2rac-283/19 — încasarea cheltuielilor de judecată

2rac-283/19 — încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rac-283/19

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, sediul Chișinău (O. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, V. Buhnaci, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

22 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Eritrans Grup”, reprezentată de avocatul Alexandru Havrun,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată ,,Eritrans Grup” împotriva Întreprinderii Mixte ,,Tirex –

Petrol” Societate pe Acțiuni privind încasarea cheltuielilor de judecată și repararea

prejudiciului material și,

la acțiunea reconvențională depusă de Întreprinderea Mixtă ,,Tirex – Petrol”

Societate pe Acțiuni împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Eritrans Grup”

privind încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Eritrans Grup”,

casată parțial hotărârea din 28 aprilie 2016 a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău și

emisă în parte o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă :

La 16 septembrie 2015, SRL ,,Eritrans Grup” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎM ,,Tirex – Petrol” SA privind încasarea cheltuielilor de

judecată și repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii a fost invocat că într-un alt litigiu, prin hotărârea din 19

septembrie 2011 a Judecătoriei Economice de Circumscripție mun. Chișinău, a fost

admisă cererea de chemare în judecată înaintată de către ÎM ,,Tirex – Petrol” SA

împotriva SRL ,,Eritrans Grup” privind încasarea datoriei, fiind dispusă încasarea

din contul ultimei în beneficiul primei a datoriei în sumă de 43234,30 de lei,

dobânzii de întârziere în mărime de 31939,56 de lei, penalității în sumă de 15564,35

de lei, cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 7000 de lei și a taxei de stat în

sumă de 2932,14 lei.

A menționat că nefiind de acord cu soluția instanței de fond a declarat apel și

prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2014, a fost admisă cererea de

apel, casată integral hotărârea din 19 septembrie 2011 a Judecătoriei Economice de

Circumscripție și pronunțată o nouă hotărâre, prin care cererea de chemare în

judecată înaintată de ÎM „Tirex-Petrol” SA a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 martie 2015, recursul declarat de

către ÎM ,,Tirex – Petrol” SA a fost considerat inadmisibil.

1

Astfel, în procesul judecării cauzei enunțate a suportat cheltuieli de judecată în

sumă totală de 10 719,11 lei, exprimate prin plata pentru efectuarea expertizei,

acordarea asistenței juridice și a taxei de stat achitate la depunerea apelului.

Solicitarea adresată pârâtei de a restitui în mod extrajudiciar suma menționată

nu s-a soldat cu succes, motiv pentru care a fost depusă prezenta cerere de chemare

în judecată, solicitând încasarea din contul ÎM „Tirex-Petrol” SA în beneficiul său a

cheltuielilor de judecată în sumă de 10 719,11 lei, suportate în legătură cu

examinarea litigiului anterior, încasarea prejudiciului cauzat ca rezultat al aplicării

măsurilor de asigurare a acțiunii prin punerea sechestrului pe suma de 43234,30 lei

reieșind din faptul că societatea a fost privată de posibilitatea de a o folosi în

activitatea economică a întreprinderii pe parcursul examinării cauzei sus-indicate

intentate la cererea pârâtei. Totodată, s-a solicitat și dobânda legală de întîrziere

calculată în conformitate cu dispozițiile art. 619 Cod civil, pentru perioada 21

octombrie 2011 – 17 martie 2015 în mărime de 14 397,90 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei, până la începerea dezbaterilor judiciare, la 04

noiembrie 2015 ÎM ,,Tirex – Petrol” SA a depus o acțiune reconvențională împotriva

SRL ,,Eritrans Grup” privind încasarea datoriei, iar prin încheierea din 03 februarie

2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, cererea reconvențională vizată a fost

primită spre examinare pentru a fi judecată odată cu acțiunea inițială înaintată de

către SRL ,,Eritrans Grup”.

În motivarea acțiunii reconvenționale, ÎM ,,Tirex – Petrol” SA a indicat că pe

parcursul anului 2010 i-a livrat SRL ,,Eritrans Grup” produse petroliere în sumă

totală de 1 007 338,05 lei.

Din considerentul că pârâta achita produsele petroliere cu întârziere, pe

parcursul anului 2010 s-a format o datorie în sumă de 51 030 lei, ceea ce în opinia sa

se confirmă prin facturile fiscale: nr.UW 0352727 din 14 ianuarie 2010; nr.UW

0352741 din 28 ianuarie 2010, nr.SU 3078547 din 31 ianuarie 2010, nr.SU 3076222

din 28 februarie 2010, nr.SU 3078843 din 31 martie 2010, nr.SU 3080577 din 30

aprilie 2010, nr.UW 0417584 din 07 mai 2010, nr.UW 0417597 din 11.05.2010, nr.

UW0418986 din 19.05.2010, nr.UW 0418899 din 18.06.2010, nr. UW 0418919 din

28 iunie 2010, nr. SU3604673 din 30 iunie 2010, nr. SU3605210 din 31 iulie 2010,

nr.BP 0024759 din 31 august 2010, nr. BP 0298585 din 30 septembrie 2010, nr. BP

0448703 din 31 octombrie 2010.

A relatat că în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă a depus în adresa

SRL ,,Eritrans Grup” reclamația nr. 06 din 12 octombrie 2015, prin care a solicitat

achitarea datoriei în termen de 7 zile, însă acesta din urmă nu a întreprins nici o

acțiune în ceea ce privește stingerea datoriei, motiv pentru care ÎM ,,Tirex – Petrol”

SA a depus acțiunea reconvențională în prezentul litigiu, solicitând încasarea din

contul SRL ,,Eritrans Grup” în beneficiul său a datoriei în sumă de 51030 lei și a

cheltuielilor judiciare suportate pe marginea prezentului litigiu.

Prin hotărârea din 28 aprilie 2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău,

cererea de chemare în judecată inițială înaintată de către SRL ,,Eritrans Grup” a fost

respinsă, iar cererea reconvențională depusă de către ÎM ,,Tirex – Petrol” SA a fost

admisă, fiind dispusă încasarea din contul SRL „Eritrans Grup” în beneficiul ÎM

„Tirex – Petrol” SA a datoriei rezultată din facturile fiscale întocmite la livrarea

produselor petroliere în sumă de 51 030 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime

2

de 1530,90 de lei, ce constituie taxa de stat achitată la depunerea acțiunii

reconvenționale.

Prin decizia din 13 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către SRL „Eritrans Grup” și menținută hotărârea din 28 aprilie

2016 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul

declarat de SRL „Eritrans Grup”, casată decizia din 13 septembrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău și remisă cauza la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Prin decizia din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea

de apel depusă de SRL „Eritrans Grup”, s-a casat hotărârea din 28 aprilie 2016 a

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău în partea respingerii cerinței SRL „Eritrans

Grup” de încasarea a cheltuielilor judiciare-taxei de stat achitate în ordine de apel pe

dosarul anterior examinat și a cheltuielilor de asistență juridică și în partea dată s-a

emis o nouă hotărâre prin care s-a încasat din contul ÎM „Tirex – Petrol” SA în

beneficiul SRL „Eritrans Grup” cheltuielile de judecată suportate în cadrul

examinării cauzei nominalizate (2ac-1/2014) în mărime de 2199, 11 lei cu titlu de

plată a taxei de stat achitate la Curtea de Apel Bălți și cheltuieli de asistență juridică

în sumă de 3000 de lei. În rest hotărârea din 28 aprilie 2016 a Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău s-a menținut fără modificări.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, deoarece apelanta SRL „Eritrans

Grup” a achitat pentru examinarea apelului în cauza precedentă suma de 2199, 11 lei

cu titlu de taxă de stat, admiterea prin decizia din 30 octombrie 2014 a Curții de

Apel Bălți a cererii de apel formulate de SRL „Eritrans Grup”, cu casarea hotărârii

din 19 septembrie 2011 a Judecătoriei Economice de Circumscripție și emiterea unei

noi hotărâri, prin care acțiunea depusă de ÎM „Tirex – Petrol” SA împotriva

apelantei a fost respinsă, iar recursul declarat de ÎM „Tirex – Petrol” împotriva

deciziei nominalizate a fost considerat inadmisibil, Colegiul a conchis că în procesul

indicat SRL „Eritrans Grup” a avut câștig de cauză și astfel, intimata are obligația

legală, instituită de normele procedurale de a compensa SRL „Eritrans Grup” taxa

de stat enunțată.

Respectiv, instanța de apel a apreciat eronate concluziile primei instanțe și

argumentele intimatei referitor la lipsa probelor ce ar dovedi solicitarea de către

apelantă a compensării cheltuielilor indicate în procesul precedent, deoarece acest

fapt nu privează apelanta de dreptul de a pretinde compensarea acestora într-un alt

proces judiciar, iar examinarea în prezenta cauză a materialelor dosarului anterior

denotă caracterul real al suportării cheltuielilor respective și necesare compensării

lor.

Cu referire la pretenția apelantei privind compensarea cheltuielilor de asistență

juridică suportate în pricina precedentă, instanța de apel a conchis de a încasa doar

suma de 3000 de lei, având în vedere că avocatul nu a întocmit un raport detaliat cu

privire la volumul de servicii prestate apelantei în cauza precedentă, iar materialele

cauzei denotă că aportul avocatului la soluționarea cauzei nu acoperă integral

volumul de servicii pentru care a fost încheiat contractul.

La 07 mai 2019, SRL „Eritrans Grup”, reprezentată de avocatul Alexandru

Havrun prin intermediul Oficiului poștal a declarat recurs împotriva deciziei din 17

ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,

3

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare, menționând că instanța de apel a judecat cauza imparțial și neobiectiv, cu

încălcarea normelor de drept material și procedural, a apreciat incorect situația și

probele administrate și a concluzionat greșit asupra temeiniciei pretențiilor invocate

de către ÎM „Tirex – Petrol” SA , în coraport cu cerințele indicate de SRL „Eritrans-

Grup”.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 17 ianuarie

2019.

Materialele cauzei atestă că decizia instanței de apel a fost expediată părților la

data de 26 februarie 2019, fiind recepționată de către reprezentantul recurentei,

avocatul Alexandru Havrun la data de 06 martie 2019, fapt confirmat prin copia

plicului anexată la recurs (f.d.28, vol.III).

Astfel, recursul declarat la data de 07 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de SRL „Eritrans Grup”, reprezentată

de avocatul Alexandru Havrun, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SRL „Eritrans Grup”,

reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

4

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de SRL „Eritrans Grup”, reprezentat de avocatul

Alexandru Havrun, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Eritrans Grup”, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun împotriva

deciziei din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ion Druță

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5