2ra-1025/19 — constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor judecătorești
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti
- Temei legal
- Dreptul la repararea prejudiciului, mărimea şi modul de reparare prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice
2ra-1025/19 — constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1025/19
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central – V. Varanița
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Buhnaci, L. Pruteanu, M. Guzun
DECIZIE
26 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând recursurile declarate de către Ministerul Justiției și Serghei Pcelnicov,
reprezentat de avocatul Antuan Anton,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Pcelnicov
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire
la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO,
repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală,
procuraturii, ale instanțelor judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-au respins apelurile declarate de către Ministerul Justiției și Serghei Pcelnicov,
s-a menținut hotărârea din data de 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,
constată:
La 07 mai 2015 Serghei Pcelnicov a depus cerere de chemare în judecată, ulterior
concretizată, împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura
Generală cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la un proces echitabil,
prevăzut de art. 6 CEDO, repararea prejudiciului material, compus din costul biletelor
de avion în sumă de 1 264 dolari, venitul ratat în sumă de 9 496, 66 dolari, cheltuielile
de transport în sumă de 140 lei, cheltuielile de asistență juridică suportate în cauza
penală în sumă de 17 000 lei, prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei cauzate prin
acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor
judecătorești, obligarea Procuraturii Generale să-i aducă scuze publice, compensarea
cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză, compuse din cheltuielile de
asistență juridică în mărime de 7 000 lei și cheltuielile de traducere și autentificare
notarială a actelor în mărime de 310 lei. (f.d. 4-7, 48-49, 54-55, 107-108 vol. I).
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că Procuratura de transport a efectuat
urmărirea penală în cauza nr. 2014600031, disjunsă la 22 august 2013 în baza art. 244
1
alin. (2) lit. b) Cod penal. La 11 aprilie 2014, procurorul delegat în Procuratura de
transport, a emis ordonanță de punerea sa sub învinuire în baza art. 244 alin. (2) lit. b)
Cod penal pentru faptul că fiind fondatorul SC „Spav-Int” SRL, a săvârșit infracțiunea
de evaziune fiscală, caracterizată prin faptul că a inclus în actele financiar-contabile a
întreprinderii a datelor denaturate, care au la bază operațiunii ce nu au existat, fapt ce a
condus la neachitarea TVA aferentă bugetului în proporții deosebit de mari, în sumă
totală de 3 333 946, 98 lei.
În procesul de urmărire penală, procurorul l-a anunțat în urmărire generală, iar la
27 august 2014, a fost reținut la Aeroportul Chișinău în momentul trecerii frontierei de
stat. În aceiași dată, de către procurorul în cadrul Procuraturii de transport a fost emis
procesul-verbal de reținere în temeiul art. 166 Cod de procedură penală.
La 29 august 2014, prin încheierea judecătorului de instrucție, în privința sa a fost
eliberat mandat de arestare pe un termen de 15 zile, iar prin decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2014 i-a fost aplicată măsura preventivă sub
formă de arest la domiciliu pe un termen de 15 zile.
Organul de urmărire penală la 23 septembrie 2014 a aplicat măsura preventivă sub
formă de declarație de nepărăsire a țării, cu ridicarea pașaportului cetățeanului
Republicii Moldova și a pașaportului cetățeanului SUA. Iar la 05 noiembrie 2014,
procurorul i-a aplicat măsura de constrângere - obligarea de a se prezenta la organul de
urmărire penală.
Reclamantul a indicat că la data de 14 noiembrie 2014 a înaintat către organele de
urmărire penală o cerere de scoatere de sub urmărire penală, din cauza lipsei în acțiunile
sale la înfăptuirea infracțiunii imputate. În rezultat, la 17 noiembrie 2014 procurorul în
cadrul Procuraturii de transport a adoptat ordonanță de scoatere de sub urmărire penală,
din motivul că în acțiunile lui nu există faptul infracțiunii.
Serghei Pcelnicov a mai menționat că în urma acțiunilor ilicite ale organului de
urmărire penală în perioada de la 27 august 2014 până la 17 noiembrie 2014 a fost privat
de posibilitatea de a se deplasa în SUA, unde urma să realizeze venit sub formă de
salariu, în baza ofertei din 20 august 2014 în cadrul companiei TRI West Home Inc, cu
sediul în SUA, ct. Sacramento Shaver 5507.
Astfel, reclamantul a susținut că a pierdut costul biletelor de călătorie în Statele
Unite ale Americii în sumă de 1 264 dolari SUA și salariul pentru perioada 01
septembrie 2014 - 17 noiembrie 2014 în sumă de 9 496, 66 dolari SUA.
Totodată, consideră că în cadrul urmării penale i s-a încălcat dreptul la un proces
echitabil, prevăzut de art.6 CEDO ca rezultat al unei investigații neeficiente.
Prin hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Pcelnicov. S-a încasat,
din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui
Serghei Pcelnicov suma de 10 000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral,
suma de 17 000 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material compus din
cheltuielile de asistență juridică suportate în cadrul procesului penal și suma de 7 000
lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în prezenta cauză. În rest, acțiunea
a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d.70, 81-92, vol.II)
Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au respins apelurile
declarate de către Ministerul Justiției, Procuratura Generală și Serghei Pcelnicov, s-a
2
menținut hotărârea din 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. (f.d. 123,
124-130, vol. II)
Instanțele de judecată au concluzionat că circumstanțele speței cad sub incidența
art. 3 și 6 ale Legii nr.1545-XIII din 25 februarie privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Serghei Pcelnicov fiind îndreptățit să
solicite repararea de către stat a prejudiciului material și moral cauzat prin erorile
comise în cadrul procesului penal. Or, în urma acțiunilor procesuale efectuate în cadrul
urmăririi penale, în privința lui Serghei Pcelnicov au fost aplicate măsuri preventive
sub formă de arest și obligarea de a nu părăsi țara. Ulterior, la solicitarea lui Serghei
Pcelnicov a fost scos de sub urmărire penală. Prin urmare, condițiile angajării
răspunderii statului pentru erorile comise în cadrul urmăririi penale, prevăzute de art. 3
și 6 ale Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 sunt întrunite cumulativ. Instanțele de
judecată au apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele Ministerului Justiției și ale
Procuraturii Generale cu privire la netemeinicia acțiunii și neîntrunirea condițiilor
obligatorii pentru angajarea răspunderii patrimoniale a statului.
Totodată, instanțele de judecată au reținut că Serghei Pcelnicov în urma acțiunilor
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești
a suferit un prejudiciul moral, estimat la suma de 10 000 lei, ca fiind rezonabil și
proporțional prejudiciului cauzat și suficient pentru a aduce satisfacție reclamantului.
Cu referire la încasarea prejudiciului material compus din costul biletului de
călătorie în sumă de 1 264 dolari SUA, venitul ratat în sumă de 9 496, 66 dolarii și
cheltuielile de transport în sumă de 140 lei, instanțele de judecată au concluzionat că
costul biletului de călătorie și cheltuielilor de transport nu se includ în categoria
prejudiciilor ce pot fi reparate în temeiul Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998. În
ce privește venitul ratat, Serghei Pcelnicov nu a demonstrat faptul că a fost încadrat în
câmpul muncii în momentul reținerii sale. Iar scrisoarea cu privire la oferta de muncă
nu constituie o probă pertinentă, în sensul art. 121 din Codul de procedură civilă. Oferta
de muncă a fost acceptată de către reclamant abia la 01 septembrie 2015, după ce a fost
scos de sub urmărire penală încă la 17 noiembrie 2014.
La 25 martie 2019 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei din
22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri
de respingere integrală a acțiunii. (f.d.157-163, vol.II)
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au
interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept
material, au apreciat arbitrar probele prezentate la materiale cauzei, ceea ce a condus la
soluționarea greșită a cauzei.
Ministerul Justiției a menționat că pentru angajarea răspunderii Statului pentru
prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală sunt necesare unele condiții
speciale și anume existența faptei ca ilicite, în speță nu a fost prezentat nici un act emis
de instanța de judecată prin care acțiunile organului de urmărire penală, ale procuraturii
sau ale instanței de judecată ar fi fost declarate ilegale. Măsurile procesuale aplicate în
privința lui Serghei Pcelnicov în cadrul urmării penale nu încalcă dreptul persoanei.
3
La 26 aprilie 2019 Serghei Pcelnicov, reprezentat de avocatul Antuan Anton, a
declarat recurs împotriva deciziei din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței
de fond în partea respingerii acțiuni, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală
a acțiunii. Casarea încheierii din 13 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central
prin care s-a respins cererea de atragere în proces în calitate de intervenient accesoriu a
ambasadei SUA, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii date. Casarea
încheierii din 14 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central prin care s-a
respins propunerea de recuzare a judecătorului Viorelia Varanița, cu pronunțarea unei
noi hotărâri de admitere a cererii de recuzare. (f.d.170-180, vol. II)
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au
interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept
material și procedural, au apreciat arbitrar probele prezentate la materiale cauzei, ceea
ce a condus la soluționarea greșită a cauzei și anume la admiterea parțială a acțiunii.
La 08 mai 2019 Procuratura Generală a depus referință, solicitând ca recursul
declarat de către Ministerul Justiției, să fie admis. (f.d. 184-185, vol.II)
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
22 ianuarie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 23 februarie 2019,
expediată prin intermediul oficiului poștal părților la 22 februarie 2019, confirmarea
recepționării deciziei de către Ministerul Justiției la materialele dosarului lipsește, iar
Serghei Pcelnicov, reprezentat de avocatul Antuan Anton, la depunerea cererii de recurs
a prezentat copia plicului prin care se confirmă că decizia a ieșit de la serviciul poștal
la data de 25 februarie 2019. (f.d.181) Astfel, recursurile declarate de către Ministerul
Justiției la 15 martie 2019 și Serghei Pcelnicov, reprezentat de avocatul Antuan Anton,
la 26 aprilie 2019, sunt declarate în termen.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție prin încheierea din data de 19 iunie 2019 a considerat recursul
admisibil.
Articolul 441 al Codului de procedură civilă stipulează că în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Conform art. 442, alin. (1) al Codului de procedură civilă, judecând recursul
declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs
și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a
administra noi dovezi.
În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1), lit. b) al Codului de procedură
civilă instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze
integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o
nouă hotărâre.
Prin prisma prevederilor art. 118, alin. (3) al Codului de procedură civilă,
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate
definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale
4
altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce
urmează a fi aplicate.
Articolul 130, alin. (1-3) al Codului de procedură civilă statuează că instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au
pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare
probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar
toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru
soluționarea cauzei.
În speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiției este
neîntemeiat și care urmează a fi respins, iar recursul lui Serghei Pcelnicov, reprezentat
de avocatul Antuan Anton, întemeiat și care urmează să fie admis din considerentele ce
preced.
Serghei Pcelnicov s-a adresat în instanța de judecată cu cerere, prin care a solicitat
constatarea faptului încălcării dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO,
repararea prejudiciului material și prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale
organului de urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor judecătorești, obligarea
Procuraturii Generale să-i aducă scuze publice și compensarea cheltuielilor de judecată.
Instanțele de judecată au emis hotărârile sus- menționate.
Verificând hotărârile adoptate, instanța de recurs a constatat că instanțele ierarhic
inferioare corect au stabilit circumstanțele raportului juridic litigios și anume că
Procuratura de transport a efectuat urmărirea penală pe cauza nr. 2013928148, în
temeiul unei bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 244 alin.(2)
lit. b) Cod penal.
Prin ordonanța procurorului Procuraturii de transport din 02 aprilie 2014, s-a
dispus aducerea forțată în procuratură a lui Serghei Pcelnicov, pentru a fi audiat în
calitate de bănuit. (f.d.85, vol.I)
La 11 aprilie 2014 Serghei Pcelnicov prin ordonanța procurorului Procuraturii de
transport a fost pus sub învinuire, fiindu-i încriminată comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 244 alin. (2), lit. b) Cod penal. (f.d.13, vol. I)
Prin ordonanța din 11 aprilie 2014, s-a dispus reținerea învinuitului Serghei
Pcelnicov. (f.d.89-90 vol. I)
Prin ordonanța din aceeași dată, s-a dispus pornirea investigațiilor în vederea
căutării învinuitului Serghei Pcelnicov. (f.d.91-92 vol. I)
Potrivit procesului-verbal de reținere din 27 august 2014 Serghei Pcelnicov a fost
reținut pe bd. Dacia, 82, Aeroportul Chișinău, fiind repartizat în Izolatorul de detenție
preventivă IDP a DP mun. Chișinău. (f.d.15 vol. I)
La 29 august 2014 procurorul în Procuratura de transport a înaintat judecătorului
de instrucție demers cu privire la aplicarea măsurii preventive - arestul preventiv pe un
termen de 30 zile. (f.d.16-18, vol. I)
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 august 2014 demersul
procurorului a fost admis parțial, în privința învinuitului Serghei Pcelnicov fiind
5
aplicată măsura preventivă - arestul preventiv pe un termen de15 zile. (f.d.19-20, vol.
I)
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie2014 a
fost casată încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 august 2014 și
pronunțată o hotărâre nouă, prin care învinuitului Serghei Pcelnicov i-a fost aplicată
măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu pe un termen de 15 zile. (f.d.21-22
vol. I)
Prin ordonanța din 11 septembrie 2014 în privința lui Serghei Pcelnicov a fost
aplicată măsura preventivă - obligarea de a nu părăsi țara pe un termen de 30 zile.
(f.d.235-237 vol. I)
Prin ordonanța din 05 noiembrie 2014 în privința lui Pcelnicov Serghei a fost
aplicată măsura procesuală de constrângere - obligarea de a se prezenta la organul de
urmărire penală sau instanța de judecată. (f.d.23 vol. I)
Prin ordonanța din 17 noiembrie 2014 Serghei Pcelnicov a fost scos de sub
urmărire penală, din motiv că în acțiunile acestuia nu există fapta infracțiunii. (f.d.10-
12 vol. I)
În urma celor relatate, Colegiul lărgit relevă că instanțele de judecată corect au
conchis că Serghei Pcelnicov a suferit în urma atragerii ilegale la răspundere penală.
Conform art. 53 alin. (2) al Constituției Republicii Moldova, statul răspunde
patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele
penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.
Prevederi relevante speței se conțin în Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, care stabilesc expres
atât momentul nașterii dreptului la repararea prejudiciului, cât și condițiile în temeiul
cărora survine răspunderea statului.
Conform art. 3 alin.(1) lit. a) al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 în
conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral
cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor
preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii
ilegale la răspundere penală.
Potrivit art. 6, lit. b) al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 dreptul la
repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul
scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de
reabilitare.
În această ordine de idei, instanțele de judecată corect au reținut că circumstanțele
speței cad sub incidența prevederilor art. 3, 6 și 7 ale Legii nr. 1545-XIII din 25
februarie 1998, ori în cadrul urmării penale în privința lui Serghei Pcelnicov au fost
aplicate măsuri preventive sub formă de arest, arest la domiciliu, obligația de nepărăsire
a țării, iar ulterior a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că în acțiunile acestuia
nu există fapta infracțiunii.
În conformitate cu art. 284, alin. (1) al Codului de procedură penală, scoaterea
persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare și finalizare în privința
persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată.
6
Astfel, prin faptul scoaterii de sub urmărire penală a lui Serghei Pcelnicov acesta
a fost reabilitat, fapt ce atestă cu certitudine că organul de urmărire penală a încălcat
principiului general potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi urmărită
penal, trasă la răspundere și judecată, împrejurare ce generează angajarea răspunderii
patrimoniale a statului pentru prejudiciul material și moral cauzat prin această încălcare.
Argumentul Ministerului Justiției precum că în speță nu a fost întrunită condiția
specială atragerea răspunderii patrimoniale a statului, corect a fost respins de instanțele
de judecată, ori punerea sub învinuire a lui Serghei Pcelnicov și aplicarea măsurilor
preventive față de acesta constituie acțiuni ilegale de intentare a urmăririi penale și sunt
confirmate prin faptul scoaterii de sub urmărire penală, nefiind necesară existența unui
act de anulare a ordonanței de aplicare a măsurii preventive sau a altor acte emise în
cadrul urmăririi penale.
Mai mult, Colegiul apreciază că argumentul invocat este o interpretare subiectivă
a situației de către Ministerul Justiției întru susținerea poziției sale, ori prin prisma
prevederilor art. 3 alin. (2) al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 prejudiciul
cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din
organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești.
Prin urmare, cele relatate în ansamblu denotă incontestabil faptul că Serghei
Pcelnicov este în drept de a pretinde la repararea prejudiciului material și moral cauzat
în urma acțiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor
judecătorești.
În conformitate cu art. 11, alin. (1) și (3) al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie
1998 mărimea compensației pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de
instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a
compensației se determină luându-se în considerare: a) gravitatea infracțiunii de a cărei
săvârșire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul și gravitatea încălcărilor
procesuale comise la urmărirea penală și la examinarea cauzei penale în instanța de
judecată; c) rezonanța pe care a avut-o în societate informația despre învinuirea
persoanei; d) durata urmăririi penale, precum și durata examinării cauzei penale în
instanța de judecată; e) natura dreptului personal lezat și locul lui în sistemul de valori
al persoanei; f) suferințele fizice, caracterul și gradul suferințelor psihice; g) măsura în
care compensația bănească poate atenua suferințele fizice și psihice cauzate; h) durata
aflării nelegitime a persoanei în detenție. În toate cazurile, instanța de judecată se va
baza pe principiile compensării rezonabile și echitabile a prejudiciului moral.
Aici, Colegiul lărgit menționează că deși corect instanțele de judecată au stabilit
că lui Serghei Pcelnicov i-au fost cauzate suferințe psihice, prin faptul că a fost învinuit
pentru săvârșirea unei infracțiuni pe care nu a comis-o, cauzându - i daune morale prin
limitarea dreptului la libera circulație, or, acesta s-a aflat în arest preventiv, arest la
domiciliu, cât și sub măsura preventivă obligarea de a nu părăsi țara, incorect au stabilit
cuantumul despăgubiții, ori la determinarea despăgubirii, se va tinde să se acorde o
despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod
obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.
Colegiul notează că unul din criteriile orientative generale de apreciere a
prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să
prezinte o justă și integrală despăgubire.
7
În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată
să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, iar cuantumul
despăgubirilor trebuie în așa fel stabilit, încât să aibă efect compensatoriu și nu trebuie
să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative
pentru victime.
Din materialele dosarului rezultă că Serghei Pcelnicov a fost atras la răspundere
penală pentru săvârșirea unei infracțiuni, iar ulterior a fost scos de sub urmărirea penală
pe motiv că nu există fapta infracțiunii. Însă, în perioada urmăririi penale începând cu
27 august 2014 și până la data de 08 septembrie 2014, acesta s-a aflat în arest preventiv.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 08 septembrie 2014 acestuia i s-a
aplicat măsura preventivă arest la domiciliu. Prin ordonanța procurorului din data de 11
septembrie 2014 lui Serghei Pcelnicov i s-a aplicat măsura preventivă obligația de a nu
părăsi țara pe un termen de 30 de zile.
Astfel, în perioada urmăririi penale și până la scoaterea de sub urmărire penală
Serghei Pcelnicov a fost limitat ilegal în drepturile sale, fiind supus unor suferințe
psihice, aflându-se în imposibilitatea de a părăsi țara, fiind cetățean a SUA avea
planificată o călătorie în Statele Unite ale Americii.
Serghei Pcelnicov a solicitat un prejudiciu moral în sumă de 100 000 lei, care în
opinia instanței de recurs este o sumă exagerată și nu poate fi admisă.
Totodată, apreciind în ansamblu circumstanțele speței și având în vedere
principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura dreptului
lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al persoanei, durata
urmăririi penale și examinării cauzei, aplicarea măsurii preventive, arest, arest la
domiciliu și obligarea de nepărăsire a țării, instanța de recurs constată existența
motivelor întemeiate de a majora cuantumul prejudiciului moral de la 10 000 lei,
acordat de instanțele de judecată ierarhic inferioare până la suma de 70 000 lei, care în
opinia instanței de recurs constituie o satisfacție, echitabilă pentru Serghei Pcelnicov.
Referitor la pretenția lui Serghei Pcelnicov cu privire la încasarea cheltuielilor de
asistență juridică suportată în cadrul procesului penal, corect a fost admisă de către
instanțele de judecată, ori prin prisma prevederilor art. 7, lit. e) al Legii nr. 1545-XIII
din 25 februarie 1998 în cazurile menționate la art. 3, persoanei fizice sau juridice i se
compensează sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistența juridică.
În speță, se constată că Serghei Pcelnicov în cadrul urmăririi penale a fost asistat
de avocat, care a exercitat apărarea acestui, acordând consultații pe tot parcursul
anchetei penale, contestând actele de limitare în drepturi ale invinuitului.
Prin urmare, cuantumul cheltuielilor de asistență juridică pretinsă este rezonabilă
pentru o cauză penală de învinuire în comiterea unei infracțiuni, ori Serghei Pcelnicov
a fost consultat juridic de către avocat în timpul urmării penale.
Totodată, instanța de recurs menționează că instanțele de judecată au respins
pretenția lui Serghei Pcelnicov cu privire la repararea prejudiciului material cauzat în
partea ce ține de compensarea costului biletelor de călătorie, concluzie ce este apreciată
de către Colegiul lărgit ca fiind incorectă, ori, în speță s-a constatat că Serghei Pcelnicov
la data de 27 august 2014 a fost reținut la Aeroportul Chișinău în momentul trecerii
frontierei de stat, având intenția de a pleca în baza biletului de călătorie pe ruta Chișinău
8
–Istambul, Istambul –Los Angeles, Los Angeles – Sacremento. Potrivit invoice nr.
49865 din data de 16 mai 2014 Serghei Pcelnicov a achitat suma de 1 032, 0 dolari SUA
pentru costul biletului pe ruta menționată. ( f.d. 25, vol.I) De asemenea, s-a confirmat
faptul că Serghei Pcelnicov a achitat suma de 205,0 dolari SUA, echivalentul a 2 844
lei pentru transportarea bagajelor. ( f.d. 26, vol. I)
Prin prisma prevederilor art. 3 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998
prejudiciul material cauzat persoanei în urma acțiunilor ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești este reparabil. La caz s-a
constatat că în privința lui Serghei Pcelnicov a fost pornită urmărirea penale, fiind
reținut la Aeroportul Chișinău la data de 27 august 2014, aflându- se în arest până la
data de 08 septembrie 2014, ulterior fiindu-i aplicată măsura preventivă arest la
domiciliu și obligația de nepărăsire a țării. Astfel, Serghei Pcelnicov în legătură cu
reținerea sa a suportat cheltuieli pentru biletele de călătorie, ori la data de 27 august
2014 nu a beneficiat de aceste servicii și nici nu a avut posibilitatea de restituire a
contravalorii biletului, aflându-se în arest.
În acest context, instanța de recurs reține ca fiind întemeiată pretenția lui Serghei
Pcelnicov cu privire la încasarea sumei 1 264 dolari SUA prejudiciul aflat în legătură
directă cu arestarea inculpatului.
Cu privire la pretențiile lui Serghei Pcelnicov cu privire la încasarea venitului ratat
în sumă de 9 496, 66 dolari și a cheltuielilor de transport în sumă de 140 lei, Colegiul,
conchide că corect au fost respinse de instanțele de judecată, ori aceasta nu cad sub
incidența Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, argumentul precum că acesta a fost
angajat în câmpul muncii în momentul reținerii sale nu este probat, ori oferta de muncă
a fost acceptată de către Serghei Pcelnicov la 01 septembrie 2015, mult peste termenul
scurs după scoaterea acestuia de sub urmărirea penală.
Instanțele de judecată au respins pretenția lui Serghei Pcelnicov cu privire la
obligarea Procuraturii Generale să-i aducă scuze publice, motivând că acesta a omis
termenul de adresare privind încălcarea dreptului pretins, concluzie ce este considerată
de instanța de recurs greșită din considerentele ce preced.
În conformitate cu prevederile art. 67, alin. (1) al Codului de procedură civilă
persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături
de reclamant sau de pârât până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță
dacă hotărârea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui față de
una din părți.
În speță, Procuratura Generală a fost atrasă ca intervenient accesoriu de partea
pârâtului, ceea ce denotă faptul că intervenientul accesoriu nu este subiect prezumat al
raportului material litigios, ori între reclamant și intervenient accesoriu nu există
obligații reciproce.
În acest context este cert că Serghei Pcelnicov nu este în drept de a înainta pretenții
față de Procuratura Generală, ori odată ce el singur a atribuit acestui organ calitatea de
intervenient accesoriu, nu-i poate impune careva pretenții. Astfel, acțiunea lui pe acest
capăt de cerere urmează a fi respinsă ca fiind îndreptată către un intervenient accesoriu.
Referitor la pretenția lui Serghei Pcelnicov cu privire la constatarea faptului
încălcării dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO, instanța de recurs
o consideră declarativă, ori în cadrul urmăririi penale a beneficiat de asistență juridică,
9
de dreptul de a contesta actele emise de organele de urmărire penală, de a da declarații
și de a beneficia de prezumția de nevinovăție și pe acest capăt de cerere soluția
instanțelor de judecată este corectă.
Serghei Pcelnicov a mai solicitat compensarea cheltuielilor de judecată suportate
pentru asistență juridică și cheltuielile de traducere și autentificare notarială a actelor.
În corespundere cu art. 90 al Codului de procedură civilă, din cheltuielile de
judecare a cauzei fac parte: i) cheltuielile de asistență juridică; l) alte cheltuieli necesare,
suportate de instanță și de participanți la proces.
Articolul 94 alin. (1) al Codului de procedură civilă, stipulează că instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care
a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost
admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții
admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile
reclamantului.
Prin prisma normelor de drept sus - citate Colegiul reține ca fiind corectă și
concluzia instanțelor de judecată cu privire încasarea cheltuielilor de judecată compuse
din cheltuielile de asistență juridică în mărime de 7 000 lei, sumă care este echitabilă în
raport cu complexitatea cauzei și de respingere a cheltuielilor de traducere și
autentificare notarială a actelor în mărime de 310 lei, ori pretenția cu privire la încasarea
venitului ratat a fost respinsă.
În concluzie, instanța de recurs relevă că în cadrul judecării pricinii, instanțele de
judecată ierarhic inferioare au creat participanților la proces condiții obiective și
echitabile pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se
încadrează în asigurarea pentru părți a dreptului la un proces echitabil, garantat și
asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului.
În astfel de circumstanțe, criticile formulate de către Ministerul Justiției în recurs
sunt reținute ca fiind neîntemeiate și urmează a fi respinse, pe când criticele formulate
de către Serghei Pcelnicov, reprezentat de avocatul Antuan Anton sunt parțial
întemeiate, astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către
Ministerul Justiției, de admitere a recursului declarat de către Serghei Pcelnicov,
reprezentat de avocatul Antuan Anton, de a casa parțial decizia din data de 22 ianuarie
2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data de 19 iunie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Central și de a emite în această parte o nouă hotărâre privind admiterea
parțială a acțiunii.
Reieșind din cele expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. b) al Codului de procedură
civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Ministerul Justiției.
Se admite recursul declarat de către Serghei Pcelnicov, reprezentat de avocatul
Antuan Anton.
Se casează parțial decizia din data de 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău
și hotărârea din data de 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, emise în
10
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Serghei Pcelnicov
împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire
la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO,
repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organului de urmărire penală,
procuraturii, ale instanțelor judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată în partea
compensării prejudiciului material și moral și în această parte se emite o nouă hotărâre.
Se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul
lui Serghei Pcelnicov cu titlu de prejudiciu moral suma de 70 000 (șaptezeci mii lei),
cu titlu de prejudiciu material suma de 1 264 ( una mie două sute șaizeci și patru) dolari
SUA sau echivalentul în lei conform cursului valutar al Băncii Naționale la data
executării hotărârii.
În rest decizia din data de 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din data de 19 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central se mențin.
Decizia este irevocabilă.
Președinte ședinței,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Maria Ghervas
11