2ra-1731/18 — cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, plasarea în ziar a informației privind achitarea reclamanților și aducerea scuzelor oficiale

2ra-1731/18 — cu privire la încasarea prejudiciului moral și material, plasarea în ziar a informației privind achitarea reclamanților și aducerea scuzelor oficiale (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-1731/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu)

DECIZIE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Lidia Punga și Alexandr Punga,

reprezentați de avocatul Veaceslav Țurcan

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Punga și a lui Alexandr

Punga, reprezentați de avocații Natalia Țurcan și Veaceslav Țurcan împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la

încasarea prejudiciului moral și material, plasarea în ziar a informației privind

achitarea reclamanților și aducerea scuzelor oficiale

împotriva deciziei din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admisă cererea de apel depusă de către Lidia Punga, Alexandr Punga, reprezentați

de avocatul Veaceslav Țurcanu, casată hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani și adoptată o nouă hotărâre

constată:

La 8 februarie 2017 Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați de avocații

Natalia și Veaceslav Țurcan au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Justiției al RM, Ministerului Afacerilor Interne al RM și Procuraturii

Generale a RM cu privire la încasarea prejudiciului moral și material.

În motivarea acțiunii au invocat că prin ordonanța din 30 iulie 2012 de către

SUP CPR Criuleni a fost inițiată urmărirea penală pe faptul sustragerii de către

persoane necunoscute pe ascuns a 30 tone de grâu de la Oleg Mazliu.

Au menționat că la 9 august 2012 Lidia Punga și Alexandr Punga au fost

recunoscuți în calitate de bănuiți de furtul grâului de la Oleg Mazilu, iar la

8 noiembrie 2012 le-a fost înaintată învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (5) Cod penal.

1

Au relatat că la 30 iulie 2014 a fost finisată urmărirea penală, iar în privința lor a

fost aplicată măsura preventivă sub formă de restricție de a nu părăsi localitatea pentru

30 de zile, materialele dosarului fiind remise în instanța de judecată.

Au precizat că prin sentința din 21 septembrie 2015 a Judecătoriei Criuleni,

Lidia Punga și Alexandr Punga au fost achitați pe motivul inexistenței elementelor

constitutive ale infracțiunii.

Prin decizia din 29 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

procurorului, decizia fiind menținută de Curtea Supremă de Justiție prin decizia din

15 iunie 2016.

Au remarcat că aflarea sub urmărire penală de la 9 august 2012 până la

30 iulie 2014, a influențat foarte negativ asupra stării lor psihologice, prin provocarea

unui stres puternic legat de învinuirea nejustificată, suferind rușine față de rude și

consăteni, suferințe legate de frică pentru viitoarea soartă a lor și a copiilor. În perioada

examinării cauzei penale în instanța de fond aceste suferințe s-au intensificat, deoarece

așteptările reclamanților de scoatere de sub urmărirea penală nu s-au adeverit, a fost

aplicată măsura de reprimare în formă de obligație de a nu părăsi localitatea, care a

durat de la 30 iulie 2014, până la 30 august 2014.

Însă și după expirarea acestei măsuri au fost limitați în drepturi, deoarece erau

obligați să se prezinte la ședințele judiciare în instanțele de fond și apel, perioadă în

care la fel se aflau în stare de frică și de incertitudine.

Lidia Punga a mai specificat că în legătură cu suferințele psihice pe care le-a

suportat din cauza urmăririi penale i s-a înrăutățit starea de sănătate și nu putea lucra,

de aceea i s-a recomandat trecerea la lucru ușor pe perioada 2015 - 2016.

Reclamanții au mai relatat că pe întreaga perioadă de examinare a cauzei penale

și în toate instanțele de judecată, începând cu recunoașterea în calitate de bănuiți de la

9 august 2012, până la recepționarea, la 13 iulie 2016, a deciziei irevocabile a Curții

Supreme de Justiție, aproximativ patru ani, au fost supuși unor suferințe psihice severe,

prin ce le-a fost cauzat prejudiciu moral, pe care reclamanții îl estimează la 100000 de

lei pentru fiecare.

Au invocat că circumstanțele create au dus la suportarea unor cheltuieli pentru

asistență juridică și costuri legate de deplasare, fapt ce se manifestă printr-un

prejudiciu material considerabil.

Și-au întemeiat pretențiile în baza prevederilor Legii nr. 1545 din

25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Au solicitat admiterea acțiunii, încasarea din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lor a prejudiciului moral a

câte 40 000 de lei pentru fiecare, încasarea cheltuielilor de judecată în valoare de

10 000 de lei și încasarea în beneficiul Lidiei Punga a prejudiciului material în sumă de

24 950 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei reclamanții Lidia Punga și Alexandr Punga,

reprezentați de avocatul Veaceslav Țurcan, au depus cerere prin care și-au modificat

cerințele.

Au solicitat încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției,

în beneficiul lor a prejudiciului moral a câte 100 000 de lei pentru fiecare, plasarea în

2

unul din ziarele locale din r-nul Criuleni a informației privind achitarea cetățenilor

Lidia Punga și Alexandr Punga și scuzele oficiale ale procuraturii cu privire la

atragerea ilegală a reclamanților la răspundere penală, încasarea din bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Lidiei Punga a prejudiciului

material în sumă de 24 950 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată în valoare de

10 130 de lei.

Prin hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost respinsă cererea reclamanților Lidia Punga și Alexandr Punga cu privire

la compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați de avocatul Veaceslav

Țurcan, casată hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și

pronunțată o nouă hotărâre prin care a fost admisă parțial acțiunea.

A fost încasată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul Lidiei Punga suma de 24950 de lei, cu titlu de

prejudiciu material.

A fost încasată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul Lidiei Punga și lui Alexandr Punga câte 5000 de lei

pentru fiecare în parte, cu titlu de daună morală.

A fost încasată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul Lidiei Punga și lui Alexandr Punga câte 2000 de lei

pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă, din lipsă de temei.

Prin încheierea din 13 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, au fost

considerate inadmisibile cererile de recurs declarate de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

La 2 iulie 2018 prin intermediul Oficiului Poștal, Lidia Punga și Alexandr

Punga, reprezentați de avocatul Veaceslav Țurcan au declarat recurs împotriva deciziei

din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea ce ține de încasarea mărimii

prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență juridică cu modificarea deciziei în

această parte și admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel, la examinarea

cauzei, a interpretat greșit prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr.1545 din

25 februarie 1998 precum și art. 63 alin. (2) din Legea nr.1260 din 19 iulie 2012 cu

privire la avocatură.

Au reiterat că nu sunt de acord cu decizia recurată în partea ce ține de mărimea

prejudiciului moral încasat, menționând că instanța de apel nefondat a redus mărimea

daunei morale la o sumă simbolică de 5000 de lei pentru fiecare, or la stabilirea

prejudiciului nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii încriminate.

Au remarcat că instanța de apel a ignorat faptul că aflarea lor sub urmărire

penală de la 9 august 2012 până la 30 iulie 2014, a influențat foarte negativ asupra

3

stării psihologice, stării de rușine față de rude și consăteni, suferințe legate de frică

pentru soarta viitoare a lor și a copiilor minori.

Recurenții au indicat că suma de 2000 de lei dispusă spre încasare de către

instanța de apel pentru fiecare cu titlu de cheltuieli de judecată este o sumă simbolică,

instanța de apel eronat aplicând prevederile art. 63 din Legea nr.1260 din

19 iulie 2012.

La 6 august 2018 Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus referință

prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Lidia Punga și Alexandr Punga,

ca fiind inadmisibil și depus cu omiterea termenului de declarare a recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 22 februarie 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 187 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurenți la materialele dosarului lipsesc.

Se mai atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017 a

fost recepționată la data de 3 mai 2018, de către reprezentantul recurenților Lidia

Punga și Alexandr Punga, avocatul Veaceslav Țurcan, ca urmare a solicitării din

16 aprilie 2018 (f. d. 25 vol. II).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursul la 2 iulie 2018 împotriva deciziei din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Actele cauzei denotă că Lidia Punga și Alexandr Punga înaintând acțiunea în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a Republicii

Moldova, cu ulterioarele concretizări, au solicitat încasarea din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lor a prejudiciului moral a câte 100 000

de lei pentru fiecare, plasarea în unul din ziarele locale din r-nul Criuleni a informației

privind achitarea cetățenilor Lidia Punga și Alexandr Punga și scuzele oficiale ale

4

procuraturii cu privire la atragerea ilegală a reclamanților la răspundere penală,

încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul Lidiei

Punga a prejudiciului material în sumă de 24 950 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată în valoare de 10 130 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, de către prima instanță prin hotărârea din

7 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată. A fost respinsă cererea reclamanților Lidia Punga și Alexandr Punga cu

privire la compensarea cheltuielilor de judecată.

Judecând apelul declarat de către Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați de

avocatul Veaceslav Țurcan, instanța de apel prin decizia din 21 decembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, a admis apelul și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a fost

admisă parțial acțiunea.

A fost încasată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul Lidiei Punga suma de 24950 de lei, cu titlu de

prejudiciu material.

A fost încasată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul Lidiei Punga și lui Alexandr Punga câte 5000 de lei

pentru fiecare în parte, cu titlu de daună morală.

A fost încasată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul Lidiei Punga și lui Alexandr Punga câte 2000 de lei

pentru fiecare, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă, din lipsă de temei.

Conform art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și

întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Totodată hotărârea trebuie să fie certă, completă, corectă, clară, consecutivă,

convingătoare și concretă. Circumstanțele și probele constatate în cauză urmează să fie

expuse într-o strictă consecutivitate logică. De asemenea, concluziile instanței expuse

în partea motivată a hotărârii, trebuie să coincidă cu concluziile instanței din partea

dispozitivă a hotărârii.

La fel, și prevederile art. 241 alin. (6) CPC stipulează că dispozitivul hotărârii

cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală

sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac al

hotărârii.

Ca urmare, în sensul normelor enunțate este de înțeles că concluziile instanței

expuse în partea motivată a hotărârii, trebuie să coincidă cu soluția instanței cuprinsă

în dispozitivul hotărârii. Or, în caz contrar hotărârea este lovită de nulitate.

La caz, în partea de motivare a deciziei, instanța de apel indică că, studiind și

analizând materialele anexate la dosar, verificând argumentele invocate întru

susținerea poziției în raport cu circumstanțele pricinii, Colegiul atestă că apelul este

întemeiat și urmează a fi admis, casată hotărârea primei instanțe cu adoptarea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

La fel, instanța de apel în concluzie, în partea motivată a deciziei recurate,

reiterează că prima instanță incorect a adoptat soluția de respingere a acțiunii cu privire

la încasarea prejudiciului moral și material, precum și plasara în ziar a informației

5

privind achitarea reclamanților și aducerea scuzelor oficiale, considerând că hotărârea

primei instanțe contravine cerințelor art. 239 CPC.

În același timp, în dispozitivul deciziei din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de apel, cu referire la prevederile art. 385 alin. (1) lit. c) CPC,

decide de a admite apelul declarat de către Lidia Punga și Alexandr Punga, reprezentați

de avocatul Veaceslav Țurcan, de a casa hotărârea din 7 iunie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii,

prin care a fost încasată din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul Lidiei Punga suma de 24950 de lei, cu titlu de

prejudiciu material, în beneficiul Lidiei Punga și lui Alexandr Punga câte 5000 de lei

pentru fiecare în parte, cu titlu de daună morală și câte 2000 de lei pentru fiecare, cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă, din lipsă de temei.

Distinct de aceste constatări, este evident că concluziile instanței de apel expuse

în partea motivată și dispozitivul deciziei recurate sunt contradictorii, or, pe de o parte

instanța de apel menționează că hotărârea primei instanțe urmează a fi casată cu

adoptarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii și că, prima instanță incorect a

adoptat soluția de respingere a acțiunii cu privire la încasarea prejudiciului moral și

material, precum și plasarea în ziar a informației privind achitarea reclamanților și

aducerea scuzelor oficiale, iar pe de altă parte, în dispozitivul deciziei, respinge în

parte acțiunea, inclusiv și în partea plasării în ziar a informației privind achitarea

reclamanților și aducerea scuzelor oficiale.

Mai cu seamă această incertitudine este cu atât mai evidentă cu cât instanța de

apel nu a venit cu o motivare în sensul admiterii sau respingerii cerinței cu privire la

plasarea în ziar a informației privind achitarea reclamanților și aducerea scuzelor

oficiale și nu și-a argumentat în niciun mod concluzia sa cu privire la acest capăt de

cerere.

Astfel fiind, circumstanțele descrise impun casarea integrală a deciziei instanței

de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, fiind cert că decizia

instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației procedurale, iar

eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Lidia Punga și Alexandr Punga,

reprezentați de avocatul Veaceslav Țurcan.

Se casează decizia din 21 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Punga și a lui Alexandr Punga,

reprezentați de avocații Natalia Țurcan și Veaceslav Țurcan împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

și Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului

6

moral și material, plasarea în ziar a informației privind achitarea reclamanților și

aducerea scuzelor oficiale, cu remiterea cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

7