2r-676/18 — Partajarea bunului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Partajarea bunului
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului
2r-676/18 — Partajarea bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2r-676/18
Prima instanță: Judecătoria Ungheni, judecător – A. Parfeni
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov
DECIZIE
26 septembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de Vitali Beleaev, prin intermediul avocatului
Tudor Țurcanu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Beleaev
către Elena Beleaev și Vitali Beleaev cu privire la partajarea apartamentului,
împotriva încheierii din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins demersul apelantului Vitali Beleaev cu privire la efectuarea expertizei
grafoscopice, și împotriva încheierii din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a fost respinsă cererea apelantului Vitali Beleaev privind repunerea în
termenul de declarare a apelului și s-a restituit cererea de apel depusă de Vitali
Beleaev împotriva hotărârii din 07 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni, în
temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
con st ată:
La 27 octombrie 2006, Vladimir Beleaev a depus cerere de chemare în judecată
către Elena Beleaev și Vitali Beleaev, solicitând partajarea apartamentului situat în
or. Ungheni, str. XXXX XXXX, ap. 4.
Prin hotărârea din 07 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni cererea de
chemare în judecată a fost admisă integral.
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 28 februarie 2018, Vitali
Beleaev a înaintat apel împotriva hotărârii din 07 decembrie 2006 a Judecătoriei
Ungheni, solicitând casarea hotărârii și trimiterea pricinii la rejudecare.
Prin încheierea din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
demersul apelantului Vitali Beleaev cu privire la efectuarea expertizei
grafoscopice.
Prin încheierea din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă
cererea apelantului Vitali Beleaev privind repunerea în termenul de declarare a
apelului și s-a restituit cererea de apel depusă de Vitali Beleaev împotriva hotărârii
din 07 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b)
din Codul de procedură civilă.
La 05 iunie 2018, a fost înregistrată cererea de recurs, depusă de Vitali
Beleaev, prin intermediul avocatului Tudor Țurcanu, împotriva încheierilor din 29
1
mai 2018 ale Curții de Apel Chișinău, iar la 15 iunie 2018 a fost depusă cererea de
recurs motivată.
În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierile instanței de
apel, care urmează a fi casate, deoarece apelantul nu a cunoscut despre existența
hotărârii primei instanțe și nu a depus în adresa instanței de judecată vreo cerere
prin care să solicite examinarea cauzei în lipsa lui. Reieșind din cele expuse,
instanța de apel urma să admită demersul privind numirea expertizei grafoscopice,
oferindu-i apelantului posibilitatea de a demonstra faptul că nu a scris cererea de
examinarea a cauzei în lipsa lui și, drept rezultat, nu a cunoscut despre existența
litigiului respectiv. Consideră recurentul că cererea de apel urmează a fi repusă în
termen și primită spre examinare, dat fiind faptul că atât prima instanță, cât și
instanța de apel, au examinat prezentul litigiu cu încălcarea principiului
contradictorialității, încălcând drepturile recurentului.
Astfel, recurentul a solicitat casarea încheierilor din 29 mai 2018 ale Curții de
Apel Chișinău și remiterea cauzei pentru examinarea cererii de apel în instanța de
apel.
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile
legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră că recursul declarat de Vitali Beleaev, prin intermediul
avocatului Tudor Țurcanu, urmează a fi respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Potrivit materialelor cauzei, încheierile contestate cu recurs au fost pronunțate
de Curtea de Apel Chișinău la 29 mai 2018, fiind expediate spre cunoștință
participanților la proces la 29 iunie 2018 (f.d. 66), însă la materialele cauzei nu
există înscrisuri care să confirme momentul recepționării încheierilor de către părți.
Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost depusă la 05 iunie 2018,
adică înainte de expedierea încheierilor recurate în adresa participanților la proces,
Colegiul consideră că aceasta a fost depusă în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de
recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data
emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
În speță, se constată că, prin încheierea din 29 mai 2018 a Curții de Apel
Chișinău, a fost respins demersul apelantului Vitali Beleaev cu privire la efectuarea
expertizei grafoscopice. Prin încheierea din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,
a fost respinsă cererea apelantului Vitali Beleaev privind repunerea în termenul de
declarare a apelului și s-a restituit cererea de apel depusă de Vitali Beleaev
împotriva hotărârii din 07 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni, în temeiul art.
369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
civilă, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus
2
în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicită repunerea în termen sau
instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
Astfel, Colegiul susține poziția instanței de apel referitoare la tardivitatea
cererii de apel formulate de Vitali Beleaev, or, litigiul soluționat prin hotărârea din
07 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni, este un litigiu iscat între membrii unei
familii în privința unui bun imobil în care toți participanții la proces își au viza de
domiciliu. Respectiv, odată ce recurentul nu a adus probe pertinente și
concludente, care să demonstreze faptul că nu a cunoscut despre existența hotărârii
primei instanțe mai bine de 12 ani, Colegiul consideră că cerința sa privind
repunerea în termen a apelului este neîntemeiată.
Cu referire la respingerea demersului apelantului privind numirea expertizei
grafoscopice, este de menționat faptul că încheierea Curții de Apel Chișinău este
întemeiată, deoarece recurentul nu a fost lipsit de posibilitatea de a proba omiterea
termenului de depunere a cererii de apel prin alte mijloace de probațiune. Or, faptul
că cererea de examinare în lipsa recurentului a cererii de chemare în judecată,
ipotetic nu ar fi fost scrisă de el, nu semnifică incontestabil că acesta nu a cunoscut
despre existența hotărârii din 07 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni o perioadă
atât de îndelungată. Suplimentar, la materialele cauzei lipsesc probe care să
confirme afirmația recurentului cu privire la aflarea sa în afara hotarelor țării,
perioada de aflare în străinătate, precum și imposibilitatea sa de a contesta
hotărârea instanței.
Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt
obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța
judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal
pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În
acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu
se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc
un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și
scopul vizat. Mai mult, repunerea în termen a cererii de apel după o perioadă atât
de îndelungată ar egala cu încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice,
care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără
motive legale.
În conformitate cu art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,
sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a
actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de
către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile
3
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat
de Vitali Beleaev, prin intermediul avocatului Tudor Țurcanu, împotriva
încheierilor din 29 mai 2018 ale Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar
actele de discreție ale Curții de Apel Chișinău sunt întemeiate și urmează a fi
menținute de către instanța de recurs.
Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din
Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Vitali Beleaev, prin intermediul avocatului
Tudor Țurcanu.
Se mențin încheierile din 29 mai 2018 ale Curții de Apel Chișinău, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Beleaev către Elena
Beleaev și Vitali Beleaev cu privire la partajarea apartamentului.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Dumitru Visternicean,
Nicolae Craiu
4