2ra-1191/19 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, încasarea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, încasarea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1191/19 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1191/19
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Cucerescu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi
ÎNCHEIERE
19 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oleg Jacotă,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Jacotă
împotriva Oxanei Jacotă cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului
de proprietate, încasarea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din data de 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de către Oleg Jacotă și s-a admis apelul declarat de către
Oxana Jacotă, s-a casat parțial hotărârea din data de 15 august 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 17 martie 2017 Oleg Jacotă a depus cerere de chemare în judecată, ulterior
completată, împotriva Oxanei Jacotă cu privire la instalarea forțată temporară în odaia
mare din imobilul cu suprafața de 82,4 m2 din XXXXX, cu acordarea temporară a
dreptului exclusiv de posesie/ folosință a acestei odăi până la pronunțarea unei hotărâri
judecătorești irevocabile în cauza de partajare a bunurilor proprietate în devălmășie,
obligarea temporar să nu-i creeze impedimente în folosirea odăii mari, a lotului de teren
aferent casei de locuit, bucătăriei, coridorului, a unei camere de baie, veceului, garajului
din imobilul cu suprafața de 82,4 m2 din XXXXX, acordându-i drepturi asemănătoare
Oxanei Jacotă până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești irevocabile în cauza de
partajare a bunurilor proprietate în devălmășie a soților, a obliga pe Oxana Jacotă să-i
elibereze, temporar un set de chei de la poartă și de la ușa de la intrare în casa de locuit
din XXXXX, cât și obligarea de a nu întreprinde alte acțiuni ilegale în folosirea
imobilului până la obținerea unei hotărâri judecătorești irevocabile în cauza de partajare
a bunurilor proprietate în devălmășie a soților, încasarea prejudiciului material în sumă
1
de 60 000 lei și repararea prejudiciului în sumă de 100 000 lei. (f.d. 3-4, 20, 22, 80,
vol.II)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 22 aprilie 2002 a încheiat
căsătoria cu Oxana Jacotă. În timpul căsătoriei a fost procurată casa de locuit amplasată
în XXXXX, înregistrată la Organul Cadastral Teritorial a câte ½ cotă-parte, fiecărui
soț.
Oleg Jacotă a menționat că în anul 2012 a fost agresat fizic în stradă, iar în rezultat
i-au fost cauzate XXXXX, ce a dus la pierderea parțială a capacității de muncă și la
stabilirea grupei a două de invaliditate. Tot în același an a desfăcut căsătoria cu Oxana
Jacotă, însă au continuat să locuiască împreună în casa din XXXXX. După desfacerea
căsătoriei, timp de trei ani, Oxana Jacotă a avut un comportament dur și indecent față
de el, îl maltrata psihic în prezența copiilor, știind cu certitudine că este bolnav.
A mai indicat că în luna mai 2015 Oxana Jacotă, fără a-i aduce la cunoștință a
schimbat lacătul de la ușa de la intrare în casă și de la poarta curții, astfel îngrădindu-i
accesul în casă prin ce l-a lipsit de dreptul de a trăi în casa comună. Din motivul că fosta
soție nu-i permite să intre în casă, este nevoit să locuiască departe de copii, în chirie, în
sat, la prieteni sau rude.
Reclamantul a invocat că prin acțiunile ilegale ale Oxanei Jacotă i s-a cauzat și
continuă să i se cauzeze suferințe psihice enorm de mari, prejudiciu moral și material
prin încălcarea dreptului de proprietate, posesie și folosință, dreptului la viață, la familie
și muncă, respectiv aceasta urmează să-i achite despăgubiri materiale reieșind din
prețurile de chirie a spațiului locativ din mun. Chișinău și despăgubirii morale.
Prin hotărârea din 15 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis
parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Oleg Jacotă. S-a obligat Oxana
Jacotă să nu creeze impedimente lui Oleg Jacotă în posesia și folosirea spațiului locativ
ce îi aparține cu drept de proprietate privată, casa de locuit din XXXXX. S-a obligat
Oxana Jacotă să-i acorde lui Oleg Jacotă un set de chei de la poarta și ușa de intrare în
casa de locuit din XXXXX. S-a încasat de la Oxana Jacotă în beneficiul lui Oleg Jacotă
prejudiciul moral în mărime de 5000 de lei. În rest pretențiile s-au respins. (f.d.94, 102-
105, vol.I)
Prin decizia din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel
declarată de către Oleg Jacotă. S-a admis cererea de apel declarată de către Oxana
Jacotă. S-a casat parțial hotărârea din 15 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, în partea încasării de la Oxana Jacotă în beneficiul lui Oleg Jacotă a sumei de
5000 de lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral și s-a emis în această parte
o nouă hotărâre, prin care s-a respins ca neîntemeiată cerința înaintată de Oleg Jacotă
împotriva Oxanei Jacotă privind repararea prejudiciului moral. În rest hotărârea
instanței de fond s-a menținut. (f.d.190, 191-200, vol.I)
Prin decizia din 13 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-au admis
recursurile declarate de către Oxana Jacotă și Oleg Jacotă, s-a casat decizia din 24 iulie
2018 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată. (f.d.269-276, vol.I)
Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de
apel declarată de către Oleg Jacotă. S-a admis cererea de apel declarată de către Oxana
2
Jacotă. S-a casat parțial hotărârea din 15 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, în partea încasării de la Oxana Jacotă în beneficiul lui Oleg Jacotă a sumei de
5000 de lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral și s-a emis în această parte
o nouă hotărâre, prin care s-a respins ca neîntemeiată cerința înaintată de Oleg Jacotă
împotriva Oxanei Jacotă privind repararea prejudiciului moral. În rest hotărârea
instanței de fond s-a menținut. (f.d.13, 14-22, vol.II)
Instanța de apel a concluzionat că soluția adoptată de către instanța de fond este
parțial corectă în concordanță cu normele ce guvernează litigiul dat. Instanța de apel a
constatat ca eronată soluția instanței de fond în partea reparării prejudiciului moral, ori
legea stabilește expres condițiile de compensare a prejudiciului moral, pretenția cu
privire la încasarea unei sume bănești cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral
în speță nefiind prevăzută de lege.
La 23 aprilie 2019 Oleg Jacotă a declarat recurs împotriva deciziei din
12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în partea respingerii
pretențiilor cu privire la încasarea de la Oxana Jacotă în beneficiul său a prejudiciului
material și moral, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a pretențiilor date.
(f.d.32-36, vol.II)
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au
interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept
material, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei în partea respingerii pretenției
cu privire la încasarea prejudiciului material și moral. Mai mult ca atât, partea motivată
a deciziei este în contradicție cu dispozitivul deciziei. Din partea motivată, cum se
poate observa, instanța de apel a constatat că dreptul său de posesie/ folosință a fost
încălcat de către Oxana Jacotă, ceea ce ar însemna că cererea sa de apel urma să fie
admisă și să fie dispusă încasarea în contul său a prejudiciului material și moral cauzat
de către Oxana Jacotă. Cu toate acestea, instanța de apel a decis respingerea cererii de
apel depuse de el.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
12 martie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 05 aprilie 2019. Recursul
declarat de către Oleg Jacotă la 23 aprilie 2019, este declarat în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de Oleg Jacotă este
inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
Oleg Jacotă a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot
fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
3
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
de către Oleg Jacotă, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă Oleg Jacotă, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Oleg Jacotă inadmisibil.
4
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.
(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Oleg Jacotă, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
5