2rci-28/19 — încetarea dreptului de ipotecă, anularea măsurilor de asigurare, separarea bunurilor din masa debitoare

2rci-28/19 — încetarea dreptului de ipotecă, anularea măsurilor de asigurare, separarea bunurilor din masa debitoare (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rci-28/19

prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud.: E. Bancov)

instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud.: V. Movilă, I. Dănăilă, E. Dvurecenschii)

instanța de revizuire: Curtea de Apel Cahul (jud.: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

D E C I Z I E

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Cozac Vladimir, reprezentat de

avocatul Lungu Vasile,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea pe Acțiuni „Zidarul - Cahul”, în procedura falimentului, împotriva

Societății pe Acțiuni „Daniel - P”, în procedura falimentului, Dermenji Oleg și

Cozac Vladimir, intervenient accesoriu, Agenția Servicii Publice a Republicii

Moldova, cu privire la încetarea dreptului de ipotecă, anularea măsurilor de

asigurare, și

cererea de chemare în judecată depusă de către Cozac Vladimir împotriva

Societății pe Acțiuni „Zidarul - Cahul” în procedura falimentului, Dermenji Oleg,

Serviciul Fiscal de Stat, Societății pe Acțiuni „Ormotex” și Casa Națională de

Asigurări Sociale, cu privire la separarea bunurilor din masa debitoare,

împotriva încheierii din 14 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Cozac Vladimir,

reprezentat de avocatul Lungu Vasile,

c o n s t a t ă :

La 23 ianuarie 2015, administratorul procesului de insolvabilitate a

Societății pe Acțiuni „Zidarul Cahul” Baracu Roman a depus o cerere de chemare

în judecată, împotriva Societății pe Acțiuni „Daniel - P” și Dermenji Oleg, cu

privire la încetarea obligației de ipotecă și rezilierea contractului de ipotecă.

Prin hotărârea din 29 aprilie 2016, Curtea de Apel Cahul a admis cererea

lichidatorului procesului de insolvabilitate al S.A. „Zidarul Cahul ” Baracu Roman.

În acest sens, instanța de judecată a statuat că se consideră încetată obligația de gaj

a S.A. „Zidarul Cahul ”, în procedura falimentului, față de S.A. „Daniel - P”, în

procedura falimentului și a reziliat contractul de ipotecă din 13 aprilie 2012,

încheiat între S.A. „Zidarul Cahul ”, în persoana administratorului Dermenji Oleg

și Dermenji Oleg, înregistrat la biroul notarului Munteanu Timofei cu nr. 3767. În

Pagină 1 din 8

definitiv, instanța de judecată a anulat măsurile de asigurare aplicate asupra

bunurilor imobile amplasate în or. Cahul, str. Șoseaua Griviței, nr. 20 (vol. I, f. d.

98 – 100).

La 19 august 2016, Curtea de Apel Cahul a admis cererea de revizuire

formulată de către Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, și a

casat hotărârea sus – citată. Drept motiv a servit temeiul prevăzut la art. 449 lit. c)

din Codul de procedură civilă. În speță, instanța de revizuire a constatat că, la 15

octombrie 2015, cedentul Dermenji Oleg, reprezentat de Dermenji Dionisie, și

revizuentul – cesionarul Cozac Vladimir au încheiat contractul privind cesiunea

dreptului de creanță nr. 9988 din 15 octombrie 2015. Astfel, hotărârea

judecătorească din 29 aprilie 2016 vizează drepturile cesionarului, care nu a fost

implicat în procesul anterior (vol. I, f. d. 27 – 30).

Într-un proces paralel, la 10 decembrie 2015, Cozac Vladimir a depus o

cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Zidarul - Cahul” în

procedura falimentului, intervenienților accesorii, Societatea pe Acțiuni „Daniel -

P” în procedura falimentului, Dermenji Oleg, și Serviciul Fiscal de Stat, cu privire

la separarea bunurilor imobile din masa debitoare.

Prin încheierea din 16 septembrie 2016, Curtea de Apel Cahul a introdus în

proces în calitate de intervenienți accesorii pe S.A. „Ormotex” și Casa Națională

de Asigurări Sociale (vol. II, f. d. 192 - 193).

La 3 februarie 2017, Curtea de Apel Cahul a dispus atragerea în calitate de

pârât pe Cozac Vladimir (vol. I, f. d. 125, 127 – 130).

Prin încheierea din 13 septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, acțiunile

intentate de către administratorul procesului de insolvabilitate a Societății pe

Acțiuni „Zidarul Cahul” Baracu Roman și cesionarul Cozac Vladimir au fost

conexate într-o singură procedură (vol. III, f. d. 22).

În baza hotărârii din 12 noiembrie 2018, Judecătoria Cahul, sediul Central a

admis cererea lichidatorului procesului de insolvabilitate al S.A. „Zidarul Cahul ”

Baracu Roman. În acest sens, instanța de judecată a statuat că se consideră încetată

obligația de gaj a S.A. „Zidarul Cahul ”, în procedura falimentului, față de S.A.

„Daniel - P”, în procedura falimentului și a reziliat contractul de ipotecă din 13

aprilie 2012, încheiat între S.A. „Zidarul Cahul ”, în persoana administratorului

Dermenji Oleg și Dermenji Oleg, înregistrat la biroul notarului Munteanu Timofei

cu nr. 3767. La fel, instanța de judecată a anulat măsurile de asigurare aplicate

asupra bunurilor imobile amplasate în or. Cahul, str. Șoseaua Griviței, nr. 20.

În cele de urmă, instanța de judecată a respins acțiunea avansată de Cozac

Vladimir, ca fiind neîntemeiată (vol. III, f. d. 99 – 104).

În argumentarea poziției juridice, instanța de judecată a considerat că

cesionarul Cozac Vladimir a încheiat contractul de cesiune după intentarea

procesului de insolvabilitate. Or, dreptul real al persoanei, care depune cerere de

separare, trebuie să existe până la inițierea procesului de insolvabilitate. Mai mult,

prin prisma art. 27 alin. (1) al Legii cu privire la ipotecă, s-a considerat că, în

contractul de ipotecă, nu a fost identificat dreptul creditorului ipotecar de a cesiona

dreptul său. Pe de altă parte, la momentul încheierii contractului de cesiune,

contractele de împrumut care au fost garantate prin contractul de ipotecă au fost

anulate irevocabil de hotărârea Judecătoriei Cahul din 26 ianuarie 2012.

Pagină 2 din 8

În drept, hotărârea a fost întemeiată pe art. 39 alin. (1), (2), art. 48 alin. (1) –

(3) din Legea insolvabilității.

La 28 noiembrie 2018, Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu

Vasile, a declarat recurs împotriva deciziei sus-enunțate.

Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul, recursul menționat

mai sus a fost respins și a fost menținută hotărârea din 12 noiembrie 2018 a

instanței de insolvabilitate (vol. III, f. d. 152 – 161). În esență, instanța de recurs a

preluat motivarea primei instanțe, considerând hotărârea judecătorească ca fiind

pronunțată în conformitate cu legea.

La 19 aprilie 2019, Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, a

promovat o cerere de revizuire împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de

Apel Cahul.

Prin încheierea din 14 iunie 2019, Colegiul judiciar al Curții de Apel Cahul a

respins, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire prezentată mai sus (vol. III, f. d.

196 – 199).

La 1 iulie 2019, prin intermediul serviciului poștal, Cozac Vladimir,

reprezentat de avocatul Lungu Vasile, a declarat cerere de recurs împotriva

încheierii sus-menționate. Revizuentul a cerut casarea încheierii respective,

deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul și a hotărârii din 12 noiembrie

2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central. În acest sens, Cozac Vladimir a solicitat

admiterea integrală a acțiunii avansate de el.

În motivarea ilegalității încheierii contestate, recurentul a afirmat, în privința

capătului de cerere privind separarea bunului din masa debitoare, că a aflat despre

intentarea procedurii de faliment față de S.A. „Zidarul Cahul” cu valorificarea

masei debitoare și distribuirea produsului final a bunurilor gajate în favoarea lui. În

acest caz, prin prisma art. 48 alin. (1) din Legea insolvabilității și art. 454 alin. (1)

din Codul civil, el a susținut că are un drept preferințial față de creanța creditorilor

chirografari validați în cadrul procesului de insolvabilitate, indiferent de timpul și

temeiul apariției acesteia. Prin urmare, Cozac Vladimir a pretins că are un drept

real asupra bunurilor gajate, care urmează a fi separate din masa debitoare.

În același context, potrivit cererii de recurs, contractul de ipotecă nr. 3767

din 13 aprilie 2012, rezilierea căruia a fost solicitată, a fost autentificat de către

notarul public, Munteanu Timofei. Respectiv, notarul urma să fie atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu, întrucât instanța de insolvabilitate și instanța de

recurs s-au expus asupra drepturilor procesuale și patrimoniale ale notarului

Munteanu Timofei.

Cu referire la capătul de cerere privind încetarea dreptului de gaj, recurentul

a precizat instanțele ierarhic inferioare nu au indicat concret norma procedurală în

temeiul căreia a fost încetat obligația de gaj.

La 16 iulie 2019, lichidatorului S.A. „Zidarul Cahul ” Baracu Roman a

formulat referință, prin care a cerut respingerea cererii de recurs. Aceeași părere a

fost susținut de către lichidatorul S.A. „Daniel-P”, în proces de faliment, Palade

Dionisie prin referința din 29 iulie 2019.

În conformitate cu articolul 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicare

încheierii.

Pagină 3 din 8

Curtea de Apel Cahul a pronunțat, în lipsa părților, încheierea contestată la

14 iunie 2019. Potrivit paginii web „Portalul instanțelor naționale de judecată”,

încheierea contestată a fost publicată la 14 iunie 2019.

Colegiul judiciar constată că instanța de revizuire a expediat participanților

la proces actul judecătoresc la 17 iunie 2019 (vol. III, f. d. 200). Date care ar

confirma recepționarea acesteia de către recurent lipsesc la dosar (a se vedea, spre

exemplu, Miragall Escolano și alții vs Spania, 25 ianuarie 2000, parag. 37; Diaz

Ochoa vs Spania, 22 iunie 2006, parag. 48; sau SC Raisa M. Shipping SRL vs

România, 8 ianuarie 2013, parag. 29 – 30).

Drept consecință, instanța de recurs constată că cererea dedusă judecății a

fost declarată în termenul prevăzut mai sus.

Verificând legalitatea încheierii din 14 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, în

raport de criticele invocate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea dedusă judecății

este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Cererea de recurs vizează refuzul instanței de revizuire de a redeschide un

proces civil încheiat cu decizia irevocabilă din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Cahul. Sub acest aspect, instanța de recurs subliniază că dreptul la judecarea într-

un mod echitabil de către „un tribunal”, așa cum este garantat de articolul 6 parag.

1 din Convenția europeană pentru drepturile omului, trebuie interpretat în lumina

Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere

finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea

Brumărescu vs România, 28 octombrie 1999, parag. 61; Roșca vs Moldova, 22

martie 2005, parag. 24).

La acest capitol, instanța de recurs notează că, în jurisprudența sa

consecventă, Curtea Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului

6 parag. 1 din Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la

încălcarea principiului indicat supra (a se vedea Popov vs Moldova (nr.2), 6

decembrie 2005, parag. 52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L. vs Moldova, 19 decembrie

2006, parag. 104-107 și 112-115; Melnic vs Moldova, 14 noiembrie 2006, par. 38 -

44; Istrate vs Moldova, 13 iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan vs Moldova, 17

decembrie 2013, parag. 17 – 21, Brantom International S.R.L. și alții vs Moldova,

10 februarie 2015, parag. 30 – 32; „Electronservice-Nord” S.A. vs Moldova, 2

iulie 2019, parag. 26).

În speță, recurentul – revizuent Cozac Vladimir a susținut, prin prisma mai

multor norme de drept, că instanțele de judecată au respins incorect capetele de

cerere referitor la separarea bunurilor din masa debitoare și încetarea dreptului de

gaj. Un alt argument invocat de el a vizatul faptul că notarul public Munteanu

Timofei, care a autentificat contractul de ipotecă nr. 3767 din 13 aprilie 2012, nu a

Pagină 4 din 8

fost introdus în procesul judiciar. Or, prin hotărârea din 12 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central și decizia din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Cahul, instanțele ierarhic inferioare s-au pronunțat în privința drepturilor

procesuale și patrimoniale ale notarului.

Curtea de Apel Cahul, care a examinat cererea de revizuire, a respins

alegațiile revizuentului ce țin de fondul cauzei, deoarece, potrivit practicii

judiciare, revizuirea este o cale de atac de retractare, care presupune redeschiderea

procedurilor judiciare. Referitor la al doilea temei, instanța de revizuire a observat

că revizuentul nu a demonstrat prin probe concrete existența unor drepturi ale

notarului public Munteanu Timofei în raportul juridic litigios.

Mai mult, instanța de judecată a considerat că atât Cozac Vladimir, cât și

avocatul lui Lungu Vasile nu dispun de dreptul de a depune cerere de revizuire în

numele notarului public în acord cu art. 447 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Pentru a adopta această soluție, instanța de revizuire s-a călăuzit de articolul

449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Potrivit acestuia, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

Totodată, instanța de revizuire a respins cererea formulată de Cozac

Vladimir în baza art. 449 lit. c) din aceeași lege potrivit căruia revizuirea se declară

în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care

nu au fost implicate în proces.

Instanța de recurs observă că cererea de recurs avansată de Cozac Vladimir

nu conține niciun temei prevăzut la articolul 432 din Codul de procedură civilă.

Totuși, în virtutea principiului jura novit curia, instanța de judecată are competența

de a decide asupra caracterului juridic al motivelor juridice inserate în recurs, prin

examinarea lor, în lumina temeiurilor articolului 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă.

Astfel, în corespundere cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură

civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească: a interpretat în mod eronat legea.

În cazul de față, competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire

trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune

nu este un motiv de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată

doar atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (a se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta -

Plus” S.R.L., citată mai sus, parag. 98).

În primul rând, Colegiul judiciar constată că revizuentul Cozac Vladimir nu

a fost mulțumit cu respingerea acțiunii lui prin hotărârea din 12 noiembrie 2018 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central și decizia din 31 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Cahul. În special, el a considerat că instanțele de judecată menționate au respins

incorect capetele de cerere referitor la separarea bunurilor din masa debitoare și

încetarea dreptului de gaj.

Pagină 5 din 8

Fără deosebiri remarcabile, Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu

Vasile, a reiterat aceeași poziția în cererea de revizuire și în prezenta cererea de

recurs. De fapt, acesta a dat o interpretare proprie articolelor interpretate anterior

prin hotărârile judecătorești irevocabile.

Pornind de la calificarea de „fapte sau circumstanțe noi și esențiale”,

Colegiul judiciar notează că însăși hotărârile judecătorești pronunțate în

detrimentul recurentului-revizuentului constau în interpretarea Legii

insolvabilității, Legii cu privire la ipotecă și Codului civil. Instanța de recurs

consideră că argumentele recurentului ce vizează modul de aplicare a acestor legi

nu pot fi apreciate ca fiind „informații” care nu au putut fi obținute anterior de el.

Așadar, aceste alegații nu pot fi calificate drept „fapt nou sau circumstanță

necunoscut și care nu ar fi putut fi cunoscut anterior” de către părțile din

procedură.

Pe această cale, instanța de recurs învederează că procedura de revizuire

intentată pe aceste temei a fost, în esență, o tentativă de rejudecare a cauzei asupra

unor aspecte pe care Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, le-a

invocat în procesul anterior. De altfel, cererea lui poate fi definită ca un „recurs în

deghizare”, al cărui scop era acela de a obține o nouă examinare a chestiunii de

drept decât o revizuire autentică, astfel cum este prevăzut la articolele 449-453 din

Codul de procedură civilă.

Prin urmare, potrivit jurisprudenței CtEDO, enumerate mai sus, simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași împrejurare de drept nu este un

temei de reexaminare a cauzei civile. În acest context, Curtea de Apel Cahul a

decis just că invocările revizuentului nu se încadrează în limitele art. 449 lit. b) din

Codul de procedură civilă.

În al doilea rând, Colegiul judiciar notează că recurentul Cozac Vladimir,

reprezentat de avocatul Lungu Vasile, a pretins că instanțele ierarhic inferioare au

pronunțat hotărâri judiciare care i-au lezat drepturile notarului public Munteanu

Timofei, care a autentificat contractul de ipotecă nr. 3767 din 13 aprilie 2012.

Din interpretarea art. 447 lit. b) din Codul de procedură civilă, rezultă că

sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au participat la

proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia

judecătorească. În completarea acestei norme de drept procedural, art. 75 alin. (1)

din Codul de procedură civilă prescrie că, în proces civil, persoanele fizice își pot

apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Rațiunea celor prezentate

impune, în mod logic prin analogie, că în cazul când revizuirea este declarată prin

reprezentant, la cererea de revizuire se anexează documentul, legalizat în modul

stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de

împuternicire. Prin urmare, orice revizuent are dreptul să invoce art. 449 lit. c) din

Codul de procedură civilă nemijlocit dacă respectă cerința articolului de mai sus.

În concluzie, ansamblul acestor norme de drept urmăresc scopul legitim al

protecției intereselor legale ale persoanei reprezentate, întrucât, în conformitate cu

art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de

reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana

reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Pagină 6 din 8

Din analiza cererii de revizuire și de recurs declarate de Cozac Vladimir,

instanța de recurs observă că avocatul revizuentului Lungu Vasile a semnat

personal cererile menționate (vol. III, f. d. 181, pe verso, și 207). În esență, în

fazele procesual anterioare, interesele revizuentului au fost apărate, la fel, de

avocatul Lungu Vasile, fiind împuternicit prin mandatul seria MA nr. 0472739 din

11 noiembrie 2015 (vol. II, f. d. 4).

Instanța de judecată subliniază că revizuirea este o cale de atac de retractare,

distinctă de caile ordinare, care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în

privința unei cauze civile, reglementată de Capitolul XXXIX din Codul de

procedură civilă (art. 446 - 453). Conjunctură relată implică obligația pozitivă a

persoanei, după caz, notarul public Munteanu Timofei, de a depune cererea de

revizuire sau de a elibera mandat reprezentantului lui, precum și de a demonstra

care drepturi i-au fost lezate prin hotărârile pronunțate.

Dimpotrivă cu cele prezentate, Colegiul de control judiciar constată că

materialele cauzei nu demonstrează că notarul menționat a avut vreo intenție reală

de a formula o asemenea cerere. Mai mult, revizuentul sau avocatul acestuia nu au

prezentat dovezi pertinente despre înștiințarea notarului și, după caz, răspunsul lui,

la o atare solicitare. Cu alte cuvinte, mandatul din numele notarului eliberat pe

numele avocatului nu a fost furnizat sau anexat la cererea de recurs. Or, Curtea de

Apel Cahul a respins expres cererea de revizuire în temeiul art. 447 lit. c) din

Codul de procedură civilă și a menționat că revizuentul și avocatul lui nu au avut

dreptul de a declara cererea de revizuire. Totuși, recurentul nu a combătut în niciun

mod raționamentul instanței de revizuire.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs consideră că motive de a se

îndepărta de la concluzia Curții de Apel Cahul din încheierea din 14 iunie 2019 nu

au fost constatate. Sub sancțiunea art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

Curtea de Apel Cahul a respins corect cererea dedusă judecății ca fiind

inadmsibilă.

Din perspectivele evocate mai sus, Colegiul de control judiciar notează că

abordarea Curții de Apel Chișinău din încheierea din 14 iunie 2019 este

compatibilă cu principiul securității raporturilor juridice garantat de art. 6 alin. (1)

din CEDO. O altă apreciere juridică ar deroga, într-un mod evident, de la

constatările CtEDO pe cazuri similare cum ar fi, Popov vs Moldova (nr. 2),

ibidem, parag. 50 - 51; „Oferta Plus” S.R.L. vs Moldova, ibidem, parag. 105 - 107;

Eugenia și Doina Duca vs Moldova, ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L.

vs Moldova din 13 decembrie 2016, parag. 12 - 14.

Pe baza celor prezentate, instanța de judecată notează că instanța de revizuire

a interpretat corect articolul 449 lit. b) și articolul 447 lit. b) din Codul de

procedură civilă. Astfel, este cert că nu este incident vreun caz de încălcare a

normelor de drept de material prevăzut la art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de

procedură civilă. În atare condiții, nu există temeiuri legale de a admite cererea de

recurs și, după caz, cererea de revizuire.

Având în vedere circumstanțele stabilite supra, Colegiul Civil, Comercial și

de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

recursul declarat de către Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile,

este pasibil de respins ca fiind neîntemeiat.

Pagină 7 din 8

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Cozac Vladimir, reprezentat de

avocatul Lungu Vasile.

Se menține încheierea din 14 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Pagină 8 din 8