2rci-28/19 — încetarea dreptului de ipotecă, anularea măsurilor de asigurare, separarea bunurilor din masa debitoare

Dosarul nr. 2rci-28/19 prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud.: E. Bancov) instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud.: V. Movilă, I. Dănăilă, E. Dvurecenschii) instanța de revizuire: Curtea de Apel Cahul (jud.: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă) D E C I Z I E 31 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Zidarul - Cahul”, în procedura falimentului, împotriva Societății pe Acțiuni „Daniel - P”, în procedura falimentului, Dermenji Oleg și Cozac Vladimir, intervenient accesoriu, Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, cu privire la încetarea dreptului de ipotecă, anularea măsurilor de asigurare, și cererea de chemare în judecată depusă de către Cozac Vladimir împotriva Societății pe Acțiuni „Zidarul - Cahul” în procedura falimentului, Dermenji Oleg, Serviciul Fiscal de Stat, Societății pe Acțiuni „Ormotex” și Casa Națională de Asigurări Sociale, cu privire la separarea bunurilor din masa debitoare, împotriva încheierii din 14 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, c o n s t a t ă : La 23 ianuarie 2015, administratorul procesului de insolvabilitate a Societății pe Acțiuni „Zidarul Cahul” Baracu Roman a depus o cerere de chemare în judecată,

împotriva Societății pe Acțiuni „Daniel - P” și Dermenji Oleg, cu privire la încetarea obligației de ipotecă și rezilierea contractului de ipotecă. Prin hotărârea din 29 aprilie 2016, Curtea de Apel Cahul a admis cererea lichidatorului procesului de insolvabilitate al S.A. „Zidarul Cahul ” Baracu Roman. În acest sens, instanța de judecată a statuat că se consideră încetată obligația de gaj a S.A. „Zidarul Cahul ”, în procedura falimentului, față de S.A. „Daniel - P”, în procedura falimentului și a reziliat contractul de ipotecă din 13 aprilie 2012, încheiat între S.A. „Zidarul Cahul ”, în persoana administratorului Dermenji Oleg și Dermenji Oleg, înregistrat la biroul notarului Munteanu Timofei cu nr. 3767. În Pagină 1 din 8 definitiv, instanța de judecată a anulat măsurile de asigurare aplicate asupra bunurilor imobile amplasate în or.

Cahul, str. Șoseaua Griviței, nr. 20 (vol. I, f. d. 98 – 100). La 19 august 2016, Curtea de Apel Cahul a admis cererea de revizuire formulată de către Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, și a casat hotărârea sus – citată. Drept motiv a servit temeiul prevăzut la art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

În speță, instanța de revizuire a constatat că, la 15 octombrie 2015, cedentul Dermenji Oleg, reprezentat de Dermenji Dionisie, și revizuentul – cesionarul Cozac Vladimir au încheiat contractul privind cesiunea dreptului de creanță nr. 9988 din 15 octombrie 2015. Astfel, hotărârea judecătorească din 29 aprilie 2016 vizează drepturile cesionarului, care nu a fost implicat în procesul anterior (vol. I, f. d. 27 – 30). Într-un proces paralel, la 10 decembrie 2015, Cozac Vladimir a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Zidarul - Cahul” în procedura falimentului, intervenienților accesorii, Societatea pe Acțiuni „Daniel - P” în procedura falimentului, Dermenji Oleg, și Serviciul Fiscal de Stat, cu privire la separarea bunurilor imobile din masa debitoare.

Prin încheierea din 16 septembrie 2016, Curtea de Apel Cahul a introdus în proces în calitate de intervenienți accesorii pe S.A. „Ormotex” și Casa Națională de Asigurări Sociale (vol. II, f. d. 192 - 193). La 3 februarie 2017, Curtea de Apel Cahul a dispus atragerea în calitate de pârât pe Cozac Vladimir (vol. I, f. d. 125, 127 – 130). Prin încheierea din 13 septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, acțiunile intentate de către administratorul procesului de insolvabilitate a Societății pe Acțiuni „Zidarul Cahul” Baracu Roman și cesionarul Cozac Vladimir au fost conexate într-o singură procedură (vol. III, f. d. 22). În baza hotărârii din 12 noiembrie 2018, Judecătoria Cahul, sediul Central a admis cererea lichidatorului procesului de insolvabilitate al S.A.

„Zidarul Cahul ” Baracu Roman. În acest sens, instanța de judecată a statuat că se consideră încetată obligația de gaj a S.A. „Zidarul Cahul ”, în procedura falimentului, față de S.A. „Daniel - P”, în procedura falimentului și a reziliat contractul de ipotecă din 13 aprilie 2012, încheiat între S.A. „Zidarul Cahul ”, în persoana administratorului Dermenji Oleg și Dermenji Oleg, înregistrat la biroul notarului Munteanu Timofei cu nr. 3767. La fel, instanța de judecată a anulat măsurile de asigurare aplicate asupra bunurilor imobile amplasate în or. Cahul, str. Șoseaua Griviței, nr. 20. În cele de urmă, instanța de judecată a respins acțiunea avansată de Cozac Vladimir, ca fiind neîntemeiată (vol. III, f. d. 99 – 104). În argumentarea poziției juridice, instanța de judecată a considerat că cesionarul Cozac Vladimir a încheiat contractul de cesiune după intentarea procesului de insolvabilitate.

Or, dreptul real al persoanei, care depune cerere de separare, trebuie să existe până la inițierea procesului de insolvabilitate. Mai mult, prin prisma art. 27 alin. (1) al Legii cu privire la ipotecă, s-a considerat că, în contractul de ipotecă, nu a fost identificat dreptul creditorului ipotecar de a cesiona dreptul său. Pe de altă parte, la momentul încheierii contractului de cesiune, contractele de împrumut care au fost garantate prin contractul de ipotecă au fost anulate irevocabil de hotărârea Judecătoriei Cahul din 26 ianuarie 2012. Pagină 2 din 8 În drept, hotărârea a fost întemeiată pe art. 39 alin. (1), (2), art. 48 alin. (1) – (3) din Legea insolvabilității. La 28 noiembrie 2018, Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, a declarat recurs împotriva deciziei sus-enunțate.

Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul, recursul menționat mai sus a fost respins și a fost menținută hotărârea din 12 noiembrie 2018 a instanței de insolvabilitate (vol. III, f. d. 152 – 161). În esență, instanța de recurs a preluat motivarea primei instanțe, considerând hotărârea judecătorească ca fiind pronunțată în conformitate cu legea. La 19 aprilie 2019, Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, a promovat o cerere de revizuire împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul. Prin încheierea din 14 iunie 2019, Colegiul judiciar al Curții de Apel Cahul a respins, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire prezentată mai sus (vol. III, f. d. 196 – 199). La 1 iulie 2019, prin intermediul serviciului poștal, Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, a declarat cerere de recurs împotriva încheierii sus-menționate.

Revizuentul a cerut casarea încheierii respective, deciziei din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul și a hotărârii din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central. În acest sens, Cozac Vladimir a solicitat admiterea integrală a acțiunii avansate de el. În motivarea ilegalității încheierii contestate, recurentul a afirmat, în privința capătului de cerere privind separarea bunului din masa debitoare, că a aflat despre intentarea procedurii de faliment față de S.A. „Zidarul Cahul” cu valorificarea masei debitoare și distribuirea produsului final a bunurilor gajate în favoarea lui. În acest caz, prin prisma art. 48 alin. (1) din Legea insolvabilității și art. 454 alin. (1) din Codul civil, el a susținut că are un drept preferințial față de creanța creditorilor chirografari validați în cadrul procesului de insolvabilitate, indiferent de timpul și temeiul apariției acesteia.

Prin urmare, Cozac Vladimir a pretins că are un drept real asupra bunurilor gajate, care urmează a fi separate din masa debitoare. În același context, potrivit cererii de recurs, contractul de ipotecă nr. 3767 din 13 aprilie 2012, rezilierea căruia a fost solicitată, a fost autentificat de către notarul public, Munteanu Timofei. Respectiv, notarul urma să fie atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, întrucât instanța de insolvabilitate și instanța de recurs s-au expus asupra drepturilor procesuale și patrimoniale ale notarului Munteanu Timofei. Cu referire la capătul de cerere privind încetarea dreptului de gaj, recurentul a precizat instanțele ierarhic inferioare nu au indicat concret norma procedurală în temeiul căreia a fost încetat obligația de gaj.

La 16 iulie 2019, lichidatorului S.A. „Zidarul Cahul ” Baracu Roman a formulat referință, prin care a cerut respingerea cererii de recurs. Aceeași părere a fost susținut de către lichidatorul S.A. „Daniel-P”, în proces de faliment, Palade Dionisie prin referința din 29 iulie 2019. În conformitate cu articolul 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicare încheierii.

Pagină 3 din 8 Curtea de Apel Cahul a pronunțat, în lipsa părților, încheierea contestată la 14 iunie 2019. Potrivit paginii web „Portalul instanțelor naționale de judecată”, încheierea contestată a fost publicată la 14 iunie 2019. Colegiul judiciar constată că instanța de revizuire a expediat participanților la proces actul judecătoresc la 17 iunie 2019 (vol. III, f. d. 200). Date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent lipsesc la dosar (a se vedea, spre exemplu, Miragall Escolano și alții vs Spania, 25 ianuarie 2000, parag. 37; Diaz Ochoa vs Spania, 22 iunie 2006, parag. 48; sau SC Raisa M. Shipping SRL vs România, 8 ianuarie 2013, parag. 29 – 30). Drept consecință, instanța de recurs constată că cererea dedusă judecății a fost declarată în termenul prevăzut mai sus.

Verificând legalitatea încheierii din 14 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, în raport de criticele invocate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea dedusă judecății este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, pentru motivele ce succed. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea. Cererea de recurs vizează refuzul instanței de revizuire de a redeschide un proces civil încheiat cu decizia irevocabilă din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul.

Sub acest aspect, instanța de recurs subliniază că dreptul la judecarea într- un mod echitabil de către „un tribunal”, așa cum este garantat de articolul 6 parag. 1 din Convenția europeană pentru drepturile omului, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă, declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea Brumărescu vs România, 28 octombrie 1999, parag.

61; Roșca vs Moldova, 22 martie 2005, parag. 24). La acest capitol, instanța de recurs notează că, în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la încălcarea principiului indicat supra (a se vedea Popov vs Moldova (nr.2), 6 decembrie 2005, parag. 52 – 58; „Oferta Plus” S.R.L. vs Moldova, 19 decembrie 2006, parag. 104-107 și 112-115; Melnic vs Moldova, 14 noiembrie 2006, par. 38 - 44; Istrate vs Moldova, 13 iunie 2006, par. 46 – 61, Lipcan vs Moldova, 17 decembrie 2013, parag. 17 – 21, Brantom International S.R.L. și alții vs Moldova, 10 februarie 2015, parag.

30 – 32; „Electronservice-Nord” S.A. vs Moldova, 2 iulie 2019, parag. 26). În speță, recurentul – revizuent Cozac Vladimir a susținut, prin prisma mai multor norme de drept, că instanțele de judecată au respins incorect capetele de cerere referitor la separarea bunurilor din masa debitoare și încetarea dreptului de gaj. Un alt argument invocat de el a vizatul faptul că notarul public Munteanu Timofei, care a autentificat contractul de ipotecă nr. 3767 din 13 aprilie 2012, nu a Pagină 4 din 8 fost introdus în procesul judiciar. Or, prin hotărârea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și decizia din 31 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul, instanțele ierarhic inferioare s-au pronunțat în privința drepturilor procesuale și patrimoniale ale notarului.

Curtea de Apel Cahul, care a examinat cererea de revizuire, a respins alegațiile revizuentului ce țin de fondul cauzei, deoarece, potrivit practicii judiciare, revizuirea este o cale de atac de retractare, care presupune redeschiderea procedurilor judiciare. Referitor la al doilea temei, instanța de revizuire a observat că revizuentul nu a demonstrat prin probe concrete existența unor drepturi ale notarului public Munteanu Timofei în raportul juridic litigios. Mai mult, instanța de judecată a considerat că atât Cozac Vladimir, cât și avocatul lui Lungu Vasile nu dispun de dreptul de a depune cerere de revizuire în numele notarului public în acord cu art. 447 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Pentru a adopta această soluție, instanța de revizuire s-a călăuzit de articolul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Potrivit acestuia, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Totodată, instanța de revizuire a respins cererea formulată de Cozac Vladimir în baza art. 449 lit. c) din aceeași lege potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Instanța de recurs observă că cererea de recurs avansată de Cozac Vladimir nu conține niciun temei prevăzut la articolul 432 din Codul de procedură civilă. Totuși, în virtutea principiului jura novit curia, instanța de judecată are competența de a decide asupra caracterului juridic al motivelor juridice inserate în recurs, prin examinarea lor, în lumina temeiurilor articolului 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, în corespundere cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a interpretat în mod eronat legea. În cazul de față, competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un motiv de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, pe motivul unor circumstanțe esențiale și convingătoare (a se vedea cauzele Roșca, citată mai sus, parag. 25 sau „Oferta - Plus” S.R.L., citată mai sus, parag. 98). În primul rând, Colegiul judiciar constată că revizuentul Cozac Vladimir nu a fost mulțumit cu respingerea acțiunii lui prin hotărârea din 12 noiembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și decizia din 31 ianuarie 2018 a Curții de Apel Cahul. În special, el a considerat că instanțele de judecată menționate au respins incorect capetele de cerere referitor la separarea bunurilor din masa debitoare și încetarea dreptului de gaj.

Pagină 5 din 8 Fără deosebiri remarcabile, Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, a reiterat aceeași poziția în cererea de revizuire și în prezenta cererea de recurs. De fapt, acesta a dat o interpretare proprie articolelor interpretate anterior prin hotărârile judecătorești irevocabile. Pornind de la calificarea de „fapte sau circumstanțe noi și esențiale”, Colegiul judiciar notează că însăși hotărârile judecătorești pronunțate în detrimentul recurentului-revizuentului constau în interpretarea Legii insolvabilității, Legii cu privire la ipotecă și Codului civil. Instanța de recurs consideră că argumentele recurentului ce vizează modul de aplicare a acestor legi nu pot fi apreciate ca fiind „informații” care nu au putut fi obținute anterior de el.

Așadar, aceste alegații nu pot fi calificate drept „fapt nou sau circumstanță necunoscut și care nu ar fi putut fi cunoscut anterior” de către părțile din procedură. Pe această cale, instanța de recurs învederează că procedura de revizuire intentată pe aceste temei a fost, în esență, o tentativă de rejudecare a cauzei asupra unor aspecte pe care Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, le-a invocat în procesul anterior. De altfel, cererea lui poate fi definită ca un „recurs în deghizare”, al cărui scop era acela de a obține o nouă examinare a chestiunii de drept decât o revizuire autentică, astfel cum este prevăzut la articolele 449-453 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, potrivit jurisprudenței CtEDO, enumerate mai sus, simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași împrejurare de drept nu este un temei de reexaminare a cauzei civile.

În acest context, Curtea de Apel Cahul a decis just că invocările revizuentului nu se încadrează în limitele art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. În al doilea rând, Colegiul judiciar notează că recurentul Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, a pretins că instanțele ierarhic inferioare au pronunțat hotărâri judiciare care i-au lezat drepturile notarului public Munteanu Timofei, care a autentificat contractul de ipotecă nr. 3767 din 13 aprilie 2012. Din interpretarea art. 447 lit. b) din Codul de procedură civilă, rezultă că sunt în drept să depună cerere de revizuire persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească.

În completarea acestei norme de drept procedural, art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă prescrie că, în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Rațiunea celor prezentate impune, în mod logic prin analogie, că în cazul când revizuirea este declarată prin reprezentant, la cererea de revizuire se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire. Prin urmare, orice revizuent are dreptul să invoce art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă nemijlocit dacă respectă cerința articolului de mai sus.

În concluzie, ansamblul acestor norme de drept urmăresc scopul legitim al protecției intereselor legale ale persoanei reprezentate, întrucât, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Pagină 6 din 8 Din analiza cererii de revizuire și de recurs declarate de Cozac Vladimir, instanța de recurs observă că avocatul revizuentului Lungu Vasile a semnat personal cererile menționate (vol. III, f. d. 181, pe verso, și 207). În esență, în fazele procesual anterioare, interesele revizuentului au fost apărate, la fel, de avocatul Lungu Vasile, fiind împuternicit prin mandatul seria MA nr. 0472739 din 11 noiembrie 2015 (vol. II, f. d. 4). Instanța de judecată subliniază că revizuirea este o cale de atac de retractare, distinctă de caile ordinare, care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze civile, reglementată de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă (art. 446 - 453). Conjunctură relată implică obligația pozitivă a persoanei, după caz, notarul public Munteanu Timofei, de a depune cererea de revizuire sau de a elibera mandat reprezentantului lui, precum și de a demonstra care drepturi i-au fost lezate prin hotărârile pronunțate.

Dimpotrivă cu cele prezentate, Colegiul de control judiciar constată că materialele cauzei nu demonstrează că notarul menționat a avut vreo intenție reală de a formula o asemenea cerere. Mai mult, revizuentul sau avocatul acestuia nu au prezentat dovezi pertinente despre înștiințarea notarului și, după caz, răspunsul lui, la o atare solicitare. Cu alte cuvinte, mandatul din numele notarului eliberat pe numele avocatului nu a fost furnizat sau anexat la cererea de recurs. Or, Curtea de Apel Cahul a respins expres cererea de revizuire în temeiul art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă și a menționat că revizuentul și avocatul lui nu au avut dreptul de a declara cererea de revizuire. Totuși, recurentul nu a combătut în niciun mod raționamentul instanței de revizuire.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs consideră că motive de a se îndepărta de la concluzia Curții de Apel Cahul din încheierea din 14 iunie 2019 nu au fost constatate. Sub sancțiunea art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Cahul a respins corect cererea dedusă judecății ca fiind inadmsibilă. Din perspectivele evocate mai sus, Colegiul de control judiciar notează că abordarea Curții de Apel Chișinău din încheierea din 14 iunie 2019 este compatibilă cu principiul securității raporturilor juridice garantat de art. 6 alin. (1) din CEDO. O altă apreciere juridică ar deroga, într-un mod evident, de la constatările CtEDO pe cazuri similare cum ar fi, Popov vs Moldova (nr. 2), ibidem, parag.

50 - 51; „Oferta Plus” S.R.L. vs Moldova, ibidem, parag. 105 - 107; Eugenia și Doina Duca vs Moldova, ibidem, parag. 36 – 38, „Rusu Lintax” S.R.L. vs Moldova din 13 decembrie 2016, parag. 12 - 14. Pe baza celor prezentate, instanța de judecată notează că instanța de revizuire a interpretat corect articolul 449 lit. b) și articolul 447 lit. b) din Codul de procedură civilă. Astfel, este cert că nu este incident vreun caz de încălcare a normelor de drept de material prevăzut la art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă. În atare condiții, nu există temeiuri legale de a admite cererea de recurs și, după caz, cererea de revizuire. Având în vedere circumstanțele stabilite supra, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile, este pasibil de respins ca fiind neîntemeiat.

Pagină 7 din 8 În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Cozac Vladimir, reprezentat de avocatul Lungu Vasile. Se menține încheierea din 14 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Tatiana Vieru Judecători Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu Pagină 8 din 8