2ra-264/18 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-264/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) dosarul nr. 2ra-264/18
Judecător: I. Secrieru
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila
Î N C H E I E R E
21 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea
examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Mixtă
„Moldcell” Societate pe Acțiuni, prin intermediul avocatului Natalia Covaliov,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă
„Moldcell” Societate pe Acțiuni împotriva Boleslavei Bulat, cu privire la încasarea
datoriei și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de Întreprinderea Mixtă „Moldcell” Societate pe Acțiuni și s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 10 mai 2017,
c o n s t a t ă :
La 26 ianuarie 2017, ÎM „Moldcell” SA s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Boleslavei Bulat, cu privire la încasarea datoriei și cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii s-a indicat că, între ÎM „Moldcell” SA în calitate de
operator și Bulat Boleslava în calitate de abonat, a fost încheiat contractul de
abonament și Acordul suplimentar potrivit căruia operatorul s-a obligat să ofere
abonatului posibilitatea de a beneficia de opțiunea promoțională de procurare a unui
telefon mobil la preț special, cu condiția achitării din partea abonatului a
abonamentului lunar pe o perioadă obligatorie prevăzută în contract.
Menționează că, în conformitate cu prevederile Acordului, părțile răspund pentru
neexecutarea obligațiilor sale fără restricții.
1
Având în vedere că abonatul a încetat să achite abonamentul lunar, a cauzat
operatorului un prejudiciu, care constă din datoria plus compensația, în valoare de
2 884, 28 lei.
Adițional compensației și datoriei acumulate, abonatul a acumulat și o penalitate
conform pct. 11 al acordului suplimentar de 0.5% pe zi, respectiv pentru 100 zile de
întârziere, suma de 1 442, 14 lei.
Solicită reclamantul, încasarea din contul Boleslavei Bulat în beneficiul ÎM
„Moldcell” SA a datoriei contractuale în sumă de 2 326, 42 lei, taxei de stat în sumă
de 270 lei și cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 10 mai 2017, cererea
de chemare în judecată a fost admisă parțial, fiind încasat de la Bulat Boleslava în
beneficiul ÎM „Moldcell” SA datoria în sumă de 2 884, 28 lei și penalitatea în
mărime de 1 442, 14 lei, iar în total suma de 4 326, 42 lei. În rest, cerințele au fost
respinse ca neîntemeiate.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 26 mai 2017, ÎM „Moldcell”
SA prin intermediul avocatului Natalia Covaliov, a contestat-o cu apel.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 octombrie 2017, s-a respins apelul
declarat de ÎM „Moldcell” SA și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul
Ciocana) din 10 mai 2017.
La 26 decembrie 2017, ÎM „Moldcell” SA prin intermediul avocatului Natalia
Covaliov a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea dispozițiilor
judecătorești în partea respingerii cerinței de încasare a cheltuielilor de judecată, cu
emiterea în această parte a unei noi hotărâri privind încasarea sumei de 1000 lei cu
titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și taxa de stat în sumă de 270
lei.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile judecătorești,
considerându-le în partea contestată neîntemeiate și ilegale.
Astfel, a indicat că, instanțele de judecată au ignorat faptul că, ÎM ,,Moldcell” a
împuternicit SRL ,,Incaso” să o reprezinte în instanțele de judecată, și prin urmare
serviciile juridice achitate de către SRL ,,Incaso” urmează a fi considerate drept
cheltuieli de judecată percepute de la persoanele în ale căror interese se exercită
actele procedurale.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 18
octombrie 2017 a fost expediată în adresa părților la 19 octombrie 2017, fapt
confirmat prin scrisoarea de însoțire cu nr. 15289 (f.d. 83), însă careva date privind
recepționarea deciziei de către recurent la materialele dosarului nu există.
Prin urmare, recursul declarat de ÎM „Moldcell” SA prin intermediul avocatului
Natalia Covaliov la 26 decembrie 2017, se consideră depus în termen.
2
La 22 ianuarie 2018, în conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, în adresa
Boleslavei Bulat a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței.
Intimata, Bulat Boleslava, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a
depus referință în termenul stabilit.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de ÎM „Moldcell” SA prin
intermediul avocatului Natalia Covaliov, urmează a fi declarat inadmisibil, din
următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:
nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie
aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau
analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept
procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată
de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost
judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și
ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba
de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane
care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de
judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau
în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „Moldcell” SA prin
intermediul avocatului Natalia Covaliov, este declarativ și nu se încadrează în
3
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de
ilegalitate a deciziei instanței de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, completul a constatat existența unuia
din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
În cazul de față, argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în
limitele stabilite de norma indicată, nefiind posibilă determinarea aspectului de
legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în
practică, cât și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi
considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia
Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,
conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Asito vs Republica
Moldova, 10 iulie 2001, Meyer vs Germania, 22 martie 2016 ), însă în recursul
declarat asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a considera recursul declarat de ÎM „Moldcell” SA prin intermediul
avocatului Natalia Covaliov, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Moldcell” Societate pe Acțiuni, prin
intermediul avocatului Natalia Covaliov, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecător Tatiana Vieru
judecători Maria Ghervas
Iuliana Oprea
4