2rh-20/19 — Împărtirea bunului proprietate comună

Dosar nr. 2rh–20/19 Prima instanță: Judecătoria Ungheni, judecător – A. Parfeni Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Instanța de recurs: S. Filincova, D. Visternicean, N. Craiu Î N C H E I E R E 20 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova examinând cererea de revizuire depusă de Vitali Beleaev împotriva deciziei din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Beleaev către Elena Beleaev și Vitali Beleaev cu privire la partajarea apartamentului, c o n s t a t ă: La 27 octombrie 2006, Vladimir Beleaev a depus cerere de chemare în judecată către Elena Beleaev și Vitali Beleaev, solicitând partajarea apartamentului situat în or.

Ungheni, str. Crestiuc nr. 5, ap. 4. Prin hotărârea din 07 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni cererea de chemare în judecată a fost admisă integral. Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 28 februarie 2018, Vitali Beleaev a înaintat apel împotriva hotărârii din 07 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni, solicitând casarea hotărârii și trimiterea pricinii la rejudecare. Prin încheierea din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins demersul apelantului Vitali Beleaev cu privire la efectuarea expertizei grafoscopice. Prin încheierea din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea apelantului Vitali Beleaev privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit cererea de apel depusă de Vitali Beleaev împotriva hotărârii din 07 decembrie 2006 a Judecătoriei Ungheni, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 05 iunie 2018, a fost înregistrată cererea de recurs, depusă de Vitali Beleaev, prin intermediul avocatului Tudor Țurcanu, împotriva încheierilor din 29 mai 2018 ale Curții de Apel Chișinău, iar la 15 iunie 2018 a fost depusă cererea de recurs motivată. În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierile instanței de apel, care urmează a fi casate, deoarece apelantul nu a cunoscut despre existența 1 hotărârii primei instanțe și nu a depus în adresa instanței de judecată vreo cerere prin care să solicite examinarea cauzei în lipsa lui. Reieșind din cele expuse, instanța de apel urma să admită demersul privind numirea expertizei grafoscopice, oferindu-i apelantului posibilitatea de a demonstra faptul că nu a scris cererea de examinarea a cauzei în lipsa lui și, drept rezultat, nu a cunoscut despre existența litigiului respectiv.

Consideră recurentul că cererea de apel urmează a fi repusă în termen și primită spre examinare, dat fiind faptul că atât prima instanță, cât și instanța de apel, au examinat prezentul litigiu cu încălcarea principiului contradictorialității, încălcând drepturile recurentului. Astfel, recurentul a solicitat casarea încheierilor din 29 mai 2018 ale Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei pentru examinarea cererii de apel în instanța de apel. Prin decizia din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de Vitali Beleaev, prin intermediul avocatului Tudor Țurcanu, fiind menținute încheierile din 29 mai 2018 ale Curții de Apel Chișinău. La 18 decembrie 2018, Vitali Beleaev a înregistrat o cerere de revizuire asupra deciziei din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire a indicat faptul că, la 04 octombrie 2018 a depus o plîngere către organele de urmărire penală, solicitând inițierea urmăririi penale în privința falsificării probelor pe marginea prezentei cauze civile. Astfel, prin ordonanța procurorului din Procuratura raionului Ungheni, a fost stabilit faptul existenței unei declarații false din numele revizuentului în materialele cauzei civile, făcându-se referire la raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/1271-R-4936 din 15 noiembrie 2018. Reieșind din cele expuse, revizuentul și-a formulat cererea prin prisma art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, indicând că nu este de acord cu decizia supusă revizuirii, dat fiind faptul că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe și probe noi, aprecierea cărora ar schimba esențial soluțiile instanțelor.

Astfel, revizuentul a solicitat casarea deciziei din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție. La 08 februarie 2019, Vitali Beleaev a depus un supliment la cererea de revizuire, făcând trimitere la ordonanța adjunctului procurorului-șef al Procuraturii raionului Ungheni, Oleg Potînga, din 12 decembrie 2018, prin care a fost anulată ordonanța din 10 decembrie 2018 și pornită urmărirea penală în baza art. 310 alin. (1) din Codul penal. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este neîntemeiată și urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În speță, se constată că cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

2 Reieșind din norma citată, Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuientului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe anterior pronunțării hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută ulterior.

Potrivit cererii de revizuire, înscrisurile, considerate de Vitali Beleaev drept recent apărute, sunt: raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/1271-R-4936 din 15 noiembrie 2018; ordonanța procurorului din Procuratura raionului Ungheni, Dorin Foros, din 10 decembrie 2018, privind refuzul începeri urmării penale; ordonanța adjunctului procurorului-șef al Procuraturii raionului Ungheni, Oleg Potînga, din 12 decembrie 2018, prin care a fost anulată ordonanța din 10 decembrie 2018 și pornită urmărirea penală în baza art. 310 alin. (1) din Codul penal. Colegiul conchide că aceste înscrisuri, precum și circumstanțele stabilite prin ele, nu pot fi încadrate în noțiunea prevăzută de art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, deoarece au fost întocmite după pronunțarea deciziei supuse revizuirii.

Ținând cont de faptul că înscrisurile enumerate supra nu se încadrează în noțiunea de circumstanțe nou-descoperite, argumentele invocate în suportul revizuirii deciziei nu pot fi reținute, deoarece pretinsele circumstanțe invocate de revizuent nu sunt susceptibile să influențeze soluția instanței de recurs, or, actul de discreție al instanței este acel act, momentul pronunțării al căruia, delimitează perioada de timp în care urmează a fi descoperite anumite circumstanțe noi, întru admiterea unei cereri de revizuire. Colegiul relevă că, aplicabile speței sunt prevederile art. 61 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora părțile sunt obligate să se folosească cu bună- credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare și omisiunilor justiției, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispozițiilor legii naționale, cât și celor internaționale. Astfel, admiterea revizuirii în circumstanțele descrise, ar contravine principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată 3 fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă. Având în vedere că motivele invocate de revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d is pun e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vitali Beleaev împotriva deciziei din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Beleaev către Elena Beleaev și Vitali Beleaev cu privire la partajarea apartamentului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Svetlana Filincova 4