2ra-1361/19 — Recunoasterea ilegalitătii refuzului de angajare, obligarea încheierii contractului de muncă, încasarea prejudiciului cauzat

2ra-1361/19 — Recunoasterea ilegalitătii refuzului de angajare, obligarea încheierii contractului de muncă, încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1361/19

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central, judecător – V. Hrapacov

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, judecători – G. Colev, Șt. Starciuc, L. Caraianu

D E C I Z I E

24 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală,

Judecătorii Ala Cobăneanu,

Galina Stratulat,

Victor Burduh,

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Nina Railean,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Railean către

Administrația raionului Comrat, Comitetul Executiv UTA Găgăuzia și Elena Novac

cu privire la recunoașterea ca fiind neîntemeiat a refuzului Administrației raionului

Comrat privind încadrarea în muncă a Ninei Railean în funcția de director al IMSP

SR Comrat; obligarea Comitetului Executiv al Găgăuziei de a încheia cu Nina

Railean contractul individual de muncă pe un termen de cinci ani și de a emite

ordinul privind desemnarea Ninei Railean în funcție de director al IMSP SR Comrat

începând cu 11 noiembrie 2013; declararea nulității contractului individual de

muncă nr. 2 încheiat la 30 octombrie 2013 între Administrația raionului Comrat

(fondator) și Elena Novac; anularea dispozițiilor președintelui raionului Comrat cu

nr. 35 din 23 septembrie 2013 și nr. 59-K din 30 octombrie 2013 ca fiind ilegale;

încasarea în mod solidar de la Administrația raionului Comrat și Comitetul Executiv

UTA Găgăuzia în beneficiul Ninei Railean a prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care au

fost admise cererile de apel declarate de Nina Railean, Comitetul Executiv UTA

Găgăuzia și Elena Novac, casată partial hotărârea din 28 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri,

c o n s t a t ă:

La 14 decembrie 2013, Nina Railean a depus cerere de chemare în judecată către

Administrația raionului Comrat, Comitetul Executiv UTA Găgăuzia și Elena Novac

cu privire la recunoașterea ca fiind neîntemeiat a refuzului Administrației raionului

Comrat privind încadrarea în muncă a Ninei Railean în funcția de director al IMSP

SR Comrat; obligarea Comitetului Executiv al Găgăuziei de a încheia cu Nina

Railean contractul individual de muncă pe un termen de cinci ani și de a emite

1

ordinul privind desemnarea Ninei Railean în funcție de director al IMSP SR Comrat

începând cu 11 noiembrie 2013; declararea nulității contractului individual de

muncă nr. 2 încheiat la 30 octombrie 2013 între Administrația raionului Comrat

(fondator) și Elena Novac; anularea dispozițiilor președintelui raionului Comrat cu

nr. 35 din 23 septembrie 2013 și nr. 59-K din 30 octombrie 2013 ca fiind ilegale;

încasarea în mod solidar de la Administrația raionului Comrat și Comitetul Executiv

UTA Găgăuzia în beneficiul Ninei Railean a prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 01 noiembrie 2013, Ministerul Sănătății în

conformitate cu cerințele Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de

concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1079 din 02.10.2007, a organizat un concurs pentru

suplinirea funcției de director al IMSP SR Comrat, în urma căruia drept câștigător a

fost desemnată reclamanta. Rezultatele concursului, în conformitate cu cerințele

p.15 al Regulamentului menționat, au fost plasate pe pagina web a Ministerului

Sănătății.

Cu referire la prevederile art. 56 alin. (1), art. 260 alin. (2) din Codul muncii,

reclamanta a meționat că, contractul individual de muncă se încheie în baza

negocierilor dintre salariat și angajator, încheierea contractului individual de muncă

poate fi precedată de circumstanțe specifice (susținerea unui concurs, alegerea în

funcție, etc.)

În conformitate cu cerințele art. 4 alin. (21) al Legii ocrotirii sănătății,

conducătorii instituțiilor medico-sanitare publice republicane, municipale, raionale

sunt selectați prin concurs organizat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale și sunt numiți în funcție de către persoana responsabilă a fondatorului.

Cerințe analogice se conțin și în p. 16 din Regulamentul privind numirea în funcție

pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.1079 din 02.10.2007, în conformitate cu care, după

anunțarea rezultatelor concursului, fondatorul încheie cu persoana învingătoare un

contract individual de muncă pe o durată determinată (5 ani), în temeiul legislației

în vigoare, după expirarea căreia postul respectiv devine vacant.

Ținând cont de circumstanțele de fapt și de drept, la 11 noiembrie 2013,

reclamanta s-a adresat către fondatorul IMSP SR Comrat – Administrația raionului

Comrat cu cerere privind încheierea cu ea a contractului individual de muncă în

conformitate cu cerințele art. 55, 260 din Codul muncii și emiterea ordinului privind

numirea ei în funcție de director al IMSP SR Comrat. Însă, cu încălcarea cerințelor

imperative ale actelor legislative menționate, Administrația raionului Comrat a

ignorat cererea depusă de reclamantă, prin răspunsul administrației nr. 462 din 13

noiembrie 2013, refuzându-i nemotivat angajarea.

Conform art. 47 din Codul muncii, refuzul neîntemeiat de angajare este interzis

și poate fi contestat în instanța de judecată.

Potrivit reclamantei, refuzându-i nemotivat angajarea, pârâtul a privat-o ilegal

de dreptul la muncă, din aceste motive fiind obligat să recupereze reclamantei

prejudiciul material în conformitate cu articolul 330 alin. (1) lit. a) din Codul muncii,

în formă de salariu neprimit de director al IMSP CMF Comrat, pentru perioada din

data depunerii cererii la Administrația raionului Comrat până la data pronunțării

hotărârii de către instanța de judecată.

Astfel, în urma refuzului neîntemeiat de angajare, i-a fost cauzat un prejudiciu

2

material în formă de diferență între salariul primit în prezent, activând în funcția de

director adjunct al IMSP SR Comrat, și salariul directorului instituției menționate,

funcție pe care urma să o exercite în rezultatul concursului, cât și prejudiciul moral

legat de suferințele psihice și emoțiile, în legătură cu încălcarea brutală de către pârât

a legislației. Reieșind din cele expuse, reclamanta a estimat mărimea prejudiciului

moral care i-a fost cauzat, ținând cont de acțiunile pârâtului, la suma de 20 000 lei.

Cererea prealabilă, înaintată pârâtului întru soliționarea litigiului apărut, cu

solicitarea de a încheia cu reclamanta contractul individual de muncă pe durata de 5

ani și a emite ordinul de numire în funcția de director al IMSP SR Comrat, precum

și a-i achita prejudiciul material (diferența de salariu) în mărime de 15000 lei, a fost

ignorată de către pârât.

Mai mult, ținând cont de faptul că în prezent funcția directorului al IMSP SR

Comrat este deținută de Elena Novac fără nici un temei legal, reclamanta a înaintat

în adresa pârâtului o interpelare (nr.de intrare 01-11-514 din 19.11.2013), cu privire

la furnizarea documentelor justificative (ordin, contract individual de muncă), în

baza cărora Elena Novac deține funcția de director. Însă, până la adresarea acțiunii

în instanța de judecată, reclamanta n-a primit un răspuns, fiind lipsită de posibilitatea

de a prezenta instanței documente menționate.

Pe parcursul examinării acțiunii, reclamanta și-a completat cerințele formulate

în cererea de chemare în judecată, inclusiv prin cererile din 14 februarie 2014, 20

martie 2015, 22 martie 2016, 21 decembrie 2016.

Prin hotărârea din 20 iunie 2014 a Judecătoriei Comrat, cererea de chemare în

judecată înaintată de Nina Railean a fost admisă partial.

Prin hotărârea suplimentară din 07 iulie 2014 a Judecătoriei Comrat, s-a încasat

de la pârât în beneficiul Ninei Railean suma de 2250 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică.

Prin decizia din 24 februarie 2015 a Curții de Apel Comrat, a fost casată

hotărârea din 20 iunie 2014 a Judecătoriei Comrat și hotărârea suplimentară din 07

iulie 2014 a Judecătoriei Comrat, cauza fiind remisă spre rejudecare în aceeași

instanță în alt complet de judecată.

Prin încheierea protocolară din 07 aprilie 2015 a Judecătoriei Comrat, Elena

Novac a fost atrasă în proces în calitate de copârât.

Prin încheierea protocolară din 18 iunie 2015 a Judecătoriei Comrat, Comitetul

Executiv al Găgăuziei a fost atras în proces în calitate de copârât.

Prin încheierea protocolară din 25 februarie 2016 a Judecătoriei Comrat Ivan

Sarî a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Nina Railean.

S-a recunoscut ca fiind nemotivat refuzul Administrației raionului Comrat de a

o angaja pe Nina Railean în funcția de director al IMSP Spitalul Raional Comrat

“Isaac Gurfinchel”.

S-a obligat Comitetul Executiv UTA Găgăuzia să încheie cu Nina Railean

contractul individual de muncă pe un termen de 5 (cinci) ani pentru ocuparea funcției

de director al IMSP Spitalul Raional Comrat “Isaac Gurfinchel” și să emită ordinul

privind numirea în funcția dată.

S-a anulat contractul individual de muncă nr. 2, încheiat la 30 octombrie 2013,

între Administrația raionului Comrat (fondator) și Elena Novac.

3

S-au anulat ca ilegale dispozițiile președintelui raionului Comrat nr. 35 din 23

septembrie 2013 și nr. 59-K din 30 octombrie 2013.

S-a încasat în mod solidar de la Administrația raionului Comrat și Comitetul

Executiv UTA Găgăuzia în beneficiul Ninei Railean suma de 10000 (zece mii) lei

cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Nina Railean a fost respinsă ca

nemotivată.

S-a încasat în mod solidar de la Administrația raionului Comrat și Comitetul

Executiv UTA Găgăuzia în beneficiul Ninei Railean suma de 2250 lei (două mii

două sute cincizeci) lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

S-a înacsat în mod solidar de la Administrația raionului Comrat și Comitetul

Executiv UTA Găgăuzia în bugetul de stat al Republicii Moldova 100 (una sută) lei

cu titlu de taxă de stat pentru admiterea parțială a cerințelor acțiunii depuse de Nina

Railean privind compensarea prejudiciului moral.

Prin decizia din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, au fost admise

apelurile declarate de Nina Railean, Comitetul Executiv UTA Găgăuzia și Elena

Novac; casată parțial hotărârea din 28 noiembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, în partea obligării Comitetului Executiv al Găgăuziei de a încheia cu Nina

Railean contractul individual de muncă pe un termen de cinci ani și de a emite

ordinul privind desemnarea Ninei Railean în funcție de director al IMSP SR Comrat;

declarării nulității contractului individual de muncă nr. 2 încheiat la 30 octombrie

2013 între Administrația raionului Comrat (fondator) și Elena Novac; anulării

dispozițiilor președintelui raionului Comrat cu nr. 35 din 23 septembrie 2013 și nr.

59-K din 30 octombrie 2013 ca fiind ilegale și încasării în mod solidar de la

Administrația raionului Comrat și Comitetul Executiv UTA Găgăuzia în beneficiul

Ninei Railean a sumei de 10000 (zece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral; cu

adoptarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care s-au respins ca neîntemeiate

pretențiile menționate; s-a încasat în mod solidar de la Administrația raionului

Comrat și Comitetul Executiv UTA Găgăuzia în beneficiul Ninei Railean suma de

20000 (douăzeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral; în rest hotărârea primei instanțe

fiind menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut caracterul ilicit al acțiunilor

Administrației raionului Comrat, manifestate prin refuzul neîntemeiat de a încheia

contractul individual de muncă cu Nina Railean, fapt confirmat prin răspunsul nr.

462 din 13 noiembrie 2013 (f.d. 5, vol. I).

Totodată, Curtea de Apel Comrat a conchis că prima instanță, la momentul

examinării cauzei, corect a hotărât să admită cerința reclamantei cu privire la

obligarea Comitetului Executiv al Găgăuziei de a încheia cu aceasta contractul

individual de muncă, însă, la momentul examinării cauzei în ordine de apel, s-au

schimbat circumstanțele cauzei, care împiedică admiterea acestei pretenții. În acest

sens, instanța de apel a făcut trimitere la faptul atingereii de către reclamantă a

vârstei de pensionare.

Invocând dezacordul cu decizia instanței de apel, la 14 martie 2019, Nina

Railean a declarat recurs.

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de

drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea pricinii, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

4

pricinii. Recurenta consideră că argumentele expuse în decizia instanței de apel nu

au o fundamentare juridică, iar probele prezentate nu au fost apreciate corespunzător.

Suplimentar, au fost invocate circumstanțe și argumente similare celor din cererea

de chemare în judecată și cererea de apel.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei din

20 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din 28 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, în partea în care pretențiile ei au fost respinse,

și în această parte să fie pronunțată o nouă hotărâre de admitere integrală a cerințelor

formulate în acțiune.

La 16 iulie 2019, Administrația raionului Comrat, prin intermediul

reprezentantului Vasilii Peev, a depus referință la cererea de recurs, prin care a

solicitat casarea deciziei din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat,

pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă pretenția recurentei cu privire la

obligarea Comitetului Executiv al Găgăuziei de a încheia cu Nina Railean contractul

individual de muncă pe un termen de cinci ani și de a emite ordinul privind

desemnarea Ninei Railean în funcția de director al IMSP SR Comrat, și a respinge

pretenția recurentei cu privire la încasarea în mod solidar de la Administrația

raionului Comrat și Comitetul Executiv UTA Găgăuzia în beneficiul lui Ninei

Railean a prejudiciului material și moral.

La 17 iulie 2019, Comitetul Executiv UTA Găgăuzia, prin intermediul

reprezentantului Oxana Nedealco-Calân, a depus referință la cererea de recurs, prin

care a solicitat admiterea parțială a cererii de recurs, casarea deciziei din 20

decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, cu menținerea hotărârii din 28 noiembrie

2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul

de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la

20 decembrie 2018, fiind expediată participanților la proces la 21 ianuarie 2019 (f.d.

120, vol. V), și recepționată de recurentă la 24 ianuarie 2019 (f.d. 121, vol. V).

Astfel, având în vedere faptul că recursul declarat împotriva deciziei din 20

decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat a fost înregistrat la Curtea Supremă de

Justiție la 14 martie 2019, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă,

acesta se consideră declarat în termen.

Prin încheierea din 17 iulie 2019 a Completului Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Nina

Railean a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

5

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Nina Railean, va casa decizia din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel

Comrat și va menține hotărârea din 28 noiembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, din următoarele considerente.

Potrivit materialelor cauzei, prin Ordinul ministrului sănătății RM nr.80-P din

13 iunie 2013, în conformitate cu Regulamentul privind numirea în funcție pe bază

de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1079 din 02.10.2007, a fost organizat concursul pentru

suplinirea funcției de director al IMSP SR Comrat.

La 01 noiembrie 2013, în baza rezultatelor concursului organizat de Ministerul

Sănătății pentru suplinirea funcției de director al IMSP SR Comrat, a fost desemnată

drept câștigător Nina Railean.

La 05 noiembrie 2013, prin scrisoarea nr. 01- 4/4-974, Ministerul Sănătății s-a

adresat către președintele Administrației raionului Comrat, Ivan Sarî, aducându-i la

cunoștință faptul că, în baza rezultatelor de concurs pentru suplinirea funcției de

director al IMSP SR Comrat, drept câștigător a fost recunoscută Nina Railean, iar în

legătură cu acest fapt, în baza art. 4 alin. (21) și art. 6 lit. a) ale Legii ocrotirii sănătății

nr.411 -XIII din 28.03.1995, Ministerul Sănătății prezintă spre aprobare candidatura

acesteia în funcție de director al IMSP SR Comrat. (f.d.10, vol. I)

La 11 noiembrie 2013, Nina Railean s-a adresat cu cerere către președintele

Administrației raionului Comrat, Ivan Sarî, prin care, ținând cont de faptul că ea a

câștigat concursul, a solicitat încheierea cu ea a contractului individual de muncă pe

o durată de cinci ani, în conformitate cu cerințele art. 55, 260 din Codul muncii și

emiterea ordinului privind numirea ei în funcție de director al IMSP SR Comrat. (f.d.

4, vol. I)

La 13 noiembrie 2013, reclamantei i-a fost dat răspunsul nr. 462, prin i-a fost

comunicat faptul, că cerința expusă de ea în cererea din 11 noiembrie 2013, necesită

verificare suplimentară și, în legătură cu acest fapt, despre rezultatele adoptării

deciziei va fi informată suplimentar. (f.d. 5, vol. I)

La 19 noiembrie 2013, reclamanta s-a adresat în mod repetat către președintele

Administrației raionului Comrat, Ivan Sarî, cu cerere privind încheierea cu ea, în

baza rezultatelor concursului, a contractului individual de muncă, precum și cu

solicitarea privind prezentarea informației dacă a fost încheiat în anul 2013

contractul individual de muncă cu Elena Novac. (f.d. 6,7, vol. I).

Astfel, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia cu privire la netemeinicia

refuzului Administrației raionului Comrat de a încheia cu recurenta contractual

individual de muncă.

Or, în conformitate cu prevederile art. 47 din Codul muncii, refuzul neîntemeiat

de angajare este interzis. Se interzice orice limitare, directă sau indirectă, în drepturi

ori stabilirea unor avantaje, directe sau indirecte, la încheierea contractului

individual de muncă în dependență de sex, rasă, etnie, religie, domiciliu, opțiune

politică sau origine socială. Refuzul angajatorului de a angaja se întocmește în formă

scrisă, cu indicarea datelor prevăzute la art. 49 alin. (l) lit. b), și poate fi contestat în

instanța de judecată.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 56 din Codul muncii, contractul individual

de muncă se încheie în baza negocierilor dintre salariat și angajator. Încheierea

6

contractului individual de muncă poate fi precedată de circumstanțe specifice

(susținerea unui concurs, alegerea în funcție, etc.).

Conform cerințelor din art. 4 alin. (21) al Legii ocrotirii sănătății, conducătorii

instituțiilor medico-sanitare publice republicane, municipale, raionale sunt selectați

prin concurs organizat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și sunt

numiți în funcție de către persoana responsabilă a fondatorului. Cerințe analogice se

conțin și în p. 16 din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a

conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1079 din 02.10.2007, în conformitate cu care, după anunțarea

rezultatelor concursului, fondatorul încheie cu persoana învingătoare un contract

individual de muncă pe o durată determinată (5 ani), în temeiul legislației în vigoare,

după expirarea căreia postul respectiv devine vacant.

Potrivit p. 33 al Regulamentului cu privire la instituția medico-sanitară publică,

aprobat de Ordinul MS nr.74 din 30.01.2013, directorul IMSP SR Comrat este numit

în funcție de către Fondatorul în baza contractului pe termen de cinci ani, ales prin

concurs, organizat de Ministerul Sănătății și eliberat din funcție de director al IMSP

SR Comrat, iar potrivit pct. 14 a aceluiași act, fondatorul IMSP SR Comrat “Isaac

Gurfinchel” este Administrația raionului Comrat.

Reieșind din conținutul normelor imperative ale actelor legislative citate, care

obligă fondatorul să încheie contractual individual de muncă cu învingătorul

concursului, și ținând cont de faptul că în baza rezultatelor concursului organizat de

Ministerul Sănătății RM din 01 noiembrie 2013, Nina Railean a fost recunoscută

drept învingător al concursului cu rezultatul de 26,37 puncte și, conform deciziei

comisiei de concurs pentru suplinirea funcției de director al IMSP SR Comrat, a fost

prezentată pentru aprobare în funcția menționată, este incontestabil întemeiată

concluzia primei instanțe cu privire la necesitatea admiterii cerinței reclamantei cu

privire la obligarea Comitetului Executiv al Găgăuziei să încheie cu Nina Railean

contractul individual de muncă pentru perioada de cinci ani și a emite ordinul privind

numirea Ninei Railean în funcția de director al IMSP SR Comrat, ținându-se cont și

de faptul că la momentul respectiv s-a schimbat fondatorul IMSP SR Comrat, fiind

Comitetul Executiv al Găgăuziei.

De altfel, la concluzia privind temeinicia acestei pretenții a ajuns și Curtea de

Apel Comrat, dar a decis să o respingă, dat fiind faptul că Nina Railean, la data

pronunțării deciziei instanței de apel, a atins vârsta de pensionare și, din acest motiv,

după opinia instanței, va fi imposibil de executat decizia.

Colegiul lărgit apreciază critic această concluzie, deoarece prezentul litigiu

urmează a fi examinat prin prisma circumstanțelor cauzei și normelor în vigoare la

momentul petrecerii concursului pentru funcția de director al IMSP SR Comrat și la

momentul în care intimatul era obligat să încheie cu recurenta contractual individual

de muncă. Or, încălcarea drepturilor recurentei se datorează refuzului intimatului de

a-și onora obligațiunile, iar în lipsa acestui refuz, recurenta urma să beneficieze de

dreptul său de a munci.

Suplimentar, este de menționat faptul că, condiția înserată la subpct. 10 pct. 9

cap. III din Regulamentul privind numirea în funcție pe bază de concurs a

conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice și a Contractului-tip de

management al instituției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din

01.09.2016, la care face trimitere instanța de apel în argumentarea poziției sale

7

privind respingerea acțiunii reclamantei, se referă nu la imposibilitatea de a exercita

funcția de director al IMSP SR Comrat, ci la niște condiții pe care trebuie să le

îndeplinească persoana care intenționează să participle la concursul pentru ocuparea

unei funcții vacante sau temporar vacante.

Totodată, este de menționat faptul că, la momentul petrecerii concursului din

anul 2013, recurenta Nina Railean corespundea tuturor exigențelor legii pentru

ocuparea funcției de director al IMSP SR Comrat și, drept rezultat, a fost desemnată

drept câștigător al concursului. Cu referire la norma citată supra, Colegiul

menționează că nu poate fi aplicată speței, dat fiind faptul că a fost adoptată ulterior

petrecerii concursului.

Mai mult, Colegiul lărgit reține că, la 16 iulie 2019, Administrația raionului

Comrat, prin intermediul reprezentantului Vasilii Peev, a depus referință la cererea

de recurs, prin care a solicitat casarea deciziei din 20 decembrie 2018 a Curții de

Apel Comrat, pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă pretenția recurentei

cu privire la obligarea Comitetului Executiv al Găgăuziei de a încheia cu Nina

Railean contractul individual de muncă pe un termen de cinci ani și de a emite

ordinul privind desemnarea Ninei Railean în funcție de director al IMSP SR Comrat,

și a respinge pretenția recurentei cu privire la încasarea în mod solidar de la

Administrația raionului Comrat și Comitetul Executiv UTA Găgăuzia în beneficiul

lui Ninei Railean a prejudiciului material și moral. Iar la 17 iulie 2019, Comitetul

Executiv UTA Găgăuzia, prin intermediul reprezentantului Oxana Nedealco-Calân,

a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat admiterea parțială a cererii

de recurs, casarea deciziei din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, cu

menținerea hotărârii din 28 noiembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Astfel, prin referințele înaintate, intimații recunosc pretenția recurentei cu

privire la obligarea Comitetului Executiv al Găgăuziei de a încheia cu Nina Railean

contractul individual de muncă pe un termen de cinci ani și de a emite ordinul privind

desemnarea Ninei Railean în funcție de director al IMSP SR Comrat și, din aceste

considerente, această pretenție urmează a fi admisă.

Adiacent, prima instanță corect a ajuns la concluzia cu privire la admiterea

cerinței de anulare a contractului individual de muncă nr. 2 din 30 octombrie 2013,

încheiat între Administrația raionului Comrat (fondator) și Elena Novac, or nu există

dovezi de participare a ultimei la concurs și de desemnare a acesteia drept câștigător

al concursului.

De asemenea, urmează a fi admisă și pretenția reclamantei cu privire la

anularea ca ilegale a dispozițiilor președintelui raionului Comrat nr. 35 din 23

septembrie 2013 și nr. 59-K din 30 octombrie 2013, deoarece prin prima dispoziție

Elena Novac a fost numită temporar în funcția de director interimar al IMSP SR

Comrat, până la finalizarea concursului pentru suplinirea funcției vacante (01

noiembrie 2013), iar prin cealaltă dispoziție Elena Novac a fost numită în funcția de

director al IMSP SR Comrat pe o perioadă nedeterminată. Astfel, prima dispoziție

și-a pierdut actualitatea, iar cea de a doua contravine normelor imperative ale

legislației, citate anterior, potrivit cărora funcțiile de conducător al instituțiilor

medico-sanitare publice republicane, municipale și raionale sunt ocupate exclusiv

pe bază de concurs organizat de Ministerul Sănătății, directorii fiind numiți în funcție

de fondatori pentru perioada determinată.

Cu referire la cerința recurentei de reparare a prejudiciului material și moral,

8

Colegiul lărgit reține prevederile art. 329 din Codul muncii, potrivit căruia

angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat

salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în

cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de

posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială

determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea

prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea

prejudiciului material ce urmează a fi reparat.

Astfel, ținând cont de prevederile normelor citate în conformitate cu

circumstanțele pricinii, prima instanță a ajuns la concluzia de a încasa prejudicial

moral în beneficiul reclamantei în sumă de 10 000 lei, din considerentul că existența

prejudicului moral este incontestabilă, însă întinderea acestuia nu a fost probată de

către Nina Railean, concluzie pe care Colegiul lărgit o susține.

În privința încasării prejudiciului material sub forma salariului ratat, Colegiul

lărgit conchide că această pretenție este neîntemeiată, dat fiind faptul că recurenta a

fost privată de dreptul de a munci în funcția de director al IMSP SR Comrat, dar nu

și de dreptul de a munci în general, activând în perioada respectivă în funcția de

director-adjunct al IMSP SR Comrat și fiind retribuită conform normelor

corespunzătoare. Din aceste motive, instanța de recurs consideră corectă soluția

primei instanțe cu privire la respingerea acestei pretenții.

Astfel, ținând cont de cele expuse, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că soluția

primei instanțe cu privire la admiterea parțială a cererii de chemare în judecată

înaintată de Nina Railean, este una întemeiată.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de Nina Railean, de a casa decizia din 20 decembrie 2018 a Curții

de Apel Comrat și a menține hotărârea din 28 noiembrie 2017 a Judecătoriei Comrat,

sediul Central.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Nina Railean.

Se casează decizia din 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat și se menține

hotărârea din 28 noiembrie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Railean către Administrația

raionului Comrat, Comitetul Executiv UTA Găgăuzia și Elena Novac cu privire la

recunoașterea ca fiind neîntemeiat a refuzului Administrației raionului Comrat

privind încadrarea în muncă a Ninei Railean în funcția de director al IMSP SR

Comrat; obligarea Comitetului Executiv al Găgăuziei de a încheia cu Nina Railean

contractul individual de muncă pe un termen de cinci ani și de a emite ordinul privind

desemnarea Ninei Railean în funcție de director al IMSP SR Comrat începând cu 11

noiembrie 2013; declararea nulității contractului individual de muncă nr. 2 încheiat

la 30 octombrie 2013 între Administrația raionului Comrat (fondator) și Elena

Novac; anularea dispozițiilor președintelui raionului Comrat cu nr. 35 din 23

9

septembrie 2013 și nr. 59-K din 30 octombrie 2013 ca fiind ilegale; încasarea în mod

solidar de la Administrația raionului Comrat și Comitetul Executiv UTA Găgăuzia

în beneficiul Ninei Railean a prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Oleg Sternioală,

Judecătorii Ala Cobăneanu,

Galina Stratulat,

Victor Burduh,

Svetlana Filincova

10