonament pentru abonații Moldcell din 1 noiembrie 2015, cu titlu de Notă a fost
stipulat că după expirarea perioadei contractuale obligatorii, planul tarifar rămâne
valabil și poate fi modificat după alegere, respectând procedura de modificare a
planului tarifar.
Au precizat că, deși în acordul suplimentar nu erau specificate concret
serviciile de telefonie mobilă, din actele de promoție, făcute publice de către
furnizorul de servicii de telecomunicații, rezultă că contra abonamentul de 800 de
lei lunar, beneficia de convorbiri nelimitate în rețea și în afara ei pe teritoriul
Republicii Moldova și internet mobil - 10 Gb. Serviciile menționate au fost
furnizate în modul corespunzător pe întreaga perioadă de valabilitate a
contractului.
Așadar, în baza contractului de abonament din 30 octombrie 2015 și
acordului suplimentar la contractul de abonament, între CA „Igor Țurcanu”,
ÎM „Moldcell” SA și ÎCS „Acces Point” SRL a fost stabilit un raport juridic
complex, care este reglementat de normele Codului civil ce țin de prestarea
serviciilor, vânzare-cumpărare și împrumut, precum și legii speciale - Legea
nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice.
Perioadă de 24 luni de valabilitate a contractului, reprezintă perioada de la
1 noiembrie 2015 și până la 1 noiembrie 2017, fapt ce derivă din art. 264 alin. (2)
Cod civil.
În perioada de valabilitate a contractului și a acordului suplimentar,
1 noiembrie 2015 - 1 noiembrie 2017, beneficiarul a executat în totalitate obligația
de plată pentru serviciile prestate, fapt care este lesne de dedus din înscrisurile
deținute de părți, cum ar fi dispozițiile de plată, bonuri de plată, facturile fiscale,
din procesul - verbal al decontărilor reciproce în care este indicat că soldul la
1 noiembrie 2017 este de 796,17 de lei și din acte eliberate de prestatorul de
serviciu.
2
Au relatat că în luna noiembrie 2017, a fost efectuată ultima plată conform
tarifului de abonament SMART 800 în mărime de 800 de lei, prin care a fost stinsă
orice obligație pecuniară a contractului din 30 octombrie 2015 - 30 octombrie
2017.
Conform ulterioarelor facturi fiscale, recepționate de către utilizatorul final,
rezultă că suma de 800 de lei a fost calculată și prezentată către plată extra
contractual factura fiscală seria MM 7098002, adică și pentru perioada 1 noiembrie
- 1 decembrie 2017, în lipsa unui anumit acord în scris manifestat de către părți
pentru continuarea abonamentului SMART 800, în lipsa unui nou contract de
abonament și în lipsa oricărei preîntâmpinări din partea prestatorului de servicii,
despre necesitatea de a încheia un nou contract sau cel puțin, despre faptul că în
legătură cu expirarea termenului contractului urmează de a fi efectuate careva
acțiuni concrete din partea utilizatorului final pentru trecerea la un alt abonament.
Au indicat că în luna noiembrie 2017, au fost contactați telefonic de
reprezentantul ÎM „Moldcell” SA, care le-a spus că în luna noiembrie 2017
urmează să achite suma de 800 de lei pentru luna octombrie 2017, propunându-i să
procure un nou smartfon în condiții analogice, la ce au refuzat, reprezentantul
prestatorului de servicii comunicându-le că din luna noiembrie 2017, va avea loc
trecerea la pachetul minim pentru persoanele juridice cu abonamentul de 220 de lei
pe lună, fapt acceptat de către utilizatorul final.
În luna decembrie 2017, au fost din nou contactați de reprezentantul
ÎM „Moldcell” SA, care în mod ilegal a solicitat ca dânșii să achite suma de 800 de
lei pentru luna noiembrie 2017.
La finele lunii decembrie 2017, problema în cauză a fost ridicată și la
reprezentanța ÎM „Moldcell” SA din or. Edineț, care însă nu are competență de a o
rezolva nemijlocit, fiindu-le comunicat că se va aduce la cunoștință persoanelor
competente.
La 4 ianuarie 2018, a fost recepționată factura fiscală MM 7119644, de unde
rezultă că soldul la începutul perioadei constituie 798,17 de lei extra contractual
pentru perioada 1 noiembrie 2017 - 1 decembrie 2017 și plata pentru abonament
conform planului tarifar ECO 220 - 223 de lei.
Cererea de rezolvare prejudiciabilă a litigiului a fost expediată către
prestatorul de servicii la 4 ianuarie 2018, iar utilizatorul final CA „Igor Țurcanu” a
recepționat răspunsul prestatorului de servicii cu nr. 0536 din 12 ianuarie 2018,
prin care i-a fost comunicat refuzul de a satisface cererea de rezolvare amiabilă a
litigiului și principalul motiv invocat fiind: după expirarea perioadei contractuale
obligatorii, planul tarifar rămâne valabil și poate fi modificat la alegere, respectând
procedura de modificare a planului tarifar pct. 1.1 notă din acordul suplimentar.
Așadar, în perioada 1 decembrie 2017 - 5 februarie 2018, au beneficiat de
serviciile abonamentului ECO 220, contra sumei de 220 de lei lunar, de convorbiri
nelimitate în rețea și în afara ei și de internet mobil de 7 Gb.
La 5 februarie 2018, a fost întreruptă prestarea serviciilor de telefonie
mobilă, la 6 februarie 2018, au achitat factura pentru luna decembrie în sumă de
223 de lei, au contactat serviciul clientelă, fiindu-le comunicat că reconectarea la
3
servicii va fi făcută doar după ce va fi achitată factura pentru luna noiembrie 2017,
lună extracontractuală, dar care a fost calculată în baza contractului din
30 octombrie 2015 și acordului suplimentar din 1 noiembrie 2015 și că de la
1 decembrie 2017 abonamentul constituie 220 de lei lunar.
Astfel, au fost puși în situația prejudiciabilă de imposibilitate de a utiliza
serviciile de telefonie mobilă ori de a accepta cerințele ilegale ale prestatorului de
servicii mobile de a achita extra contractual abonamentul SMART 800.
Multiplele lor adresări verbale și scrise până la moment nu au fost luate cu
atenție și seriozitate de reprezentanții pârâtului, fapt care a impus necesitatea de
declanșare a unei proceduri prejudiciară pentru rezolvarea litigiului în baza Legii
nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice.
Astfel, sub nr. 219 din 7 februarie 2018 a fost înregistrată plângerea pe
numele Agenției Naționale Pentru Reglementare în Comunicații Electronice și
Tehnologia Informației a Republicii Moldova, prin care a fost solicitată admiterea
acesteia, constatarea faptului încălcării de către furnizorului de servicii de
telecomunicații ÎM „Moldcell” SA a art. 58 din Legea nr. 241 din 15 noiembrie
2007 despre comunicațiile electronice în legătură cu contractul din 30 octombrie
2015 de abonament și acordului suplimentar din 1 noiembrie 2015, obligarea
ÎM „Moldcell” SA să reconecteze utilizatorul final al numărului XXXXX la tariful
ECO 220, declararea ca fiind ilegală a facturării serviciilor pentru perioada
1 noiembrie 2017 - 30 noiembrie 2017 la tariful de abonament SMART 800
conform facturii fiscale MM70980-02 din 30 noiembrie 2017 și obligarea
furnizorului de servicii de telecomunicații ÎM „Moldcell” SA să recupereze
prejudiciul moral în mărime de 5000 de lei.
Ca urmare, prin scrisoarea nr. 02 - SPU DNC/366 din 14 martie 2018,
Agenția Națională Pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia
Informației a Republicii Moldova a comunicat că specialiștii ANRCETI au conchis
în limita competențelor că în cazul dat, încălcări ale prevederilor contractului și a
legislației din domeniul comunicațiilor electronice din partea furnizorului nu au
fost admise, explicându-le că sunt în drept de a se adresa, în modul stabilit, în
instanța competentă.
Au reiterat că în contractul de abonament și acordul suplimentar este
stipulată doar perioada minimă necesară pentru a beneficia de condiții
promoționale de 24 luni, dar nu sunt stipulate în mod clar, inteligibil si ușor
accesibil condițiile de reînnoire și de încetare a serviciilor și a contractului, or, din
clauza contractuală a cărei nulitate se invocă și la care a făcut trimitere prestatorul
de servicii pentru refuz de rezolvare amiabilă a litigiului, este stipulat că după
expirarea perioadei contractuale, planul tarifar rămâne valabil și poate fi modificat
după alegere, respectând procedura de modificare a planului tarifar.
Au constatat că atât în acordul suplimentar, cât și în alte convenții nu este
stipulată expres procedura de modificare a planului tarifar, prin urmare, acordul
suplimentar nu corespunde art. 58 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 241 din
15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice, deoarece lasă posibilități de
4
interpretare abuzivă a clauzelor contractuale de către prestatorul de servicii
publice, care a întocmit textul contractului.
Astfel, contrar prevederilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 241 din
15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice, furnizorul de rețele publice de
comunicații electronice și/sau servicii de comunicații electronice în mod ilegal a
depășit termenul maxim prevăzut de lege, de 24 luni cu o lună.
Cu referire la prejudiciul moral cauzat, au specificat că începând cu
5 februarie 2018, pe parcursul unei luni prestarea serviciilor de telecomunicații a
fost sistată, fiind lăsată posibilitatea doar de a recepționa apelurile de intrare, iar la
8 martie 2018, a fost sistată integral prestarea de servicii.
Ca urmare, Angela Țurcanu, care în perioada de la 5 februarie 2018 și până
în prezent nu a utilizat numărul de telefon XXXXX în calitate de avocat stagiar,
dar și avocatul Igor Țurcanu au fost lipsiți de posibilități în mod efectiv de a presta
servicii de asistență juridică în modul cuvenit, fapt care le-a adus atingere și
reputațiilor lor profesionale și au suferit prejudicii de ordin material și moral.
Din cauza imposibilității de a utiliza numărul de telefon XXXXX, dânsa a
fost nevoită să perfecteze recent un contract de abonament cu pârâtul al numărului
de telefon XXXXX și să suporte cheltuieli economice nejustificate, iar din cauza
legăturii directe dintre numărul de telefon XXXXX cu rețelele de comunicare de
socializare de tip Viber, Whatsapp, Mesenger, a fost lipită de posibilitatea de a
utiliza rețelele de socializare.
Au învederat că la refuzul de a soluționa litigiul pe cale amiabilă, pârâtul a
ignorat cererile și nu a luat în calcul faptul că dânșii sunt consumatori ai serviciilor
ÎM „Moldcell” SA de mai mult de 10 ani.
Astfel, în cazul din speță, suferințele lor psihice, în legătură cu ilegalitățile
admise, au un caracter pronunțat și continuu, iar suma prejudiciului moral solicitată
ar servi un remediu și o compensație pe măsură să compenseze suferințele psihice
suferite în trecut, dar și care continuă.
Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 28 alin. (1), 39 alin. (1),
85 alin. (1) lit. a) CPC, art. 58 alin. (1) lit. e), r), alin. (2), (3), (4) din Legea nr. 241
din 15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice, art. 716 alin. (1), (2), 717
alin. (1) Cod civil, art. 11 alin. (1), 15 din Legea privind protecția consumatorilor.
Au solicitat admiterea acțiunii, declararea nulă a clauzei contractuale din
acordul suplimentar la contractul de abonament pentru abonații Moldcell din
1 noiembrie 2015 cu următorul conținut: „Notă: După expirarea perioadei
contractuale obligatorii, planul tarifar rămâne valabil și poate fi modificat după
alegere, respectând procedura de modificare a planului tarifar”, ca fiind contrară
art. 58 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241 din 15 noiembrie 2007 despre
comunicațiile electronice, obligarea ÎM „Moldcell” SA să reconecteze utilizatorul
final al numărului XXXXX CA „Igor Țurcanu” la tariful ECO 220, declararea ca
fiind ilegală facturarea serviciilor pentru perioada 1 noiembrie 2017 - 30 noiembrie
2017 la tariful de abonament SMART 800 conform facturii fiscale MM70980-02
din 30 noiembrie 2017 cu declararea nulității ei și obligarea ÎM „Moldcell” SA să
recupereze prejudiciul moral în mărime de 15000 de lei.
5
Prin hotărârea din 5 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț sediul Briceni, a
fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul declarat de CA „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu și menținută hotărârea
primei instanțe.
Pentru a decide astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat
că la caz nu pot fi reținute prevederile art. 716 Cod civil și art. 5 din Legea privind
protecția consumatorilor, în vederea constatării nulității clauzei contractuale
contestate, or, clauza dată nu este una abuzivă, prin aceasta nu este prejudiciată
nicio parte a contractului, deoarece se prevede prelungirea prestării aceluiași
serviciu de către furnizor, cu menținerea obligației abonatului similare perioadei
anterioare.
Astfel, instanțele au reținut că, după expirarea perioadei contractuale
obligatorii, planul tarifar a rămas valabil, fără ca abonatul să fie obligat la plăți
suplimentare pentru același serviciu prestat, or, prin această clauză abonatului i-a
fost oferită posibilitatea reală de a alege să continue relațiile contractuale în
condiții similare perioadei anterioare, fie să solicite modificarea planului tarifar.
Reieșind din faptul că cerința privind anularea clauzei contractuale are un
caracter principal, instanțele au învederat că celelalte cerințe sunt subsecvente și
urmează a fi respinse.
La 31 mai 2019, prin intermediul poștei electronice, CA „Igor Țurcanu” și
Angela Țurcanu au declarat recurs împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a
Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de
admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului au invocat dezacordul cu actele judecătorești
recurate, considerând că instanțele de judecată ierarhic inferioare au încălcat
normele de drept materiale și le-au aplicat eronat, nu au aplicat legea care trebuia
să fie aplicată și au interpretat o lege în mod eronat.
Contrar prevederilor prevederilor art. 373 alin. (5) CPC, instanța de apel nu
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din apel, dar care au o importanță esențială
pentru rezolvarea justă a cazului.
Astfel, instanța de apel, scurt sec, nemotivat și declarativ a conchis că la caz
nu pot fi reținute prevederile art. 58 alin. (1) lit. e) din Legea comunicațiilor
electronice în vederea anulării clauzei contractuale contestate, deoarece contractul
prevede expres perioada minimă de utilizare a serviciilor furnizorului cu mențiunea
că după expirarea perioadei contractuale obligatorii, planul tarifar rămâne valabil.
Chiar dacă esența obiectului litigiului inițiat de dânșii se reduce la cerința ca
să fie efectuat controlul judecătoresc al unei clauze contractuale sub aspectul
stabilirii dacă este sau nu este abuzivă, instanțele inferioare, de fapt, au evitat să
facă acest lucru.
În cererea de chemare în judecată, ca drept material, dânșii au invocat două
legi speciale, precum și norme din Codul civil, care se atribuie la categoria de
6
norme generale, care constituie un cadru legal și omogen care urma să fie aplicat
de instanță.
Din partea motivată a hotărârii primei instanțe se vede clar că nu a fost dată
nicio analiză litigiului dat sub aspectul normelor speciale cum sunt Legea nr. 105
din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor și Legea nr. 241 din
15 noiembrie 2007 despre comunicațiile electronice, limitându-se de a face
trimitere în motivare la art. 512 alin. (1), art. 514 și art. 572 alin. (1), (2) Cod civil,
norme de ordin general.
În instanța de apel, în cadrul dezbaterilor judiciare, dânșii au invocat că în
calitate de drept material urmează să fie aplicată Legea nr. 256 din 9 decembrie
2011 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, normele
căreia nu numai că nu au fost aplicate, dar în general au fost evitate de a fi reținute
și analizate, chiar dacă sunt de natura legilor speciale și urmează să fie aplicate cu
prioritate față de normele generale și sunt evident aplicabile litigiului.
Instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că, contrar art. 58 alin. (2) din
Legea despre comunicațiile electronice, furnizorul de servicii de comunicații
electronice nu a informat cu cel puțin o lună, înaintea expirării termenului
contractului, despre faptul că expiră perioada minimă obligatorie a abonamentului
SMART 800 și că după expirarea termenului dânșii beneficiază de posibilitatea de
a alege oricare abonament tarifar existent.
Contrar art. 58 alin. (3) din Legea despre comunicațiile electronice,
utilizatorul final nu a fost informat în scris despre faptul că de la 1 noiembrie 2017,
după expirarea termenului contractului de abonament de 24 luni, vor fi prestate
serviciile conform abonamentului SMART 800, dar sunt în drept de a alege oricare
alt pachet de abonament și ce acțiuni urmează să fie întreprinse.
Instanța de apel nu s-a expus nici asupra faptului că, contrar art. 58 alin. (4)
din Legea despre comunicațiile electronice, furnizorul de rețele publice de
comunicații electronice și/sau servicii de comunicații electronice în mod ilegal a
depășit termenul maxim prevăzut de lege, de 24 luni, cu o lună.
Având în vedere prevederile art. 712 alin. (1), 716 alin. (1), (2) lit. a), b), c)
Cod civil, au considerat că aceste norme sunt aplicabile prezentei cauze, adică
există o derogare de la prevederile art. 58 alin. (4) din Legea nr. 241 din
15 noiembrie 2007 ce ține de termenul maxim de 24 luni al contractului, limitează
dreptul utilizatorului final de a beneficia de prestare de serviciul public la un preț
egal cu alți consumatori pentru serviciile similare și nu este expres prevăzută
procedura de modificare a planului tarifar.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
în adresa părților la 2 aprilie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 175), fiind recepționată de recurenți la 5 aprilie 2019, ceea ce se atestă prin
avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 178).
7
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 31 mai 2019 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de CA „Igor Țurcanu” și Angela
Țurcanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de CA „Igor Țurcanu” și
Angela Țurcanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
8
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța
de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă
argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de CA „Igor Țurcanu” și Angela Țurcanu urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cabinetul Avocatul „Igor
Țurcanu” și Angela Țurcanu împotriva deciziei din 28 februarie 2019 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Victor Burduh
Ala Cobăneanu
9