2r-166/19 — încasarea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2r-166/2019 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan) D E C I Z I E 13 martie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic judecători Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând recursul declarat de Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Pungă împotriva lui Vladimir Irodenco cu privire la încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituit apelul declarat de Vladimir Irodenco c o n s t a t ă : La 16 iulie 2015, Anatolie Pungă a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Irodenco cu privire la încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Anatolie Pungă; a fost încasat de la Vladimir Irodenco în beneficiul lui Anatolie Pungă prejudiciul material în sumă de 2260,61 de lei, cheltuielile de judecată formate din taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 303 lei, cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 2000 de lei și pentru efectuarea raportului de constatare în sumă de 841 de lei. În rest pretenția de încasare a prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată. La 01 noiembrie 2018, Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs cererii de apel declarate de Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker și i-a fost acordat apelantului termen de 7 zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 112,50 lei. Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită cererea de apel depusă de Vladimir Irodenco și a fost remisă lui Vladimir Irodenco cererea de apel cu toate actele anexate. La 07 februarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker, a declarat recurs împotriva încheierii din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel pasibilă casării, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor procedurale. Astfel, reprezentantul recurentului a specificat că conform ordinului nr. 5 din 17 decembrie 2018 cu privire la acordarea concediului anual de odihnă, avocatul Gabriela Kornacker s-a aflat în concediu anual de odihnă pentru anii 2018-2019, de la 18 decembrie 2018 până la 18 ianuarie 2019, inclusiv. Totodată, avocatul Gabriela Kornacker a relatat că la 18 decembrie 2018 a părăsit hotarele țării în direcția Mammingen, Germania și a revenit în țară în data de 01 ianuarie 2019, fapt confirmat prin copia pașaportului de străinătate. A indicat că încheierea de a nu da curs cererii de apel din 29 noiembrie 2018 a recepționat-o la adresa electronică în data de 21 decembrie 2018, când se afla deja peste hotarele RM.

Avocatul Gabriela Kornacker a mai menționat că în aceiași zi, 21 decembrie 2018, a informat prin intermediul adresei electronice Curtea de Apel Chișinău că se află în imposibilitate de îndeplini cerințele încheierii de a nu da curs în termenul stabilit, deoarece se afla în concediu și a solicitat prelungirea termenului de procedură, termen despre care să fie informată prin același mijloc. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 17 ianuarie 2019. La 22 ianuarie 2019, încheierea din 17 ianuarie 2019 emisă de Curtea de Apel Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.

De asemenea, din materialele cauzei rezultă că la 23 ianuarie 2019 decizia integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces (f.d. 160). Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat de către Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker, la 07 februarie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Materialele cauzei atestă că la 16 iulie 2015, Anatolie Pungă a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Irodenco cu privire la încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată. 2 Prima instanță fiind investită cu examinarea cauzei prin hotărârea din 03 octombrie 2018 a admis parțial acțiunea înaintată de Anatolie Pungă; a încasat de la Vladimir Irodenco în beneficiul lui Anatolie Pungă prejudiciul material în sumă de 2260,61 de lei, cheltuielile de judecată formate din taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 303 lei, cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 2000 de lei și pentru efectuarea raportului de constatare în sumă de 841 de lei.

În rest pretenția de încasare a prejudiciului moral a respins-o ca neîntemeiată. La 01 noiembrie 2018, Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat curs cererii de apel declarate de Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker și i-a fost acordat apelantului termen de 7 zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume pentru prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 112,50 lei.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită cererea de apel depusă de Vladimir Irodenco și a fost remisă lui Vladimir Irodenco cererea de apel cu toate actele anexate. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului. În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1) Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr- o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de apel, în cazul în care apelantul nu s-a conformat dispozițiilor încheierii din 29 noiembrie 2018, deoarece nu a prezentat apelul motivat și dovada de achitare a taxei de stat, precum nu a solicitat nici scutirea, amânarea sau eșalonarea achitării taxei de stat la depunerea apelului, sau nici chiar prelungirea termenului de procedură.

În această ordine de idei urmează de specifica că recurentul a cunoscut despre emiterea încheierii instanței de apel din 29 noiembrie 2018, deoarece conform materialelor dosarului la 21 decembrie 2018 a fost expediată la adresa electronică, ba mai mult, însăși reprezentantul recurentului a indicat în cererea de recurs că anume la 21 decembrie 2018 a recepționat încheierea prin intermediul adresei electronice, însă nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea de a nu da curs. La caz, Colegiul consideră neîntemeiate argumentele reprezentantului recurentului precum că încheierea de restituire este neîntemeiată și ilegală, deoarece a depus o cerere de prelungire a termenului de procedură, dar contrar acesteia instanța de apel i-a restituit apelul.

Or, în conformitate art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea 3 instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În corespundere cu prevederile art. 115 din Codul de procedură civilă, la cererea participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit pentru același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate fi prelungit, fiind aplicabil art.116.

În conformitate cu art. 61 Cod de procedură civilă, părțile sânt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Astfel, actul judecătoresc de procedură implică cert obligația pozitivă a apelantului de a prezenta dovada de achitare a taxei de stat și apelul motivat, în cazul în care sarcina procedurală nu a fost realizată de apelant în vederea înlăturării neajunsurilor în termenul stabilit, precum nici nu a fost solicitată prelungirea termenului de procedură precum susține avocatul Gabriela Kornacker, or, la actele cauzei o asemenea cerere nu se regăsește.

Reieșind din cele menționate, Colegiul consideră neîntemeiată afirmația recurentului precum că a fost depusă o cerere de prelungire a termenului de procedură, deoarece la actele cauzei un asemenea înscris nu se regăsește, or, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Totodată, instanța de recurs menționează că, în speță, de către recurent nu au fost luate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CtEDO, de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). Mai mult ca atât, instanța de apel este obligată să creeze condiții obiective și reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile procedurale, curmând în mod legal orice abuz din partea lor și înlăturând pe măsură posibilităților omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului. Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din 17 ianuarie 2019, în cazul în care apelantul nu și-a exercitat în volum deplin drepturile procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea acestuia.

În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și prevederile art. 10 Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în 4 drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker. Se mențin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Pungă împotriva lui Vladimir Irodenco cu privire la încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic judecători Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5