2rc-18/20 — cu privire la încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rc-18/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central, judecător M. Iftodi

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc

ÎNCHEIERE

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de ÎM „Moldcell” SA, reprezentată de avocatul

Victor Stroevici,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a ÎM „Moldcell” SA către SRL

„Grand-Tur”, Gheorghe Ciobanu cu privire la încasarea datoriei,

împotriva încheierii din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

restituită cererea de apel a ÎM „Moldcell” SA depusă împotriva hotărârii din 13

august 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 04.03.2019, SA „Moldcell” a depus cerere de chemare în judecată către SRL

„Grand-Tur”, Ciobanu Gheorghe cu privire la încasarea datoriei.

Prin hotărârea din 13 august 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, acțiunea

a fost respinsă.

La 04.09.2019, avocatul Stroevici Victor, în calitate de reprezentant al SA

„Moldcell” a declarat apel preliminar împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul

Central din 13.08.2019, solicitând casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs

cererii de apel, fiind acordat termen până la 14.11.2019, orele 17.00, pentru lichidarea

neajunsurilor și anume prezentarea cu semnătură olografă a apelului motivat în copii

pentru toți participanții la proces, a dovezii de plată a taxei de stat în sumă de 622 de

lei, cu înregistrarea acestora până la data limită în cancelaria instanței de apel –

14.11.2019, orele 17.00. Totodată, s-a explicat apelantului că în caz de neîndeplinire a

indicațiilor din încheiere, cererea de apel se va considera nedepusă și va fi restituită.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, cererea de apel a

SA „Moldcell” a fost restituită pe motiv că neajunsurile cererii de apel nu au fost

1

înlăturate de către apelant în conformitate și în termenul indicat în încheierea din

24.10.2019.

La 12.12.2019, ÎM „Moldcell” SA, prin intermediul avocatului Victor Stroevici,

a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel din 20 noiembrie 2019.

În motivarea recursului a indicat că, soluția instanței de apel este incompatibilă

cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, dat fiind faptul că cererea de apel

motivată, inclusiv și dovada de achitare a taxei de stat a fost expediată, prin

intermediul oficiului poștal la 13.11.2019. Astfel, instanța de apel, contrar

prevederilor art. 112 alin. (3) Cod de procedură civilă, a considerat cererea de apel

înregistrată de către Curtea de Apel Bălți la 15.11.2019, ca fiind depusă tardiv.

Prin urmare, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel,

cu restituirea spre rejudecare problema soluționată prin încheiere.

Examinând materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și

prevederile legale, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „Moldcell” SA, prin

intermediul avocatului Victor Stroevici, urmează a fi restituit din următoarele motive.

În speță, se constată că, prin încheierea din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Bălți, a fost restituit apelul declarat de SA „Moldcell” împotriva hotărârii din 13

august 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, pe motiv că neajunsurile cererii de

apel nu au fost înlăturate de către apelant în conformitate și în termenul indicat în

încheierea instanței de apel din 24.10.2019.

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel din 20 noiembrie 2019, ÎM

„Moldcell” SA, prin intermediul avocatului Victor Stroevici, a declarat recurs.

Verificând împuternicirile avocatului Victor Stroevici întru depunerea cererii de

recurs în interesele ÎM „Moldcell” SA, instanța de recurs constată că cererea de recurs

este depusă de o persoană neîmputernicită, fapt ce constituie temei de restituire a

acesteia în temeiul art. 4261 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă.

Astfel, în conformitate cu art. 75 alin. (2) Cod de procedură civilă, procesele

civile ale persoanelor juridice se susțin în instanța de judecată de către organele lor de

administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte

acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați

împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari

Din prevederile normei de drept citate supra rezultă că, pot avea calitatea de

reprezentanți ai persoanelor juridice în procesul civil: administratorii, salariații

persoanelor juridice, avocații și avocații stagiari. Prin urmare, nu orice subiect de

drept poate avea calitatea de reprezentant în procesul civil, legislația procesuală oferă

această posibilitate doar subiecților de drept cu statut special menționați mai sus.

Astfel, Colegiul susține că este inadmisibil ca în procesul civil o persoană

juridică să fie reprezentată de o altă persoană juridică, cu excepția cazurilor când

calitatea de administrator al persoanei juridice o are o altă persoană juridică (de

exemplu, organizația gestionară conform art. 70, alin. (6)-(8) din Legea privind

societățile pe acțiuni).

2

Din moment ce legea nu-i recunoaște unei persoane juridice posibilitatea de a

reprezenta procesual o altă persoană juridică, aceasta, pe de o parte, nu poate

beneficia de drepturile specifice prevăzute de lege pentru reprezentant în procesul

civil (printre care și dreptul de a semna cererea și de a o depune în judecată), iar pe de

altă parte, nici nu poate să transmită împuternicirile de reprezentare unei alte

persoane, or, din prevederile art. 81 din Codul de procedură civilă rezultă cert că

dreptul de a transmite împuternicirile de reprezentare unei alte persoane îl are doar

reprezentantul (administratorii, salariații persoanelor juridice, avocații și avocații

stagiari).

Împuternicirile avocaților de reprezentare în procesul civil a persoanelor juridice,

se atestă prin mandatul semnat de client (reprezentat). Astfel, din prevederile art. 80

alin. (7) din Codul de procedură civilă rezultă că, împuternicirile date avocatului sau

avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de

avocat.

Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie

2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și

modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 2 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al

avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sânt

documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în instanța de

judecată. Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente obligatorii:

1) pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului asociat de avocați;

c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e) denumirea ,,MANDAT”;

f) numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și data eliberării; h) numărul

contractului de asistență juridică și data semnării; i) numărul deciziei coordonatorului

Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

și data semnării; j) semnătura avocatului, certificată prin ștampilă; 2) pe verso se

inserează: a) împuternicirile avocatului; numele și prenumele clientului; b) semnătura

clientului sau, după caz, a avocatului.

Potrivit pct. 8 din Hotărârea menționată, împuternicirile avocatului și ale

avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură

civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura

întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură,

avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul ,,Conform procurii

anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului

sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se

prezintă împreună cu mandatul.

De asemenea Colegiul reține, că potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea

cu privire la avocatură, nu se admite acordarea de către avocat a asistenței juridice de

reprezentare a intereselor în instanța de judecată în alt temei, decât în baza

contractului de asistență juridică, iar mandatul avocațial reprezintă un act juridic de

3

confirmare a împuternicirilor avocatului în raport cu terții și/sau instanța de judecată.

Contractul de asistență juridică, reprezentând în esență o prestație de servicii, cade sub

incidența reglementărilor art. 936 din Codul civil. Or, contractul de asistență juridică,

reținând natura prestației și subiectul special al acesteia, are un caracter intuitu

personae, având la bază încrederea clientului în avocatul cu care a contract și, în acest

sens urmează, a fi executat personal de către avocatul cu care a contractat clientul.

Din prevederile art. 81 din Codul de procedură civilă rezultă că, împuternicirea

de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de

a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a

renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul

acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a

încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri

unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de

executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre

urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care

trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată

reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

La caz, în vederea demonstrării existenței împuternicirilor de reprezentare a

intereselor ÎM „Moldcell” SA, avocatul Victor Stroevici a prezentat mandatul

avocațial seria MA nr. 1195248 din 11 februarie 2019, versoul căruia, în numele

clientului, este semnat de către SRL „COLECT HOUSE”.

În așa mod, se constată cu certitudine că avocatul Victor Stroevici a declarat

recurs împotriva încheierii din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, fără a avea

împuternicirea să depună cererea de recurs, circumstanță determinată de cadrul

normativ aplicabil speței și practicile existente, deoarece, după cum s-a indicat

anterior, reclamant/apelant, cât și recurent în prezentul proces este ÎM „Moldcell” SA.

Cererea de apel în numele și interesele ultimei a fost întocmită, semnată și depusă, la

fel, de către avocatul Victor Stroevici în baza mandatului, care, însă, nu este semnat

de către administratorul persoanei juridice ÎM „Moldcell” SA, ci de către

administratorul unei alte persoane juridice, din nume propriu, în calitate de client al

avocatului.

Suplimentar, este de menționat faptul că SRL „COLECT HOUSE”, chiar și în

situația în care acționează în temeiul unui contract de mandat în numele ÎM

„Moldcell” SA, în calitate de client în cadrul unui raport juridic, nu a fost în drept de a

se prevala de statutul său în raport cu avocatul Victor Stroevici, cumulând atât

calitatea de client, cât și de executant în cadrul respectivului raport juridic.

Din această perspectivă, prevederile din contractul de mandat și din procură

contravin prevederilor imperative ale legii, fiind lovite de nulitate absolută în temeiul

art. 220 alin. (1) din Codul civil, deoarece dreptul de reprezentare procesuală poate să-

l aibă doar un reprezentant în procesul civil (art. 81 din Codul de procedură civilă).

Astfel, din moment ce SRL „COLECT HOUSE” nu poate avea, de principiu,

calitatea de reprezentant în procesul civil, transmiterea împuternicirilor de

4

reprezentare unei alte persoane, semnarea și depunerea cererii de recurs de către

aceasta din urmă contravine prevederilor art. 75, 81 din Codul de procedură civilă,

căci, nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuși, Colegiul

calificând situația juridică descrisă mai sus ca semnarea cererii de recurs de către o

persoană neîmputernicită de a o semna.

Reieșind din cele expuse, Colegiul reiterează că, realizarea dreptului de a ataca

hotărârea/încheierea judecătorească în lipsa dreptului de a o contesta de către avocat

în modul prescris de lege, reprezintă în esență o favorizare nejustificată a părții

recurente, în frauda regulilor unui proces echitabil.

În așa mod, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de ÎM

„Moldcell” SA, prin intermediul avocatului Victor Stroevici, împotriva încheierii din

20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, urmează a fi restituit.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se restituie recursul declarat de ÎM „Moldcell” SA, prin intermediul avocatului

Victor Stroevici, împotriva încheierii din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a ÎM „Moldcell” SA către SRL „Grand-

Tur”, Gheorghe Ciobanu cu privire la încasarea datoriei, ca fiind depus de o persoană

care nu este în drept să declare recurs.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5