2ra-1429/19 — incasarea despăgubirii în ordine de regres

Dosarul nr. 2ra-1429/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: O. Cojocaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) Î N C H E I E R E 31 iulie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecător Ion Druță judecătorii Tatiana Vieru Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman Plămădeală, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni împotriva lui Veaceslav Ursul cu privire la încasarea despăgubirii în ordine de regres, împotriva deciziei din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a admis apelul declarat de Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, s-a casat hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea înaintată de Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni, c o n s t a t ă: La data de 16 octombrie 2017, CIA „Asito” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Ursul cu privire la încasarea despăgubirii în ordine de regres.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 08 iunie 2015, pârâtul Veaceslav Ursul conducând autovehiculul de model Volkswagen Passat, cu n/î xx, la intersecția străzilor Petricani și Calea Orheiului din municipiul Chișinău, a comis accidentul rutier, în rezultatul căruia a fost deteriorat autovehiculul de model Volkswagen Golf, cu n/î xx, aflat în proprietatea lui Dumitru Grosu. A mai indicat că în rezultatul accidentului enunțat, Veaceslav Ursul a fost recunoscut vinovat de producerea accidentului rutier, fiindu-i aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 1000 lei.

A remarcat că având în vedere că posesorul autovehiculului de model Volkswagen Passat cu n/î xx, la data producerii accidentului rutier, a avut încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 001422157 din 29 martie 2015, CIA „Asito” SA a achitat despăgubirea de asigurare pentru prejudiciul cauzat de către pârât în sumă de 8000 lei. A notat că prezenta acțiune în ordine de regres este una întemeiată din 1 considerentele că pârâtul Veaceslav Ursul, care este răspunzător de producerea accidentului rutier, la momentul producerii accidentului nu dispunea de certificatul de revizie tehnică. Reclamanta CIA „Asito” SA a solicitat încasarea din contul lui Veaceslav Ursul în beneficiul acesteia a sumei de 8000 lei, cât și cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat în mărime de 270 lei.

Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de CIA „Asito” SA împotriva lui Veaceslav Ursul cu privire la încasarea despăgubirii în ordine de regres. În susținerea soluției sale, prima instanță cu trimitere la prevederile art. 29 lit. f) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, a reținut că automobilul pârâtului nu se află la evidență în Republica Moldova, este înregistrat în stânga Nistrului și dispune de ecuson de revizie tehnică eliberat de organele abilitate, fapt care face imposibilă supunerea autovehiculului reviziei tehnice în Republica Moldova.

Astfel, instanța de fond a conchis că aceste circumstanțe nu pot fi imputabile pârâtului, din care considerente a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii înaintate de CIA „Asito” SA. Prin decizia din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de CIA „Asito” SA, s-a casat hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea înaintată de CIA „Asito” SA, s-a încasat de la Veaceslav Ursul în beneficiul CIA „Asito” SA despăgubirea de asigurare în mărime de 8000 lei, taxa de stat pentru depunerea acțiunii în prima instanță în mărime de 270 lei și taxa de stat pentru examinarea cererii de apel în mărime de 202, 50 lei.

Instanța de apel în susținerea soluției sale, în temeiul art. 1329 alin. (1) Сod civil și art. 29 lit. f) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, a conchis că acțiunea de regres față de persoana vinovată în comiterea accidentului rutier, Veaceslav Ursul, care la momentul comiterii accidentului rutier nu dispunea de certificat de revizie tehnică a mijlocului de transport de model Volkswagen cu n/î xx, este una justificată.

Instanța de apel a mai reținut drept neîntemeiat argumentul instanței de fond că la momentul producerii accidentului rutier, Veaceslav Ursul deținea certificatul de revizie tehnică eliberat de organele abilitate din Transnistria, or Hotărârea Guvernului nr. 1407 din 08 noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informațional automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al transporturilor și introducerea testării autovehiculelor și remorcilor acestora, prevede expres faptul că testarea tehnică se efectuează de către stațiile de testare autorizate în modul stabilit, iar modul stabilit presupune autorizarea instituțiilor respective de către organele constituționale ale Republicii Moldova, deci în cazul în care stația tehnică unde autovehiculul de model Volkswagen Passat cu n/î xx a fost supus reviziei tehnice era autorizată de organele constituționale, atunci automobilul se regăsea în Sistemul Informațional Automatizat de evidență și căutare a programului „Autotest”.

Deci, ecusonul eliberat de organele din Transnistria, nu corespunde formei prestabilite de organele constituționale a Republicii Moldova. La 17 mai 2019, Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman Plămădeală, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 februarie 2019 a Curții de 2 Apel Chișinău. În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este una nefondată, lipsită de suport normativ și faptic, rezultată din aprecierea subiectivă și incompletă a legislației în vigoare. Astfel, recurentul consideră că odată ce prin certificatul de înmatriculare a autovehiculului de model Volkswagen Passat cu n/î xx, automobil ce a constituit obiectul contractului de asigurare enunțat, nu se afla la evidență în Republica Moldova, respectiv efectuarea reviziei tehnice de către stațiile de testare autorizate în modul prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1407 din 08 noiembrie 1999, nu era posibilă.

În acest sens, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cât și încasarea cheltuielilor de judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 februarie 2019, fiind expediată participanților la proces, însă la materialele dosarului lipsește careva probe care ar indica la recepționarea de către recurent a deciziei instanței de apel.

Astfel, luând în considerare cele menționate, se apreciază că cererea de recurs depusă de către Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman Plămădeală a fost declarată în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman Plămădeală nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. 3 Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului judecătoresc recurat.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman Plămădeală ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman Plămădeală, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecător Ion Druță judecătorii Tatiana Vieru Sveatoslav Moldovan 4