2ra-168/19 — incasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-168/19 prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău (N.Mazur) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Sîrbu, V.Mihaila, A.Minciuna) Î N C H E I E R E 23 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Ion Calmîc și avocatul Aurelia Mîrzîncu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Volcov Constantin împotriva lui Calmîc Ion privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost respins apelul declarat de Ion Calmîc și a fost menținută hotărârea din 20 noiembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 04 iunie 2016 Volcov Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Calmîc Ion privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 12 mai 2011 reclamantul Volcov Constantin, ca împrumutător, a semnat cu pârâtul Calmîc Ion, ca împrumutat, o recipisă, conform căreia ultimul a primit bani în sumă de 1500 de Euro, ca urmare fiind un raport juridico-civil de împrumut reglementat de art.867 CC. Conform condițiilor raportului juridic enunțat, împrumutatul Calmîc Ion și-a asumat obligația față de împrumutătorul Volcov Constantin de a-i restitui suma împrumutului 1500 Euro în termen de 3 săptămâni, până la 05 iunie 2011, însă împrumutatul Calmîc Ion nu și-a îndeplinit obligația asumată în baza recipisei din 12 mai 2011 și nu a restituit împrumutătorului Volcov Constantin suma de împrumut în mărime de 1500 Euro.

În drept reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza art. 514; 585; 619; 867; 869; 871; 872 CC și în temeiul recipisei din 12 mai 2011. Ulterior, reclamantul și-a majorat cerințele acțiunii, solicitând încasarea datoriei de 1500 de euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 640,50 de euro, pentru perioada de 05 iunie 2011-05 iunie 2014; încasarea taxei de stat în sumă de 848 de lei și a cheltuielilor legate de citarea publică a pârâtului în ziarul „Dreptul” în sumă de 80 de 1 lei. Prin hotărârea din 20 noiembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a admis acțiunea. S-a dispus încasarea de la Calmîc Ion în beneficiul lui Volcov Constantin suma datoriei de 1500 de euro, dobânda de întârziere în mărime de 640,50 de euro, în total 2140 de euro 50 eurocenți, echivalentul în lei MD la cursul oficial stabilit de BNM la ziua executării hotărârii și taxa de stat achitată în mărime de 848 de lei, cheltuielile pentru aviz public de 80 de lei.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Ion Calmîc și a fost menținută hotărârea din 20 noiembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun.Chișinău. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că contractul a fost întocmit în formă scrisă sub formă de recipisă, semnat personal de pârât, care corespunde prevederilor art. 210 Cod Civil și întrunește condițiile actului juridic, prevăzute de art. 208 Cod Civil (f.d. 46). Conform art. 867 alin.(1) Cod Civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părți (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.

Instanța de apel a reținut ca justă și întemeiată concluzia instanței de fond, precum că reclamantul și-a onorat integral obligațiile contractuale, a oferit împrumutul, astfel, acțiunea acestuia de încasare a datoriei, este întemeiată. Conform prevederilor art. 602 Cod Civil, neexecutarea include orice încălcare a obligațiilor, inclusiv executarea necorespunzătoare sau tardivă. Potrivit art. 619 alin. (1) și (2) Cod Civil, obligațiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezintă 5% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobînda este de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus. Prin urmare, instanța de apel a conchis că având în vedere stabilirea întârzierii executării obligațiilor pecuniare, instanța de fond întemeiat a concluzionat că pârâtul urmează să achite o dobândă de întârziere în mărime de 640,50 euro. La 12 noiembrie 2018 Ion Calmîc și avocatul Aurelia Mîrzîncu au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanță. În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, recursul declarat la 12 noiembrie 2018 este în termen. 2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Calmîc și avocatul Aurelia Mîrzîncu este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Calmîc și avocatul Aurelia Mîrzîncu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că 3 instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Ion Calmîc și avocatul Aurelia Mîrzîncu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Calmîc și avocatul Aurelia Mîrzîncu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4