3ra-725/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-725/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-725/19
Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: R. Costru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)
ÎNCHEIERE
26 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Iurie Dumanschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale Nisporeni cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută
hotărârea din 13 august 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,
c o n s t a t ă:
La data de 01 martie 2018, Iurie Dumanschi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Nisporeni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că din anul 1984 până în anul 1986 a
luptat în războiul din Afganistan, în urma căruia i-a fost determinată XXXXX, iar pentru
merite deosebite a fost decorat cu ordinul „Steaua Roșie” a fostei U.R.S.S.
A invocat că până în prezent, nu a primit nicio alocație de stat pentru merite
deosebite față de stat și pentru ordinul pe care îl deține.
Astfel, la data de 26 decembrie 2017 s-a adresat cu o cerere prealabilă la Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Nisporeni, solicitând acordarea alocației în mărime de
500 de lei pentru ordinul „Steaua Roșie”, cu achitarea acesteia începând cu 26 decembrie
Prin răspunsul nr. D-84/18 din 12 februarie 2018, cererea lui a fost respinsă.
Iurie Dumanschi a afirmat că nu este de acord cu răspunsul primit, deoarece
conform art. 21 alin. (2) lit. b) din Legea cu privire la veterani nr. 190 din 08 mai 2003,
au dreptul la alocație nominală beneficiarii de pensii, decorați cu distincții de stat ale
1
fostei U.R.S.S. echivalate cu distincțiile de stat ale Republicii Moldova prin Hotărârea
Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile cetățenilor Republicii
Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei U.R.S.S. Potrivit Anexei la Hotărârea
Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995, ordinul „Steaua Roșie” a fostei U.R.S.S
corespunde conform importanței cu distincția de stat a Republicii Moldova – ordinul
„Ștefan cel Mare”. Tot în această Hotărâre a Parlamentului se prevede că cetățenii
Republicii Moldova, decorați cu distincții de stat ale fostei U.R.S.S., beneficiază de
drepturile respective, prevăzute pentru cetățenii Republicii Moldova, decorați cu
distincții de stat ale Republicii Moldova.
A menționat că art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la veterani stipulează că
alocația nominală pentru persoanele decorate cu ordinele “Ordinul Republicii”, “Ștefan
cel Mare” sau “Slava Muncii” de clasele I, II și III ori persoanelor care dețin titlul de Erou
al Muncii Socialiste, se stabilește în cuantum de 500 de lei.
A notat că prevederi similare se conțin și în pct. 2 lit. b) din Regulamentul cu privire
la modul de stabilire și plată a alocațiilor de stat pentru merite deosebite față de stat,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1413 din 27 noiembrie 2003, conform cărora au
dreptul la alocație nominală beneficiarii de pensii sau alocații sociale de stat, stabilite
conform legislației naționale, încadrați în următoarele categorii - persoanele decorate cu
distincții de stat ale fostei U.R.S.S. echivalate cu distincțiile de stat ale Republicii
Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la
drepturile cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei U.R.S.S.
Iar, pct. 6 și 11 din Regulament stipulează că cererea de stabilire a alocației de stat pentru
merite deosebite față de stat se depune la Casa teritorială de asigurări sociale de la locul
de trai, cu anexarea actului de identitate și documentul ce confirmă faptul decorării cu
ordin sau medalie ori conferirea titlului onorific.
Reclamantul a solicitat recunoașterea ca neîntemeiat a răspunsului Casei Naționale
de Asigurări Sociale nr. D-84/18 din 12 februarie 2018 și obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să-i acorde alocația în mărime de 500 de lei lunar pentru ordinul
„Steaua Roșie” cu achitarea alocației nominale începând cu 26 decembrie 2014.
Prin hotărârea din 13 august 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, acțiunea
depusă de către Iurie Dumanschi a fost admisă parțial și a fost obligată Casa Națională
de Asigurări Sociale să-i acorde lui Iurie Dumanschi alocația de stat pentru merite
deosebite față de stat, pentru ordinul „Steaua Roșie”, în mărime de 500 de lei lunar,
începând cu 26 decembrie 2017.
Prin decizia din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 13
august 2018 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că prevederile art. 21 alin.
(2) lit. b) și 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la veterani nr. 190 din 08 mai 2003,
ale Hotărârii Parlamentului nr.533-XIII din 13 iulie 1995 cu privire la drepturile
cetățenilor Republicii Moldova decorați cu distincții de stat ale fostei U.R.S.S. și ale pct.
2 lit. b), 5 și 6 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor de
stat pentru merite deosebite față de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1413 din
2
27 noiembrie 2003, stabilesc expres dreptul lui Iurie Dumanschi de a beneficia de alocația
nominală de 500 de lei lunar, ca persoană decorată cu distincție de stat ale fostei U.R.S.S.
– ordinul „Steaua Roșie”, pentru merite deosebite față de stat, începând cu 26 decembrie
2017 – data adresării ultimului la CTAS Nisporeni.
La data de 13 aprilie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din
30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 13 august 2018 a Judecătoriei
Ungheni, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a emis o hotărâre pripită, cu
încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, la examinarea cauzei fiind
interpretată eronat legea.
A indicat că începând cu 13 decembrie 2017 (data depunerii cererii cu documentele
justificative), CTAS Nisporeni a stabilit intimatului o alocație nominală pentru merite
deosebite față de stat, ca persoană decorată cu ordinul „Steaua Roșie” în mărime de 100
de lei.
Or, în art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la veterani este prevăzut expres
că alocația nominală în cuantum de 500 de lei se stabilește persoanelor decorate cu
ordinele “Ordinul Republicii”, “Ștefan cel Mare” sau “Slava Muncii” de clasele I, II și
III ori persoanelor care dețin titlul de Erou al Muncii Socialiste și respectiv, temei legitim
de a stabili alocația nominală în cuantum de 500 de lei pentru ordinul „Steaua Roșie” nu
este.
Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va
aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258
alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în
vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
3
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 ianuarie 2019.
Decizia instanței de apel redactată integral a fost expediată în adresa părților la data
de 05 martie 2019, potrivit scrisorii de însoțire nr. 2477 (f.d. 70), lipsind date cu privire
la recepționarea acesteia.
Astfel, recursul, depus la data de 13 aprilie 2019 de Casa Națională de Asigurări
Sociale, este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul
specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este
inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți
la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
4
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către
instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că,
conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să
ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea
de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie
1991), pe când în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea
aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat în cauze de
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.
270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat în cauze de contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
5