ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 31.07.2019

2r-473/19 — cu privire la partajarea apartamentului

HOTĂRÂRE
31.07.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
cu privire la partajarea apartamentului
Temei legal
Restituirea recursului împotriva încheierii
Citează această cauză
2r-473/19 — cu privire la partajarea apartamentului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2r-473/19

Prima instanță: Judecătoria Ungheni (jud. A. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, N. Simciuc)

31 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Vitalii Beleaev

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Beleaev

împotriva Elenei Beleaev și Vitalii Beleaev cu privire la partajarea apartamentului

împotriva încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea lui Vitalii Beleaev cu privire la repunerea în termenul legal a

apelului și restituit ca fiind depus în afara termenului legal apelul declarat de

Vitalii Beleaev

constată:

La 27 octombrie 2006, Vladimir Beleaev a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Elenei Beleaev și Vitalii Beleaev cu privire la partajarea

apartamentului.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 19-21, 23-25 Codul

familiei, art. 166-167 CPC, a solicitat împărțirea apartamentului nr. X situat în

or. XXXXX str. XXXXX.

Prin hotărârea din 7 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni, a fost partajat

apartamentul nr. X din str. XXXXX or. XXXXX proprietate în devălmășie a

părților.

A fost transmisă în proprietatea lui Vladimir Beleaev 23/50 cote-părți din

apartament cu odaia locativă nr. 7 de 19,1 m2, cu costul de 10843 de lei.

A fost transmisă Elenei Beleaev 13/50 cote-părți din apartament cu odaia

locativă nr. 2 de 10,7 m2, cu costul de 6074 de lei.

A fost transmisă lui Vitalii Beleaev 7/25 cote-părți din apartament cu odaia

nr. 5 de 11,8 m2, cu costul de 6700 de lei.

Au fost lăsate în folosință comună antreul nr. 1 de 10,7 m2, baia nr. 3 de 2,6

m2, veceu nr. 4 de 1,3 m2, bucătăria nr. 6 de 8,3 m2, nr. 8 dulap de 0,4 m2, loggia de

4,7 m2, cu costul total de 15895 de lei.

1

La 28 februarie 2018, Vitalii Beleaev, reprezentat de avocatul Tudor

Țurcanu a declarat apel împotriva hotărârii din 7 decembrie 2006 a Judecătoriei

Ungheni, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii contestate, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În cadrul ședinței de judecată din 29 mai 2019, Vitalii Beleaev, reprezentat

de avocatul Tudor Țurcanu a înaintat un demers privind dispunerea efectuării

expertizei judiciare grafoscopice.

Prin încheierea din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

demersul lui Vitalii Beleaev cu privire la efectuarea expertizei grafoscopice.

Prin încheierea din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea lui Vitalii Beleaev privind repunerea în termenul de declarare a apelului și

restituită ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel depusă de Vitalii

Beleaev.

Prin decizia din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respins recursul declarat de Vitalii Beleaev, reprezentat de avocatul Tudor Țurcanu

și menținute încheierile din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vitalii Beleaev

împotriva deciziei din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

La 27 februarie 2019, Vitalii Beleaev a declarat apel împotriva hotărârii din

7 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni, solicitând admiterea cererii privind

repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii contestate și

remiterea cauzei spre o nouă examinare în aceeași instanță de un alt complet de

judecată.

Prin încheierea din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea lui Vitalii Beleaev cu privire la repunerea în termenul legal a apelului și

restituit ca fiind depus în afara termenului legal apelul declarat de Vitalii Beleaev.

La 22 aprilie 2019, prin intermediul Oficiului Poștal, Vitalii Beleaev a

declarat recurs împotriva încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 lit. b1) CPC, instanța de recurs este în drept să

restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde

prevederilor art. 437 alin. (1).

În conformitate cu art. 437 alin. (1) CPC, cererea de recurs trebuie să fie

dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune

recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei

ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa

intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că la 22 aprilie 2019, Vitalii Beleaev a depus cerere

2

de recurs împotriva încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care

însă este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară

procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat (f. d. 153-155).

În același timp, instanța de recurs reține că prin Hotărârea nr. 17 din 4 iunie

2018 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, a fost constatată desuetudinea

Legii nr. 3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că unul din principiile

fundamentale ale procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de

procedură, care este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 CPC și art. 9 din

Legea cu privire la organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele

internaționale, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care se desfășoară procesul,

prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează

a fi înțeleasă ca limba română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării acesteia în raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă

fiind redactate și aduse la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au

dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în

ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta

în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

3

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Față de cele ce preced, având în vedere că cererea de recurs depusă de Vitalii

Beleaev împotriva încheierii din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu

corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) CPC, fiind redactată într-o altă limbă

decât limba oficială în care se desfășoară procesul și nu este însoțită de traducere,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Vitalii Beleaev.

În conformitate cu art. 4261 lit. b1) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de Vitalii Beleaev împotriva încheierii din

4 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a lui Vladimir Beleaev împotriva Elenei Beleaev și Vitalii Beleaev cu

privire la partajarea apartamentului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Ala Cobăneanu

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-02-20
0,96
2rh-20/19 — Împărtirea bunului proprietate comună
Dosar nr. 2rh–20/19 Prima instanţă: Judecătoria Ungheni, judecător – A. Parfeni Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători – Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Instanţa de recurs: S. Filincova, D. Visternicean, N. Craiu Î N C H
CSJ 2018-09-26
0,96
2r-676/18 — Partajarea bunului
Dosarul nr. 2r-676/18 Prima instanţă: Judecătoria Ungheni, judecător – A. Parfeni Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători – Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov DECIZIE 26 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2018-11-28
0,94
2ra-2085/18 — partajarea proprietății comune pe cote-părți
Dosarul nr. 2ra-2085/18 prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Central (Vladislav Holban) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (Marina Anton, Vitalie Cotorobai, Ana Panov) ÎNCHEIERE 28 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil
CSJ 2020-05-27
0,94
2r-226/20 — Partajarea proprietătii comune
Dosarul nr. 2r-226/20 Prima instanţă: Judecătoria Străşeni, sediul Central, judecător – M. Grosu Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători – L. Bulgac, Iu. Cotruţă, A. Panov DECIZIE 27 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, come
CSJ 2023-03-29
0,94
2rh-15/23 — partajarea bunului imobil, proprietate comuna, prin vanzarea bunului la licitatie
Dosarul nr. 2rh-15/23 2-20087703-01-2rh-27022023 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. V. Gîrleanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton) Instanţa de recurs: Curtea Supremă de J
Sursă