2ra-1429/19 — incasarea despăgubirii în ordine de regres
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea despăgubirii în ordine de regres
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1429/19 — incasarea despăgubirii în ordine de regres (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1429/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: O. Cojocaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)
Î N C H E I E R E
31 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecător Ion Druță
judecătorii Tatiana Vieru
Sveatoslav Moldovan
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către
Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman Plămădeală,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Compania
Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni împotriva lui Veaceslav
Ursul cu privire la încasarea despăgubirii în ordine de regres,
împotriva deciziei din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a
admis apelul declarat de Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe
Acțiuni, s-a casat hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea înaintată de
Compania Internațională de Asigurări „Asito” Societate pe Acțiuni,
c o n s t a t ă:
La data de 16 octombrie 2017, CIA „Asito” SA a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Veaceslav Ursul cu privire la încasarea despăgubirii în ordine
de regres.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 08 iunie 2015, pârâtul Veaceslav
Ursul conducând autovehiculul de model Volkswagen Passat, cu n/î xx, la
intersecția străzilor Petricani și Calea Orheiului din municipiul Chișinău, a comis
accidentul rutier, în rezultatul căruia a fost deteriorat autovehiculul de model
Volkswagen Golf, cu n/î xx, aflat în proprietatea lui Dumitru Grosu.
A mai indicat că în rezultatul accidentului enunțat, Veaceslav Ursul a fost
recunoscut vinovat de producerea accidentului rutier, fiindu-i aplicată sancțiunea
sub formă de amendă în mărime de 1000 lei.
A remarcat că având în vedere că posesorul autovehiculului de model
Volkswagen Passat cu n/î xx, la data producerii accidentului rutier, a avut încheiat
contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de
autovehicule nr. 001422157 din 29 martie 2015, CIA „Asito” SA a achitat
despăgubirea de asigurare pentru prejudiciul cauzat de către pârât în sumă de 8000
lei.
A notat că prezenta acțiune în ordine de regres este una întemeiată din
1
considerentele că pârâtul Veaceslav Ursul, care este răspunzător de producerea
accidentului rutier, la momentul producerii accidentului nu dispunea de certificatul
de revizie tehnică.
Reclamanta CIA „Asito” SA a solicitat încasarea din contul lui Veaceslav Ursul
în beneficiul acesteia a sumei de 8000 lei, cât și cheltuielile de judecată sub formă
de taxă de stat în mărime de 270 lei.
Prin hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de CIA „Asito” SA împotriva lui
Veaceslav Ursul cu privire la încasarea despăgubirii în ordine de regres.
În susținerea soluției sale, prima instanță cu trimitere la prevederile art. 29 lit. f)
din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de
răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, a reținut că automobilul
pârâtului nu se află la evidență în Republica Moldova, este înregistrat în stânga
Nistrului și dispune de ecuson de revizie tehnică eliberat de organele abilitate, fapt
care face imposibilă supunerea autovehiculului reviziei tehnice în Republica
Moldova. Astfel, instanța de fond a conchis că aceste circumstanțe nu pot fi
imputabile pârâtului, din care considerente a ajuns la concluzia netemeiniciei
acțiunii înaintate de CIA „Asito” SA.
Prin decizia din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de CIA „Asito” SA, s-a casat hotărârea din 26 iunie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea
înaintată de CIA „Asito” SA, s-a încasat de la Veaceslav Ursul în beneficiul CIA
„Asito” SA despăgubirea de asigurare în mărime de 8000 lei, taxa de stat pentru
depunerea acțiunii în prima instanță în mărime de 270 lei și taxa de stat pentru
examinarea cererii de apel în mărime de 202, 50 lei.
Instanța de apel în susținerea soluției sale, în temeiul art. 1329 alin. (1) Сod civil
și art. 29 lit. f) din Legea nr. 414 din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea
obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, a conchis
că acțiunea de regres față de persoana vinovată în comiterea accidentului rutier,
Veaceslav Ursul, care la momentul comiterii accidentului rutier nu dispunea de
certificat de revizie tehnică a mijlocului de transport de model Volkswagen cu n/î
xx, este una justificată.
Instanța de apel a mai reținut drept neîntemeiat argumentul instanței de fond că
la momentul producerii accidentului rutier, Veaceslav Ursul deținea certificatul de
revizie tehnică eliberat de organele abilitate din Transnistria, or Hotărârea
Guvernului nr. 1407 din 08 noiembrie 1999 cu privire la reorganizarea Sistemului
informațional automatizat de căutare „Automobilul” în Registrul de stat al
transporturilor și introducerea testării autovehiculelor și remorcilor acestora,
prevede expres faptul că testarea tehnică se efectuează de către stațiile de testare
autorizate în modul stabilit, iar modul stabilit presupune autorizarea instituțiilor
respective de către organele constituționale ale Republicii Moldova, deci în cazul în
care stația tehnică unde autovehiculul de model Volkswagen Passat cu n/î xx a fost
supus reviziei tehnice era autorizată de organele constituționale, atunci automobilul
se regăsea în Sistemul Informațional Automatizat de evidență și căutare a
programului „Autotest”. Deci, ecusonul eliberat de organele din Transnistria, nu
corespunde formei prestabilite de organele constituționale a Republicii Moldova.
La 17 mai 2019, Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman
Plămădeală, a declarat recurs împotriva deciziei din 06 februarie 2019 a Curții de
2
Apel Chișinău.
În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este una
nefondată, lipsită de suport normativ și faptic, rezultată din aprecierea subiectivă și
incompletă a legislației în vigoare.
Astfel, recurentul consideră că odată ce prin certificatul de înmatriculare a
autovehiculului de model Volkswagen Passat cu n/î xx, automobil ce a constituit
obiectul contractului de asigurare enunțat, nu se afla la evidență în Republica
Moldova, respectiv efectuarea reviziei tehnice de către stațiile de testare autorizate
în modul prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1407 din 08 noiembrie 1999, nu era
posibilă.
În acest sens, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei
din 06 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 26 iunie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cât și încasarea cheltuielilor de
judecată.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 06 februarie 2019,
fiind expediată participanților la proces, însă la materialele dosarului lipsește careva
probe care ar indica la recepționarea de către recurent a deciziei instanței de apel.
Astfel, luând în considerare cele menționate, se apreciază că cererea de recurs
depusă de către Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman Plămădeală
a fost declarată în termenul legal de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) Cod de
procedură civilă.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova
consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar
alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau
ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Veaceslav Ursul,
reprezentat de către avocatul Roman Plămădeală nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or recurentul nu a
invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat
critici ce se axează asupra fondului cauzei.
3
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a actului
judecătoresc recurat.
Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII
Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor
de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în
afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură
civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect
procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar
probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.
130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind
încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute
în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la
justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a
admisibilității recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei
cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile
stabilite pentru о cale de atac ordinară. Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare
și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă
a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotărârea Trevisanato
contra Italiei din 15 septembrie 2016).
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman
Plămădeală ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Veaceslav Ursul, reprezentat de către avocatul Roman
Plămădeală, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecător Ion Druță
judecătorii Tatiana Vieru
Sveatoslav Moldovan
4