2ra-1018/19 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor de judecată

2ra-1018/19 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1018/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O. Parfene,

Instanța de apel: CA Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi. V. Clima

ÎNCHEIERE

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Justiției,

Procuratura Generală și Teodor Constantin, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Teodor

Constantin împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura

Generală cu privire repararea prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor de judecată și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 13 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Teodor Constantin, reprezentat de avocatul Ion

Arhiliuc, s-au admis apelurile declarate de către Procuratura Generală și Ministerul

Justiției, s-a modificat hotărârea din data de 12 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani,

constată:

La 23 mai 2018 Teodor Constantin a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală, prin care a solicitat repararea prejudiciului moral cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și instanțelor

judecătorești în mărime de 200 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată suportate

în cadrul examinării cauzei penale pentru asistenta juridică în mărime de 20 000 lei și

în cadrul examinării cauzei civile în mărime de 2 500 lei. ( f.d. 3-10,73

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că prin sentința

Judecătoriei Criuleni din 30 iulie 2015 a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (5) Cod penal pe motiv că fapta nu întrunești elementele infracțiunii.

Sentința dată a fost contestată de către procurorul Vladislav Boșcanean, avocatul

Valeriu Temirov în numele părților vătămate Igor Doba și Vladimir Buga și avocatul

Igor Vornicescu în numele părții vătămate Ion Bucuci, iar prin decizia Curții de Apel

1

Chișinău din 10 noiembrie 2015 au fost admise apelurile declarate, casată sentința

primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Teodor Constantin a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea

bunurilor materiale pe un termen de 4 ani. Au fost admise acțiunile civile înaintate de

părțile vătămate și civile Igor Doba, Vladimir Buga și Ion Bucuci și s-a dispus încasarea

de la Teodor Constantin în contul părții vătămate și civile Igor Doba, dauna materială

în sumă de 91 850 lei, dauna morală în sumă de 10 000 lei și cheltuielile judiciare în

sumă de 2 300 lei; în contul părții vătămate și civile Vladimir Buga, dauna materială în

sumă de 40 000 lei, dauna morală în sumă de 10 000 lei și cheltuielile judiciare în sumă

de 2 300 lei; în contul părții vătămate și civile Ion Bucuci, dauna materială în sumă de

42 770 lei, dauna morală în sumă de 10 000 lei și cheltuielile judiciare în sumă de 2 300

lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 mai 2016 s-au admis recursurile

ordinare declarate de către inculpatul Teodor Constantin și de avocații acestuia Petru

Bobu și Ion Arhiliuc, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015

și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017 au fost admise apelurile

declarate de procuror, de avocatul Valeriu Temirov în interesele părților vătămate Igor

Doaba, Vladimir Buga și de avocatul Igor Vomicescu în interesele părții vătămate Ion

Bucuci, cu casarea integrală a sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului prevăzut de prima instanță, prin care Teodor Constantin a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

stabilindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 8 ani 6 luni, cu executare

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de

gestionarea bunurilor materiale pe termen de 4 ani. Au fost admise parțial acțiunile

civile înaintate de către părțile vătămate Igor Doba, Vladimir Buga și Ion Bucuci

privind încasarea de la Teodor Constantin a prejudiciului material și moral și s-a încasat

de la Teodor Constantin, în beneficiul lui Igor Doba suma de 91 850 lei, cu titlu de

prejudiciu material și suma de 1 300 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar

în rest pretențiile civile au fost respinse ca fiind nefondate; în beneficiul lui Vladimir

Buga suma de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 1 300 lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, iar în rest pretențiile civile au fost respinse ca fiind

nefondate; în beneficiul lui Ion Bucuci suma de 42 770 lei, cu titlu de prejudiciu

material și suma de 5 300 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în rest

pretențiile civile au fost respinse ca fiind nefondate.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 februarie 2018, s-au admis

recursurile ordinare declarate de avocatul Ion Arhiliuc în numele inculpatului Teodor

Constantin și de inculpat, s-a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie

2017 și s-a menținut sentința Judecătoriei Criuleni din 30 iulie 2015, de achitare a lui

Teodor Constantin de învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

2

(5) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Concomitent s-a dispus că Teodor Constantin urmează a fi eliberat imediat din

penitenciar, dacă nu execută pedeapsa cu închisoare sau nu are stabilită măsură

preventivă în privința sa, în baza altor hotărâri judecătorești.

Teodor Constantin a indicat că în urma acțiunilor organului de urmărire penală și

a instanței de apel a fost tras ilegal la răspundere penală pentru o infracțiune deosebit

de gravă pe care nu a săvîrșit-o, a fost condamnat ilegal și definitiv de instanța de apel

la pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 8 ani 6 luni, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea

bunurilor materiale pe termen de 4 ani.

La 02 septembrie 2017 a fost arestat și a ispășit pedeapsa până la 02 februarie 2018

(în total 153 zile) în Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău și în Penitenciarul nr.15 or.

Cricova în condiții inumane și degradante, recunoscute de CtEDO în mai multe hotărâri

pronunțate împotriva Republicii Moldova, fiind frustrat puternic, a avut emoții negative

și suferințe psihice puternice în regimul de închisoare cu condiții degradante și

inumane, a suportat cheltuieli pentru asistență juridică, contestând acțiunile ilegale ale

organului de urmărire penală și ale instanței de apel.

De asemenea a mai indicat că a fost discreditat în fața familiei (soția și trei copii),

rudelor, vecinilor, la lucru și în societate, pierderea onoarei prin defăimare și pierderea

speranței în viață.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din data de 12 octombrie

2018, s-a admis pațial cererea de chemare în judecată înaintată de Teodor Constantin,

s-a dispus încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul lui Teodor Constantin suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma

de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică, în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.( f.d. 90, 97-105)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că Teodor

Constantin a fost atras ilegal la răspundere penală, iar prin prisma Legii nr. 1545-XIII

din 25 februarie 1998 are dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organului de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, însă

suma solicitată de către reclamant este considerată de instanța de fond excesivă și

disproporțională principiilor compensării echitabile și rezonabile ale prejudiciului

moral, fiind dispusă spre încasare suma de 100 000 lei ca fiind echitabilă.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 13 februarie 2019 a respins apelul

declarat de către Teodor Constantin, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, a admis

apelurile declarate de către Procuratura Generală și Ministerul Justiției, a modificat

hotărârea din data de 12 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în

partea valorii prejudiciului moral adjudecat, prin micșorarea sumei de la 100 000 lei la

suma de 50 000 lei, în rest hotărârea a fost menținută. ( f.d.173, 174-186)

Instanța de apel a concluzionat că suma adjudecată de instața de fond cu titlu de

prejudiciu moral este exagerată în raport cu suferințele suportate de către Teodor

Constantin în perioada examinării cauzei penale intentate în privința sa, ori la aprecierea

cuantumului prejudiciului moral urmează a fi luate în considerație gravitatea învinuirii

3

înaintate reclamantului, durata în care dosarul penal a fost soluționat, perioada detenției,

cât și caracterul, gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală și în

cadrul examinării cauzei în instanța de judecată.

Astfel, suma de 50 000 lei este considerată de instanța de apel ca fiind echitabilă

și proporțională răspunderii statului în raport cu achitarea și suferințele psihice

suportate de către Teodor Constantin.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 01 aprilie 2019 a declarat recurs

Ministerul Justiției, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată

ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 187-191)

În motivarea recursului Ministerul Justiției a indicat că instanța de apel verificând

legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe eronat a interpretat dreptul material

care reglementează aprecierea prejudiciului moral, ori răspunderea statului pentru

prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de urmărire penală sunt necesare condiții

speciale și anume existența faptei ilicite, respectiv nu orice acțiune ale organelor de

drept atrage răspunderea statului, ori efectuarea măsurilor operative de investigație este

obligația organului de urmărire penală, care are drept scop de a descoperi

circumstanțele și persoana care a comis infracțiunea.

La 07 mai 2019 Procuratura Generală a depus recurs împotriva deciziei instanței

de apel din data de 13 februarie 2019, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin

care compensarea prejudiciului moral să fie încadrată în limitele rezonabile.( f.d. 197-

200)

În motivarea recursului Procuratura Generală a indicat că la emiterea hotărârilor

contestate au fost aplicate eronat normele de drept material și s-a dispus nejustificat

repararea prejudiciului moral. Instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că

urmărirea penală a fost efectuată în limitele prevederilor legislației procesuale și

materiale, iar pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei penale Teodor

Constantin nu a prezentat careva reclamații aferente acțiunilor ilegale ale organului de

urmărire penală și a procuraturii manifestate prin presiune psihologică sau fizică asupra

sa.

Prin urmare, în prezenta speță nu sunt întrunite condițiile pentru a antrena

răspunderea statului, ori prin acțiunile sale organul de urmărire penală a acționat în

conformitate cu prevederile legislației procesual penală, fără a admite încălcarea

principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi atrasă la

răspundere și nu poate fi judecată.

Teodor Constantin nu a prezentat careva probe care să ateste cauzarea frustrărilor,

stresului și a neliniștii, ponegririi onoarei, demnității și reputației sale încât să constituie

temei de despăgubire din partea statului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 13 mai 2019 Teodor

Constantin, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, a depus recurs, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, modificarea

hotărârii primei instanțe în partea în care a fost admisă parțial cererea de chemare în

4

judecată și a admite integral cererea de chemare în judecată. ( f.d. 206-216)

În motivarea recursului Teodor Constantin, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc,

a indicat că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe se întemeiază pe

aprecierea declarativă a circumstanțelor cauzei, fără a fi stabilite circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea cauzei, fiind încălcate normele de drept material și

procedural.

La stabilirea mărimii compensației pentru repararea prejudiciului moral instanțele

de judecată erau obligate să țină cont de gravitatea infracțiunii de a cărei săvârșire a

fost învinuit, în speță fiind deosebit de gravă, de durata excesivă a urmăririi penale și a

examinării cauzei în instanțele de judecată, în speță 5 ani, de faptul adoptării de către

instanța de apel a două decizii de condamnare, care în final au fost casate prin deciziile

instanței de recurs, durata aflării în detenție 153 de zile, precum și faptul că prin aceste

ilegalități i-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale.

Astfel, în opinia acestuia prejudiciul moral suferit este estimat la suma de 200 000

lei, sumă care poate fi considerată o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate.

La 20 mai 2019 Procuratura Generală a depus referință la recursul înaintat de către

Ministerul Justiției, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs. (f.d. 219-220)

Procuratura Generală la 23 mai 2019 a depus referință la cererea de recurs

înaintată de către Teodor Constantin, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, prin care a

solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil. ( f.d. 222-223)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 13 februarie 2019, a

publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 19 martie 2019, a expediat-o

participanților la proces la data de 13 martie 2019. (f.d.182)

Recursurile declarate de către Ministerul Justiției la 01 aprilie 2019, de către

Procuratura Generală la data de 07 mai 2019 și de către Teodor Constantin, reprezentat

de avocatul Ion Arhiliuc, la data de 13 mai 2019, sunt depuse în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursurile declarate de către

Ministerul Justiției, Procuratura Generală și Teodor Constantin, reprezentat de avocatul

Ion Arhiliuc, sunt inadmisibile din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă

că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

5

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursuri nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către Ministerul Justiției, Procuratura Generală și Teodor Constantin,

reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursurile în cauză conțin obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursurile declarate de către Ministerul Justiției, Procuratura Generală și

Teodor Constantin, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, inadmisibile.

6

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile, declarate de către Ministerul Justiției, Procuratura Generală și Teodor

Constantin, reprezentat de avocatul Ion Arhiliuc, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

7