2ra-1217/19 — încasarea prejudiciului material si moral

2ra-1217/19 — încasarea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1217/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (R. Pascari)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (N. Simciuc, I. Cotruță, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Punga și a lui

Alexandr Punga împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a

Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, plasarea

în ziar a informației privind achitarea reclamanților și aducerea scuzelor oficiale,

împotriva deciziei din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați de

avocatul Veaceslav Țurcan și s-a casat hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Lidia Punga și Alexandr Punga prin care

s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul Lidiei Punga suma de 24950 de lei, cu titlu de prejudiciu material, s-a

încasat în beneficiul Lidiei Punga și lui Alexandr Punga cîte 5000 de lei pentru

fiecare în parte, cu titlu de daună morală și suma de 2000 lei pentru fiecare, cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică suportate în prezenta cauză, pentru examinarea

cauzei în instanța de fond și instanța de apel, în rest cererea de chemare în judecată

a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 08 februarie 2017 Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați de

avocații Natalia și Veaceslav Țurcan au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM, Ministerului Afacerilor Interne al RM și

Procuraturii Generale a RM cu privire la încasarea prejudiciului moral și material.

În motivarea acțiunii, reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga, au invocat

că prin ordonanța din 30 iulie 2012, de către Secția Urmărire Penală a

Comisariatului de Poliție Raional Criuleni a fost inițiată urmărirea penală pe faptul

sustragerii de către persoane necunoscute pe ascuns a 30 tone de grâu de la Oleg

1

Mazilu. Au menționat că la 09 august 2012, Lidia Punga și Alexandr Punga au fost

recunoscuți în calitate de bănuiți de furtul grâului de la Oleg Mazilu, iar la data de

08 noiembrie 2012, le-a fost înaintată învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. (5) Cod penal.

Reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga au relatat că la 30 iulie 2014, a

fost finisată urmărirea penală, iar în privința lor a fost aplicată măsura preventivă

sub formă de restricție de a nu părăsi localitatea pentru 30 de zile, materialele

dosarului fiind remise în instanța de judecată.

Reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga au precizat că prin sentința din

21 septembrie 2015 a Judecătoriei Criuleni, Lidia Punga și Alexandr Punga au fost

achitați pe motivul inexistenței elementelor constitutive ale infracțiunii.

Prin decizia din 29 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul procurorului, decizia fiind menținută de Curtea Supremă de Justiție prin

decizia din 15 iunie 2016.

Reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga au remarcat că aflarea sub

urmărire penală de la 09 august 2012 până la 30 iulie 2014, a influențat foarte

negativ asupra stării lor psihologice, prin provocarea unui stres puternic legat de

învinuirea nejustificată, suferind rușine față de rude și consăteni, suferințe legate de

frică pentru viitoarea soartă a lor și a copiilor. În perioada examinării cauzei penale

în instanța de fond aceste suferințe s-au intensificat, deoarece așteptările

reclamanților de scoatere de sub urmărirea penală nu s-au adeverit, a fost aplicată

măsura de reprimare în formă de obligație de a nu părăsi localitatea, care a durat de

la 30 iulie 2014, până la 30 august 2014. Însă și după expirarea acestei măsuri au

fost limitați în drepturi, deoarece erau obligați să se prezinte la ședințele judiciare

în instanțele de fond și apel, perioadă în care la fel se aflau în stare de frică și de

incertitudine. Lidia Punga a mai specificat că în legătură cu suferințele psihice pe

care le-a suportat din cauza urmăririi penale, i s-a înrăutățit starea de sănătate și nu

putea lucra, de aceea i s-a recomandat trecerea la lucru ușor pe perioada 2015 -

2016.

Reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga au mai relatat că pe întreaga

perioadă de examinare a cauzei penale și în toate instanțele de judecată, începând

cu recunoașterea în calitate de bănuiți de la 09 august 2012, până la recepționarea,

la 13 iulie 2016, a deciziei irevocabile a Curții Supreme de Justiție, aproximativ

patru ani, au fost supuși unor suferințe psihice severe, prin ce le-a fost cauzat

prejudiciu moral, pe care reclamanții îl estimează la 100000 de lei, pentru fiecare.

Reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga au invocat că circumstanțele

create au dus la suportarea unor cheltuieli pentru asistență juridică și costuri legate

de deplasare, fapt ce se manifestă printr-un prejudiciu material considerabil.

Reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga au solicitat admiterea acțiunii,

încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul lor a prejudiciului moral a câte 40 000 de lei pentru fiecare,

încasarea cheltuielilor de judecată în valoare de 10 000 de lei și încasarea în

beneficiul Lidiei Punga a prejudiciului material în sumă de 24 950 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga,

reprezentați de avocatul Veaceslav Țurcan, au depus cerere prin care și-au

modificat cerințele.

Reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga au solicitat încasarea din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lor a

2

prejudiciului moral a câte 100 000 de lei, pentru fiecare, plasarea în unul din

ziarele locale din r-nul Criuleni a informației privind achitarea cetățenilor Lidia

Punga și Alexandr Punga și scuzele oficiale ale procuraturii cu privire la atragerea

ilegală a reclamanților la răspundere penală, încasarea din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Lidiei Punga a prejudiciului material

în sumă de 24 950 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime

de 10130 lei.

Prin hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Lidia Punga și Alexandr Punga împotriva Ministerului Justiției al RM, Ministerului

Afacerilor Interne al RM și Procuraturii Generale a RM cu privire la încasarea

prejudiciului moral a cite 100000 lei, a prejudiciului material în mărime de 24950

lei și plasarea în unul din ziarele locale din r-nul Criuleni a informației privind

achitarea cetățenilor Lidia Punga și Alexandr Punga și scuzele oficiale ale

procuraturii cu privire la atragerea ilegală a reclamanților la răspundere penală, a

fost respinsă cererea reclamanților Lidia Punga și Alexandr Punga cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați de avocatul

Veaceslav Țurcan, casată hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău

sediul Buiucani și pronunțată o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial

acțiunea, a fost încasată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, în beneficiul Lidiei Punga suma de 24950 de lei, cu titlu de

prejudiciu material, a fost încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul Lidiei Punga și lui Alexandr Punga,

câte 5000 de lei pentru fiecare în parte, cu titlu de daună morală, a fost încasat din

bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul Lidiei Punga și lui Alexandr Punga, câte 2000 de lei pentru fiecare, cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică, în rest, cererea de chemare în judecată a fost

respinsă, din lipsă de temei.

Prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost

considerate inadmisibile cererile de recurs declarate de către Ministerul Justiției al

RM, Procuratura Generală a RM și Ministerul Afacerilor Interne al RM.

Prin decizia din 31 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați de avocatul

Veaceslav Țurcan, s-a casat decizia din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Punga și a lui

Alexandr Punga, reprezentați de avocații Natalia Țurcan și Veaceslav Țurcan

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu

privire la încasarea prejudiciului moral și material, plasarea în ziar a informației

privind achitarea reclamanților și aducerea scuzelor oficiale, cu remiterea cauzei

pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Prin decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați de avocatul

Veaceslav Țurcan și s-a casat hotărârea din 07 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Lidia Punga și Alexandr Punga împotriva

3

Ministerului Justiției al RM, Ministerului Afacerilor Interne al RM și Procuraturii

Generale a RM cu privire la încasarea prejudiciului moral și material și plasarea în

ziar a informației privind achitarea reclamanților și scuzele oficiale, s-a încasat din

contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Lidiei

Punga suma de 24950 de lei, cu titlu de prejudiciu material, s-a încasat din bugetul

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Lidiei Punga și lui

Alexandr Punga cîte 5000 de lei pentru fiecare în parte, cu titlu de daună morală și

s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul

Lidiei Punga și lui Alexandr Punga câte 2000 lei pentru fiecare, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică suportate în prezenta cauză, pentru examinarea

cauzei în instanța de fond și instanța de apel, în rest cererea de chemare în judecată

a fost respinsă.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la 30 iulie 2012

de către SUP CPR Criuleni a fost începută urmărirea penală pe faptul sustragerii pe

ascuns a 30 tone de grîu de la cet. Oleg Mazilu de către persoane necunoscute,

infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b ), c) și d) Cod penal. La 09 august

2012 prin Ordonanțele OUP al SUP CPR Criuleni, Lidia Punga și Alexandr Punga

au fost recunoscuți în calitate de bănuiți de furtul grîului de la Oleg Mazilu.

Ulterior, prin Ordonanța din 08 noiembrie 2012 apelanților Punga Lidia și Punga

Alexandr le-a fost înaintată învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.186

alin. (5) Cod penal. La data de 30 iulie 2014 a fost întocmit rechizitoriul, din care

rezultă că în privința apelanților, a fost aplicată măsura preventivă în formă de

obligarea de a nu părăsi localitatea, care expira la 30 august 2014. La

21 septembrie 2015 prin sentința Judecătoriei Criuleni Punga Lidia și Punga

Alexandr au fost achitați, din motivul că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii. La 29 februarie 2016, prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău a fost respins apelul declarat de către procuror și menținută sentința

Judecătoriei Criuleni. Această decizie a fost atacată cu recurs ordinar de către

procuror și la 15 iunie 2016 Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a emis

decizia, prin care a declarat recursul inadmisibil. Această decizie a fost pronunțată

integral la aceeași dată și este irevocabilă.

Prin urmare, prejudiciul moral urmează a fi corespunzător suferințelor

suportate de Lidia Punga și Alexandr Punga. La stabilirea acestora, instanța de apel

a reținut factori importanți și anume: incriminarea unei infracțiuni grave – art.186

alin.(5) Cod Penal – furtul săvîrșit în proporții deosebit de mari, durata aflării

Lidiei Punga și a lui Alexandr Punga sub urmărire penală de la 09 august 2012

pînă la 30 iulie 2014, examinarea cauzei penale în instanța de judecată: 30 iulie

2014 – 15 iunie 2016. În acest fel, instanța de apel a apreciat că suma de 5000 lei

achitată în beneficiul fiecărui apelant, în calitate de prejudiciu moral este de natură

să ofere o reparație completă pentru atingerea drepturilor lezate a Lidiei Punga și

Alexandr Punga. În rest, pretențiile cu privire la încasarea prejudiciului moral ce

depășesc suma de 5000 lei pentru fiecare apelant, urmează a fi respinse.

În ceea ce privește solicitarea privind încasarea prejudiciul material, instanța

de apel a apreciat ca fiind întemeiată, or conform prevederilor art.3 alin.(1) lit.a),

b) coroborate cu prevederile art.7 al Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, ca urmare a

tragerii ilegale la răspundere penală; condamnării ilegale, persoanei fizice sau

4

juridice i se compensează sau i se restituie: sumele plătite de ea pentru asistența

juridică.

Instanța de apel a reținut că potrivit bonurilor de plată seria ES nr.720773

din 31 iulie 2014 - 5000 lei, seria ES nr.720775 din 15 august 2015-6000 lei, seria

ES nr.720816 din 24 august 2015 -2000 lei, seria ES nr.720823 din 08 decembrie

2015 - 3000 lei, seria ES nr.720841 din 09 august 2016-2000 lei și conform

ordinului de încasare nr.03575 din 31 ianuarie 2015 -4000 lei, se atestă că Lidia

Punga a achitat în total, pentru asistența juridică acordată în cadrul dosarului penal

22000 lei.

De asemenea, instanța de apel a mai remarcat că, apelul declarat de Lidia

Punga și Alexandr Punga, reprezentați de avocatul Veaceslav Țurcan, este

întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea hotărîrii instanței de fond cu

pronunțarea unei hotărîri noi, prin care se va admite parțial cererea de chemare în

judecată înaintată de Lidia Punga și Alexandr Punga către Ministerul Justiției,

Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală cu privire la încasarea

prejudiciului moral, a prejudiciului material și plasarea în ziar a informației privind

achitarea reclamanților și scuzele oficiale.

La 01 martie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, o consideră

vădit ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea, a apreciat în mod arbitrar probele, a aplicat în mod

eronat normele de drept material și procedural.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că instanța

de apel a analizat arbitrar poziția participanților la proces și a evitat aprecierea

argumentului reprezentantului Ministerului Justiție referitor la faptul că prevederile

art. 6 și art. 3 din Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, sînt indisolubile și nu pot fi aplicate

separat.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că intimații

Lidia Punga și Alexandr Punga nu au fost reținuți sau arestați, în privința lor fiind

aplicată măsură preventivă de nepărăsire a localității, doar pe un termen de 30 zile,

care nu a fost contestată. Mai mult, în ședința de judecată reprezentantul intimaților

a declarat că nu era necesar de a fi contestat măsura procesuală de constrîngere.

Respectiv, nu au fost limitați în drepturile sale și trași la răspundere penală, pentru

a încasa pejudiciu din bugetul de stat. Totodată, intimații nu au prezentat careva

probe concludente, prin care să ateste faptul că bănuiala rezonabilă ar fi avut

careva efecte negative asupra reputației lor.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că instanța

de apel nu a dat apreciere obiectivă asupra tuturor circumstanțelor importante

pentru soluționarea cauzei, iar afirmațiile intimaților sunt doar de ordin declarativ.

Conform prevederilor art.118 alin. (1) Cod procedură civilă fiecare parte trebuie să

dovedească ircumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel.

5

Mai mult, recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a notat că

conform legislației procesual penale, organul de urmărire penală este în drept să

efectueze acțiuni de urmărire penală necesare pentru stabilirea adevărului și

apărarea intereselor altor persoane inclusiv interesele statului.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a relatat că în speța

dată nu există nici un act procedural definitiv și irevocabil a judecătorului de

instrucție, sau a organului ierarhic superior, prin care s-ar fi stabilit ca fiind ilegale

acțiunile organului de urmărire penală, de aceea toate acțiunile organului de

urmărire penală și a procuraturii, sunt în strictă conformitate cu prevederile legale.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că

intimații Lidia Punga și Alexandr Punga nu au prezentat probe incontestabile,

pertinente și admisibile, în sensul prevederilor art. 121 și 122 Cod de procedură

civilă, care ar confirma faptul cauzării unui prejudiciu. Prin urmare, recurentul

consideră că la stabilirea cuantumului despăgubirii acordate cu titlu de prejudiciu

moral, instanța de judecată a aplicat eronat normele dreptului material ce țin de

soluționarea prezentului litigiu, apreciind arbitrar argumentele participanților la

proces.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Recurentul a menționat

că referitor la solicitarea intimaților privind încasarea sumei cu titlu de prejudiciu

material în sumă de 24 950 lei, consideră că este neîntemeiată, în condițiile în care

prezenta acțiune nu întrunește condițiile de aplicabilitate a Legii nr.1545-XIII din

25 februarie 1998, prin urmare, nu există nici temei legal de a solicita încasarea

acestui prejudiciu, deoarece intimații nu au prezentat nici un act justificativ, ce ar

confirma faptul că ar fi suportat careva cheltuieli materiale, precum și nu a fost

probată existența legăturii de cauzalitate dintre aceste pretinse cheltuieli și faptul că

au avut calitatea de bănuit în cauza penală.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 22 ianuarie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 712

(f.d. 81, vol. II), fiind recenționată de recurentul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova la 19 februarie 2019, fapt indicat expres în cererea de recurs și confirmat

prin scrisoarea de expediere anexată la materialele cauzei (f.d. 84, 89, vol. II).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova la data de 01 martie 2019 cu

respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 21 mai 2019, în adresa intimaților Lidia Punga și Alexandr Punga,

Procuraturii Generale a Republicii Moldova și Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova a fost expediată copia recursului declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 03 iunie 2019 Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus

referință prin care a solicitat admiterea recursului declarat de Ministerul Justiției al

6

Republicii Moldova.

La 05 iunie 2019 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a

depus referință prin care a solicitat admiterea recursului declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

La 06 iunie 2019 Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați de avocatul

Veaceslav Țurcan au depus referință, prin care au solicitat declararea recursului

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

7

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu

rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, împotriva deciziei din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Punga și a lui

Alexandr Punga împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a

Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, plasarea

în ziar a informației privind achitarea reclamanților și aducerea scuzelor oficiale.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

8