2r-166/19 — încasarea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2r-166/2019

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

D E C I Z I E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic

judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul

Gabriela Kornacker,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Pungă

împotriva lui Vladimir Irodenco cu privire la încasarea prejudiciului material,

prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituit apelul declarat de Vladimir Irodenco

c o n s t a t ă :

La 16 iulie 2015, Anatolie Pungă a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vladimir Irodenco cu privire la încasarea prejudiciului material,

prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 03 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă parțial acțiunea înaintată de Anatolie Pungă; a fost încasat de la Vladimir

Irodenco în beneficiul lui Anatolie Pungă prejudiciul material în sumă de 2260,61

de lei, cheltuielile de judecată formate din taxa de stat achitată la depunerea acțiunii

în sumă de 303 lei, cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 2000

de lei și pentru efectuarea raportului de constatare în sumă de 841 de lei. În rest

pretenția de încasare a prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 01 noiembrie 2018, Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela

Kornacker, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat

casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat

curs cererii de apel declarate de Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela

Kornacker și i-a fost acordat apelantului termen de 7 zile, calculat de la data

recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume pentru

prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă

de 112,50 lei.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de Vladimir Irodenco și a fost remisă lui Vladimir Irodenco

cererea de apel cu toate actele anexate.

La 07 februarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Irodenco,

reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker, a declarat recurs împotriva încheierii

din 17 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia

cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel

pasibilă casării, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor procedurale.

Astfel, reprezentantul recurentului a specificat că conform ordinului nr. 5 din

17 decembrie 2018 cu privire la acordarea concediului anual de odihnă, avocatul

Gabriela Kornacker s-a aflat în concediu anual de odihnă pentru anii 2018-2019, de

la 18 decembrie 2018 până la 18 ianuarie 2019, inclusiv.

Totodată, avocatul Gabriela Kornacker a relatat că la 18 decembrie 2018 a

părăsit hotarele țării în direcția Mammingen, Germania și a revenit în țară în data de

01 ianuarie 2019, fapt confirmat prin copia pașaportului de străinătate.

A indicat că încheierea de a nu da curs cererii de apel din 29 noiembrie 2018 a

recepționat-o la adresa electronică în data de 21 decembrie 2018, când se afla deja

peste hotarele RM.

Avocatul Gabriela Kornacker a mai menționat că în aceiași zi, 21 decembrie

2018, a informat prin intermediul adresei electronice Curtea de Apel Chișinău că se

află în imposibilitate de îndeplini cerințele încheierii de a nu da curs în termenul

stabilit, deoarece se afla în concediu și a solicitat prelungirea termenului de

procedură, termen despre care să fie informată prin același mijloc.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 17 ianuarie 2019.

La 22 ianuarie 2019, încheierea din 17 ianuarie 2019 emisă de Curtea de Apel

Chișinău a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.

De asemenea, din materialele cauzei rezultă că la 23 ianuarie 2019 decizia

integrală a instanței de apel a fost expediată participanților la proces (f.d. 160).

Astfel, Colegiul consideră că recursul declarat de către Vladimir Irodenco,

reprezentat de avocatul Gabriela Kornacker, la 07 februarie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că la 16 iulie 2015, Anatolie Pungă a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Vladimir Irodenco cu privire la încasarea

prejudiciului material, prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

2

Prima instanță fiind investită cu examinarea cauzei prin hotărârea din 03

octombrie 2018 a admis parțial acțiunea înaintată de Anatolie Pungă; a încasat de la

Vladimir Irodenco în beneficiul lui Anatolie Pungă prejudiciul material în sumă de

2260,61 de lei, cheltuielile de judecată formate din taxa de stat achitată la depunerea

acțiunii în sumă de 303 lei, cheltuielile pentru acordarea asistenței juridice în sumă

de 2000 de lei și pentru efectuarea raportului de constatare în sumă de 841 de lei. În

rest pretenția de încasare a prejudiciului moral a respins-o ca neîntemeiată.

La 01 noiembrie 2018, Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela

Kornacker, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat

casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău nu a fost dat

curs cererii de apel declarate de Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul Gabriela

Kornacker și i-a fost acordat apelantului termen de 7 zile, calculat de la data

recepționării încheierii, pentru înlăturarea neajunsurilor, și anume pentru

prezentarea cererii de apel motivate și a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă

de 112,50 lei.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost restituită

cererea de apel depusă de Vladimir Irodenco și a fost remisă lui Vladimir Irodenco

cererea de apel cu toate actele anexate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului.

În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1)

Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de

stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-

o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,

acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că

instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de

apel, în cazul în care apelantul nu s-a conformat dispozițiilor încheierii din 29

noiembrie 2018, deoarece nu a prezentat apelul motivat și dovada de achitare a taxei

de stat, precum nu a solicitat nici scutirea, amânarea sau eșalonarea achitării taxei

de stat la depunerea apelului, sau nici chiar prelungirea termenului de procedură.

În această ordine de idei urmează de specifica că recurentul a cunoscut despre

emiterea încheierii instanței de apel din 29 noiembrie 2018, deoarece conform

materialelor dosarului la 21 decembrie 2018 a fost expediată la adresa electronică,

ba mai mult, însăși reprezentantul recurentului a indicat în cererea de recurs că

anume la 21 decembrie 2018 a recepționat încheierea prin intermediul adresei

electronice, însă nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea de a nu da curs.

La caz, Colegiul consideră neîntemeiate argumentele reprezentantului

recurentului precum că încheierea de restituire este neîntemeiată și ilegală, deoarece

a depus o cerere de prelungire a termenului de procedură, dar contrar acesteia

instanța de apel i-a restituit apelul.

Or, în conformitate art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

3

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

În corespundere cu prevederile art. 115 din Codul de procedură civilă, la

cererea participanților la proces interesați, instanța de judecată poate prelungi

termenul de procedură stabilit de instanța de judecată. Termenul poate fi prelungit

pentru același temei o singură dată. Termenul de procedură stabilit de lege nu poate

fi prelungit, fiind aplicabil art.116.

În conformitate cu art. 61 Cod de procedură civilă, părțile sânt obligate să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească

pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea

procesului sau inducerea sa în eroare.

Astfel, actul judecătoresc de procedură implică cert obligația pozitivă a

apelantului de a prezenta dovada de achitare a taxei de stat și apelul motivat, în cazul

în care sarcina procedurală nu a fost realizată de apelant în vederea înlăturării

neajunsurilor în termenul stabilit, precum nici nu a fost solicitată prelungirea

termenului de procedură precum susține avocatul Gabriela Kornacker, or, la actele

cauzei o asemenea cerere nu se regăsește.

Reieșind din cele menționate, Colegiul consideră neîntemeiată afirmația

recurentului precum că a fost depusă o cerere de prelungire a termenului de

procedură, deoarece la actele cauzei un asemenea înscris nu se regăsește, or, în

conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Totodată, instanța de recurs menționează că, în speță, de către recurent nu au

fost luate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CtEDO, de a-și

proteja drepturile sale de acces la instanță (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03

din 11 septembrie 2007).

Mai mult ca atât, instanța de apel este obligată să creeze condiții obiective și

reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile procedurale,

curmând în mod legal orice abuz din partea lor și înlăturând pe măsură posibilităților

omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din

17 ianuarie 2019, în cazul în care apelantul nu și-a exercitat în volum deplin

drepturile procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea

acestuia.

În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a releva și prevederile

art. 10 Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de

procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către

judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale

vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la

proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de

prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din

drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a

completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în

4

drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de

lege.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Vladimir Irodenco, reprezentat de avocatul

Gabriela Kornacker.

Se mențin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Pungă împotriva lui

Vladimir Irodenco cu privire la încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral

și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Mariana Pitic

judecători Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5