2ac-124/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-124/19

ÎNCHEIERE

10 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând conflictul de competență dintre Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani

și Curtea de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Chicu Trans” împotriva Ministerului Economiei

și Infrastructurii cu privire la contestarea actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La data de 03 martie 2019 SRL „Chicu Trans” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la contestarea

actului administrativ.

Prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

strămutată cauza conform competenței la Curtea de Apel Chișinău, bazându-se pe art.

191, 258 alin. (3) Codul administrativ.

Prin încheierea din 20 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost transmis dosarul

pentru soluționarea conflictului de competență la Curtea Supremă de Justiție și a fost

suspendat procesul la examinarea cauzei de contencios administrativ la cererea de

chemare în judecată depusă de SRL „Chicu Trans” împotriva Ministerului Economiei

și Infrastructurii cu privire la contestarea actului administrativ.

Studiind materialele dosarului, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că competentă să judece cauza de contencios

administrativ, este Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, unde urmează a fi remisă, din

considerentele ce urmează.

În conformitate art. 200 alin. (3) Cod administrativ, conflictul de competență

dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte

de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de

Justiție.

1

Din materialele dosarului s-a constatat că, la 03 aprilie 2019, SRL „Chicu Trans”

a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la contestarea actului administrativ.

Colegiul reține că prezentul litigiu a fost inițiat și în baza Codului administrativ,

care a fost adoptat prin Legea nr.116 a Republicii Moldova din data de 19 iulie 2018.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului

cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Astfel, conform art. 206 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru impunerea la acțiune, la tolerare a

acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare).

În speță, obiectul acțiunii este obligarea Ministerului Economiei și Infrastructurii

la modificarea programului de transport rutier interraional la ordinul Ministerului

Economiei și Infrastructurii nr. 72 din 13 februarie 2018” și constituie o acțiune în

realizare.

Conform art. 191 alin. (2) Codul administrativ, Curțile de apel soluționează în

primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este actul

juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza

prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Iar, art. 2 din Legea cu privire la actele normative prevede că, act normativ

constituie act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter

public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme

juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și

care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.

În temeiul normelor de drept enunțate, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție atestă că izvoarele dreptului administrativ pot fi definite

ca forme în care se exprimă normele dreptului administrativ, care nasc, modifică sau

sting raporturi de drept administrativ. În raport de autoritatea de la care provin și

implicit de forța lor juridică, sunt considerate de doctrina juridică izvoare formale ale

dreptului administrativ or, ordinile și instrucțiunile miniștrilor și ale conducătorilor

celorlalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate, necesită caracter

normativ pentru a fi izvoare de drept administrativ.

Chiar dacă aparțin puterii executive în calitate de emitent, ordinele și

instrucțiunile miniștrilor și ale conducătorilor celorlalte autorități ale administrației

publice centrale de specialitate nu au caracter normativ, nefiind supuse regimului

juridic al legii în ceea ce privește efectele sale.

2

Astfel, cerințele reclamantului privind obligarea Ministerului Economiei și

Infrastructurii la modificarea programului de transport rutier inter-raional la ordinul

Ministerului Economiei și Infrastructurii nr. 72 din 13 februarie 2018, nu constituie o

acțiune în contencios administrativ înaintată împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate, soluționarea căreia ar fi

de competența Curții de Apel Chișinău, or programul de transport rutier internațional

nu constituie un act administrativ normativ.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că art. 191 alin. (2) Codul administrativ, soluționează conflictul inter

temporal a legilor de procedură, ce au ca obiect de reglementare competența

jurisdicțională materială și teritorială a instanțelor judecătorești, unde clar prevede doar

competența când aceasta a fost atribuită prin lege specială, însă la caz, competența

jurisdicțională teritorială a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, precum și a Curții de

Apel Chișinău nu a fost atribuită prin lege specială, fiind aplicabil art. 191 alin. (2) din

Codul administrativ, iar Curtea de Apel Chișinău, la caz, nu este competentă să judece

cauza de contencios administrativ, din punct de vedere al competenței teritoriale.

Din considerentele enunțate, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că, la caz, competentă să examineze cererea de chemare

în judecată este Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, unde și urmează a fi remisă cauza.

În conformitate cu art. 200 alin. (3) Codul administrativ, completul specializat în

cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la judecarea cauzei

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

răspundere limitată „Chicu Trans” împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii

cu privire la contestarea actului administrativ.

Cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu răspundere limitată „Chicu Trans” împotriva Ministerului Economiei și

Infrastructurii cu privire la contestarea actului administrativ se remite la Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

3