2ra-1253/19 — încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra-1253/19

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. R. Popescu-Balta)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

ÎNCHEIERE

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Olarașu Ilie, reprezentat de

avocatul Nemerenco Veaceslav,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Olarașu Ilie

împotriva lui Olarașu Constantin cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 03 mai 2018, Olarașu Ilie, reprezentat de avocatul Nemerenco Veaceslav, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Olarașu Constantin solicitând

încasarea sumei de 6 000 euro (120 096,60 de lei conform cursului oficial la data de

02 mai 2018) cu titlu de datorie și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că , la data de 15 octombrie 2017,

la rugămintea pârâtului, i-a acordat acestuia un împrumut în sumă de 6 000 de euro,

pentru a-și cumpăra un apartament în mun. Chișinău. Conform înțelegerii între părți,

împrumutul urma a fi restituit în termen de două-trei luni, Olarașu Constantin

asigurându-1 că va fi ajutat financiar de mama sa, care este la muncă peste hotare.

Reclamantul a menționat că, deoarece sunt rude, la momentul transmiterii

împrumutului, careva acte de confirmare a acordării acestuia nu au fost întocmite.

Reclamantul a indicat că, pentru acordarea împrumutului, pârâtul 1-a asigurat

că îl va ajuta să se angajeze în calitate de șofer pe ruta administrată de compania CP

„Auto- Rapid”, și anume pe autobuzul pe care lucra pârâtul, de model „Volkswagen

LT 35”. În luna noiembrie 2017, autobuzul în cauză s-a defectat, respectiv,

reclamantul s-a adresat către Olarașu Constantin cu solicitarea de restituire a

împrumutului acordat, la ce pârâtul i-a comunicat că nu are bani, dar în loc de suma

împrumutată îi transmite autobuzul de model „Volkswagen LT 35”.

A afirmat că, nefiind de acord cu propunerea respectivă și deoarece Olarașu

Constantin refuza să restituie împrumutul, a depus o plângere la Inspectoratul de

Poliție Anenii Noi.

Astfel, la data de 30 noiembrie 2017, în rezultatul examinării plângerii, în

adresa sa a fost remis răspunsul Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, în care i s-a

1

comunicat că în acțiunile lui Olarașu Constantin nu au fost depistate semnele și

elementele constitutive ale unei infracțiuni sau contravenții, fiindu-i recomandat să

se adreseze în instanța de judecată în scopul soluționării litigiului.

A declarat că, din explicațiile scrise ale lui Olarașu Constantin din data de 27

noiembrie 2017, anexate la materialele de examinare a plângerii depuse la

Inspectoratul de Poliție Anenii Noi, se confirmă că la data de 15 octombrie 2017,

Olarașu Constantin a primit de la Olarașu Ilie, suma de 6 000 de euro. Or, potrivit

înscrisului nominalizat, Olarașu Constantin a recunoscut că, la data de 15 octombrie

2017, a primit de la Olarașu Ilie suma de 6 000 de euro, prin urmare, înscrisul

respectiv poate fi admis ca probă în confirmarea încheierii contractului de împrumut.

A considerat că, recunoașterea datoriei de către împrumutat, consemnată în

explicațiile oferite organului de poliție, procuraturii sau în procesul-verbal al ședinței

de judecată, semnat de către împrumutat, confirmă valabilitatea contractului de

împrumut, indiferent de suma împrumutului.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Central, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Olarașu Ilie

împotriva lui Olarașu Constantin cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată, fiind dispusă încasarea din contul lui Olarașu Constantin

suma de 6 000 de euro cu titlu de împrumut și taxa de stat în mărime de 3 607, 89

de lei și cheltuielile de asistență juridică în cuantum de 3 000 lei.

Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Olarașu Constantin, s-a casat hotărârea din 03 decembrie 2018 a

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Olarașu Ilie

împotriva lui Olarașu Constantin cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, între Olarașu Ilie și Olarașu

Constantin nu a fost încheiat un contract de împrumut conform prevederilor legale.

Astfel, nefiind stabilită între părți existența unui raport juridic din care ar rezulta un

contract de împrumut.

La 07 mai 2019, Olarașu Ilie, reprezentat de avocatul Nemerenco Veaceslav, a

declarat recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța nu a aplicat legea care trebuia

aplicată, a apreciat arbitrar probele și nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate

în cererea de chemare în judecată.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 21 februarie 2019, iar Olarașu Ilie,

reprezentat de avocatul Nemerenco Veaceslav a declarat recurs la 07 mai 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea deciziei contestate participanților la proces

la 13 martie 2019, conform scrisorii de însoțire (f.d. 66, 67), însă dovada că aceasta

a fost recepționată și la ce dată la materialele cauzei nu este anexată. Astfel, recursul

declarat la 07 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Olarașu Ilie, reprezentat de

avocatul Nemerenco Veaceslav, completul Colegiului civil, comercial și de

2

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olarașu Ilie, reprezentat de

avocatul Nemerenco Veaceslav, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

3

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Olarașu Ilie, reprezentat de avocatul

Nemerenco Veaceslav.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olarașu Ilie, reprezentat de

avocatul Nemerenco Veaceslav împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4