2ra-1140/19 — cu privire la transmiterea bunului în proprietate, stabilirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

2ra-1140/19 — cu privire la transmiterea bunului în proprietate, stabilirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1140/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul central (jud. V. Garabagiu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Anatolii

XXXXX Beșleaga

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatolii XXXXX Beșleaga

împotriva lui Anatolii XXXXX Beșleaga cu privire la transmiterea bunului în

proprietate și

la cererea intervenientului principal Gheorghi Moreșanu împotriva lui Anatolii

XXXXX Beșleaga, Rozalia Beșleaga, Oliga Beșleaga, Vladimir Norbutaev, Anatolii

XXXXX Beșleaga cu privire la stabilirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

împotriva deciziei din 6 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Gheorghi Moreșanu, casată parțial hotărârea din

28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central și emisă în această parte o nouă

hotărâre

constată:

La 4 decembrie 2006, Anatolii XXXXX Beșleaga a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Anatolii XXXXX Beșleaga, intervenienți accesorii Rozalia

Beșleaga, Oliga Beșleaga și Vladimir Norbutaev cu privire la transmiterea bunului în

proprietate.

În motivarea acțiunii a invocat că la 11 august 1994, dânsul împreună cu Anatolii

XXXXX Beșleaga, Rozalia Beșleaga, Oliga Beșleaga și Vladimir Norbutaev, au

privatizat apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, fapt confirmat prin

certificatul Agenției de Privatizare nr. 0002812 din 23 iunie 2006 și a contractului de

vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată nr. 24391 din

26 octombrie 1994.

A indicat că în anul 2004 i-a acordat cu împrumut lui Anatolii XXXXX Beșleaga,

care este fiul său, suma de 9000 de dolari SUA, iar ulterior i-a încredințat ultimului

vânzarea garajului în sumă de 5000 de dolari SUA.

La 20 decembrie 2005, în rezultatul datoriilor acumulate, Anatolii XXXXX

Beșleaga i-a eliberat o recipisă, prin care a confirmat faptul că în contul datoriilor

1

acumulate, acesta îi transmite 1/5 cotă-parte din apartamentul nr. X din str. XXXXX

mun. XXXXX.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 213, 320, 338 Cod civil, art.

166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii și transmiterea în proprietatea lui, 1/5 cotă-parte din

apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate

lui Anatolii XXXXX Beșleaga

Prin hotărârea din 15 martie 2007 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, acțiunea

a fost admisă integral.

A fost transmis în proprietatea lui Anatolii XXXXX Beșleaga 1/5 cotă-parte din

apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate

lui Anatolii XXXXX Beșleaga și a fost obligat Oficiul cadastral teritorial Chișinău să

efectueze rectificările respective în Registrul bunurilor imobile.

A fost încasată din contul lui Anatolii XXXXX Beșleaga în beneficiul statului

taxa de stat în valoare de 150 de lei.

La 1 iulie 2015, Gheorghi Moreșanu a depus cerere de revizuire împotriva

hotărârii din 15 martie 2007 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău.

Prin încheierea din 31 iulie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost

restituită cererea de revizuire a lui Gheorghi Moreșanu împotriva hotărârii din

15 martie 2007 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău.

Prin decizia din 12 noiembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

recursul declarat de către Gheorghi Moreșanu, casate încheierile din 3 iulie 2015 și

31 iulie 2015 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, cu remiterea cauzei în aceeași

instanță de judecată de la faza primirii cererii de revizuire.

Prin încheierea din 22 martie 2016 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Gheorghi Moreșanu

împotriva hotărârii din 15 martie 2007 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău.

Prin decizia din 28 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul

declarat de către Gheorghi Moreșanu, casată încheierea din 22 martie 2016 a

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău și emisă o nouă încheiere, prin care a fost admisă

cererea de revizuire depusă de către Gheorghi Moreșanu, casată hotărârea din

15 martie 2007 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, cu remiterea cauzei spre

rejudecare în aceeași instanță de judecată, în alt complet de judecată.

La 3 noiembrie 2016, intervenientului principal Gheorghi Moreșanu a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolii XXXXX Beșleaga, Rozalia

Beșleaga, Oliga Beșleaga, Vladimir Norbutaev, Anatolii XXXXX Beșleaga cu privire

la stabilirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

În motivarea acțiunii sale, intervenientul principal Gheorghi Moreșanu a invocat

că la 1 februarie 2006, Anatolii XXXXX Beșleaga, cu scopul dobândirii ilicite a

bunurilor sale și însușirii lor ulterioare, prin înșelăciune, a primit de la el suma de 6500

de dolari SUA, iar în așa mod acesta a înșelat mai multe persoane.

Prin sentința nr. 1-847/06 din 13 decembrie 2006 a Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău, Anatolii XXXXX Beșleaga a fost recunoscut culpabil în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.195 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de

11 ani închisoare și încasarea în folosul lui Gheorghi Moreșanu a prejudiciului material

2

cauzat în sumă de 84014 de lei, sentința fiind menținută de către instanțele de apel și

recurs.

A menționat că în baza sentinței nr. 1-847/06 din 13 decembrie 2006 a

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, a fost eliberat titlul executoriu nr. 1-847/06 cu

privire la încasarea de la Anatolii XXXXX Beșleaga în beneficiul lui, a prejudiciul

cauzat în sumă de 84014 de lei, care la data de 17 martie 2007 a fost expediat către

instituția penitenciară în care se afla Anatolii XXXXX Beșleaga, pentru executare.

Timp de opt ani, de la condamnatul Anatolii XXXXX Beșleaga, prin intermediul

instituțiilor penitenciare, a fost încasată doar suma de 596 de lei, din motivul existenței

a 18 titluri executorii, eliberate de judecătoria Botanica mun. Chișinău, în privința lui

Anatolii XXXXX Beșleaga în sumă totală de 8 435 006,74 de lei, ultimul având mai

mulți creditori urmăritori.

În scopul executării silite a titlului executoriu nr. 1-847/06 din 13 decembrie 2006

a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, executorul judecătoresc Ion Furdui a aplicat

sechestrul pe apartamentul nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, la privatizarea căruia

a participat și debitorul Anatolii XXXXX Beșleaga.

Prin scrisoarea nr. 032-316r/16 din 26 mai 2016, executorul judecătoresc i-a

propus să se adreseze în instanța de judecată, pentru stabilirea cotei-părți ideale din

apartamentul ce-i aparține debitorului Anatolii XXXXX Beșleaga, în scopul urmăririi

ulterioare.

Din considerentele indicate, de nenumărate ori s-a adresat lui Anatolii XXXXX

Beșleaga, Rozaliei Beșleaga, Oligăi Beșleaga și Vladimir Norbutaev cu propunerea ca

toți proprietarii devălmași ai apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX, să

se adreseze împreună la notar pentru stabilirea dreptului de proprietate a debitorului

Anatolii XXXXX Beșleaga asupra 1/5 cotă parte din ap. X din str. XXXXX mun.

XXXXX, însă toate propunerile expediate au rămas fără soluție.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 353, 366, 370 Cod civil, art. 85,

166-167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii sale, stabilirea dreptului de proprietate a debitorului

Anatolii XXXXX Beșleaga asupra 1/5 cotă-parte ideală din ap. X din str. XXXXX mun.

XXXXX.

Prin hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a fost

admisă acțiunea intervenientului principal Gheorghi Moreșanu și a fost stabilit dreptul

de proprietate a lui Anatolii XXXXX Beșleaga asupra 1/5 cotă-parte din ap. X din

str. XXXXX mun. XXXXX.

A fost admisă acțiunea lui Anatolii XXXXX Beșleaga și a fost transmis în

proprietatea lui Anatolii XXXXX Beșleaga 1/5 cotă-parte din ap. X din str. XXXXX

mun. XXXXX.

A fost încasată de la Anatolii XXXXX Beșleaga și Gheorghi Moreșanu taxa de

stat a câte 150 de lei fiecare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că Anatolii XXXXX Beșleaga a

achitat integral datoria în baza titlului executoriu eliberat în baza sentinței din

13 decembrie 2006 a Judecătoriei Botanica mun. Chișinău, fapt confirmat în ședința de

judecată însăși de creditorul Gheorghi Moreșanu.

Iar reieșind din faptul că potrivit datelor cadastrale, nu este stabilită cota-parte din

imobil a lui Anatolii XXXXX Beșleaga, prima instanță a ajuns la concluzia de a stabili

3

dreptul de proprietate a lui Anatolii XXXXX Beșleaga asupra 1/5 cotă-parte din ap.X

din str. XXXXX mun. XXXXX și de a transmite în proprietate lui Anatolii XXXXX

Beșleaga, întrucât Anatolii XXXXX Beșleaga îi datorează lui Anatolii XXXXX

Beșleaga o datorie și Anatolii XXXXX Beșleaga a dat acordul ca cota sa parte din

apartamentul în litigiu să fie transmis în proprietatea lui Anatolii XXXXX Beșleaga.

Prin decizia din 6 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Gheorghi Moreșanu, casată parțial hotărârea din 28 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul central și anume în partea prin care a fost admisă acțiunea

lui Anatolii XXXXX Beșleaga și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care

acțiunea lui Anatolii XXXXX Beșleaga a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

În rest, hotărârea din 28 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a fost

menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că recipisa din

20 decembrie 2005, prin care Anatolii XXXXX Beșleaga renunță la dreptul său asupra

1/5 cotă-parte din ap. X din str. XXXXX mun. XXXXX, nu produce niciun efect juridic,

fiind nulă de drept din motiv că nu a fost întocmită conform rigorilor legale și anume nu

a fost autentificată notarial și înscrisă în Registrul bunurilor imobile.

A mai reținut instanța de apel că pretinsa datorie invocată de către Anatolii

XXXXX Beșleaga în mărime de 14000 de dolari SUA, care ar fi fost împrumutată lui

Anatolii XXXXX Beșleaga, nu s-a confirmat, la materialele cauzei nefiind identificate

probe confirmative în acest sens.

La 11 aprilie 2019, Anatolii XXXXX Beșleaga a declarat recurs împotriva

deciziei din 6 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei

instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată, pe motiv că a fost adoptată cu încălcarea

normelor de drept material și este nemotivată.

A considerat eronată concluzia instanței de apel precum că la dosar lipsește

dovada faptului că Anatolii XXXXX Beșleaga îi este dator cu suma de 14000 de dolari

SUA, or, la materialelele cauzei este anexată recipisa, în care a fost menționat că

Anatolii XXXXX Beșleaga este de acord să-i transmită în proprietatea lui, 1/5 cotă-

parte din ap. X din str. XXXXX mun. XXXXX, în contul stingerii datoriei.

A subliniat că la examinarea cauzei în prima instanță, Anatolii XXXXX Beșleaga

a confirmat datoria față de dânsul, iar instanța de apel greșit a aplicat prevederile art.

210 Cod civil.

A insistat că Gheorghi Moreșanu în cadrul examinării cauzei în prima instanță, a

primit de la Anatolii XXXXX Beșleaga prejudiciul material în sumă de 84014 de lei și

a declarat că nu are pretenții față de Anatolii XXXXX Beșleaga.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 25 februarie 2019, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 39

vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la

materialele dosarului lipsesc.

4

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei din 6 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termenul

legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Anatolii XXXXX Beșleaga,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anatolii XXXXX Beșleaga, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

5

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

Anatolii XXXXX Beșleaga urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Anatolii XXXXX Beșleaga

împotriva deciziei din 6 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

6