2ra-38/19 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și încasarea prejudiciului material și moral

2ra-38/19 — înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și încasarea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-38/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Cucerescu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Buhnaci, A. Malîi, M. Guzun)

D E C I Z I E

13 februarie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinând recursurile declarate de Oxana Jacotă, reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan și de către Oleg Jacotă,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Jacotă

împotriva Oxanei Jacotă privind înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate și încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 17 martie 2017 Oleg Jacotă a adresat cerere de chemare în judecată

împotriva Oxanei Jacotă privind înlăturarea obstacolelor la posedarea și folosirea

spațiului locativ proprietate privată, instalarea forțată în casa de locuit din XXX,

număr cadastral XXX, încasarea despăgubirii pentru folosirea abuzivă a spațiului

locativ pentru perioada lipsirii de dreptul de posesie și folosință pînă instalarea

forțată în spațiul locativ, încasarea prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei

și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a încheiat căsătoria cu Oxana

Jacotă la 22 aprilie 2002. Din căsătorie s-au născut copiii XXX, născut la XXX și

XXX, născut la XXX.

În timpul căsătoriei a procurat casa de locuit amplasată în XXX, înregistrată

la Organul Cadastral Teritorial a cîte ½ cotă-parte, fiecărui soț, în care a efectuat

reparație investind banii familiei și bani împrumutați de la rudele și prietenii săi în

sumă de 5000 Euro, pe care nici pînă în prezent nu i-a restituit.

A relatat că în anul 2012, a fost bătut în stradă iar în rezultat i-au fost cauzate

multiple leziuni corporale, care nu-i permit să activeze în plină forță. La 20 iulie

1

2012 i-a fost stabilită XXX.

A menționat că tot în anul 2012 a divorțat de Oxana Jacotă, însă au continuat

să locuiască împreună în casa din XXX. După divorț, timp de trei ai, Oxana Jacotă

a avut un comportament dur și indecent față de el, îl maltrata psihic în prezența

copiilor, știind cu certitudine că este XXX. În luna mai 2015, Oxana Jacotă a

schimbat lacătul de la ușa de la intrare în casă și la poarta curții, astfel impunându-l

să părăsească casa, prin ce l-a lipsit de dreptul de a trăi în casa comună.

A susținut că Oxana Jacotă a schimbat lacătul de la ușă și la poartă și pînă în

prezent nu-i permite să intre în casă, iar dînsul fiind XXX este nevoit să locuiască

departe de copii, în chirie, în sat, la prieteni sau rude. Deposedarea de spațiu

locativ îi aduce cheltuieli financiare nejustificate și mari suferințe psihice.

A invocat că prin acțiunile ilegale pîrîta i-a cauzat și continuă să-i cauzeze

suferințe psihice enorm de mari, prejudiciul moral și material prin încălcarea

dreptului de proprietate, posesie și folosință, dreptul la viață, la familie și muncă,

respectiv Oxana Jacotă urmează să-i achite despăgubiri reieșind din prețurile de

chirie a spațiului locativ din mun.Chișinău.

În procesul examinării cauzei reclamantul a depus cerere de concretizare a

cerințelor acțiunii prin care a solicitat încasarea despăgubirii pentru folosirea

abuzivă a spațiului locativ pentru perioada lipsirii de dreptul de posesie și folosință

de 24 de luni, în mărime de 60 000 de lei.

Prin cererea de concretizare din 14 august 2017 Oleg Jacotă, reprezentat de

avocatul Constantin Grigoraș a concretizat cerințele din acțiune solicitînd

instalarea forțată, temporară a lui Oleg Jacotă în odaia mare din imobilul cu

suprafața de 82,4 m2 din XXX, număr cadastral XXX, cu acordarea temporară a

dreptului exclusiv de posesie/ folosință a acestei odăi pînă la pronunțarea unei

hotărîri judecătorești irevocabile în cauza de partajare a bunurilor proprietate în

devălmășie, obligarea Oxanei Jacotă, temporar să nu-i creeze impedimente în

folosirea odăii mari, a lotului de teren aferent casei de locuit, bucătăriei,

coridorului, a unei camere de baie, veceul, garajului din imobilul cu suprafața de

82,4 m2 din XXX, număr cadastral XXX, acordându-i drepturi asemănătoare

Oxanei Jacotă pînă la pronunțarea unei hotărîri judecătorești irevocabile în cauza

de partajare a bunurilor proprietate în devălmășie a soților, a obliga pe Oxana

Jacotă să-i elibereze, temporar un set de chei de la poartă și de la ușa de la intrare

în casa de locuit din XXX, cît și obligarea de a nu întreprinde alte acțiuni ilegale în

folosirea imobilului pînă la obținerea unei hotărîri judecătorești irevocabile în

cauza de partajare a bunurilor proprietate în devălmășie a soților.

Prin hotărârea din 15 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a obligat Oxana Jacotă să nu creeze

impedimente lui Oleg Jacotă în posesia și folosirea spațiului locativ ce îi aparține

cu drept de proprietate privată, casa de locuit din XXX, număr cadastral XXX.

S-a obligat Oxana Jacotă să îi acorde lui Oleg Jacotă un set de chei de la

poarta și ușa de intrare în casa de locuit din XXX, număr cadastral XXX.

S-a încasat de la Oxana Jacotă în beneficiul lui Oleg Jacotă prejudiciul moral

în mărime de 5000 de lei, în rest pretențiile s-au respins.

Prin decizia din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

apel declarată de Oleg Jacotă.

S-a admis cererea de apel declarată de Oxana Jacotă.

2

S-a casat parțial hotărârea din 15 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea încasării de la Oxana Jacotă în beneficiul lui Oleg Jacotă a sumei

de 5000 de lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral, și s-a emis în

această parte o hotărîre nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată cerința înaintată

de Oleg Jacotă împotriva Oxanei Jacotă privind repararea prejudiciului moral, în

rest hotărîrea s-a menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a

constatat că în principiu soluția primei instanțe este justă, fiind în concordanță cu

normele ce guvernează litigiul însă, în partea reparării prejudiciului moral,

concluzia primei instanțe este incorectă or, avînd în vedere caracterul și

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, admiterea pretenției privind

înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate reprezintă prin sine

o satisfacție echitabilă pentru prejuidiciul moral suferit de reclamant. Astfel,

pretenția cu privire la încasarea unei sume bănești cu titlu de compensație pentru

prejudiciul moral, este neîntemeiată.

La 05 octombrie 2018 Oxana Jacotă, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, a

depus cerere de recurs solicitând casarea deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel

Chișinău în parte, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a cerințelor

privind posedarea și folosirea spațiului locativ, instalarea în apartament, remiterea

unui set de chei.

În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 alin.(1), (4)

Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu decizia adoptată de

instanța de apel și anume instanța eronat a aplicat normele de drept material, nu au

fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

pricinii. Concluziile instanței de apel fiind în contradicție cu circumstanțele

pricinii, iar normele de drept material au fost încălcate și aplicate eronat.

La 12 noiembrie 2018 Oleg Jacotă a depus cerere de recurs, solicitând casarea

parțială a deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărîrii din 15

august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea ce ține de respingerea

capetelor de cerere privind încasarea prejudiciului material și despăgubirii cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în

judecată în partea încasării despăgubirii și a prejudiciului moral.

În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 432 alin. (2), lit. a),

b), c), d), alin. (3), lit.d) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu decizia instanței de apel și

a menționat că instanța de apel a pronunțat o hotărîre nemotivată, neclară în care

nu a primit răspuns la toate circumstanțele invocate în cererea de apel, cauza a fost

examinată fără participarea sa sau a avocatului său în ședința de judecată, avînd în

vedere că din partea avocatului a fost depusă cerere de amînare a ședinței.

A susținut că instanța de apel a aplicat eronat legea care trebuia să fie aplicată,

a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a

aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, iar partea motivată a

hotărîrii este în contradicție cu dispozitivul hotărîrii or, instanța de apel constată ca

fiind încălcate drepturile lui Jacotă Oleg, ceea ce ar însemna că apelul lui Oleg

Jacotă este motivat și urma a fi admis, iar în dispozitivul hotărîrii motivate apelul

s-a respins.

3

Conform art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că decizia din 24 iulie 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la data de 21

septembrie 2018 (f.d. 203), însă date privind recepționarea acesteia de către

participanți, lipsesc, astfel recursurile declarate de Oxana Jacotă, reprezentată de

avocatul Nicolae Leșan la 05 octombrie 2018 și de către Oleg Jacotă la 12

noiembrie 2018, se consideră a fi depuse în termenul prevăzut de art. 434 Cod de

procedură civilă.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursurile declarate de

Oxana Jacotă, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan și de către Oleg Jacotă, au

fost considerate admisibile.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Potrivit prevederilor art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Analizând argumentele invocate în recursuri pe baza materialelor din dosar,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile urmează a fi admise cu casarea deciziei instanței

de apel din 24 iulie 2018 și trimiterea cauzei la rejudecare din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvîrșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.c) Cod de procedură civilă, instanța

după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 373 Cod de procedură civilă, instanța de apel verifică,

în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță.

În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

4

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din

dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi,

instanța de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă

instanță.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situație mai dificilă

decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepția cazurilor cînd consimte și

cînd hotărîrea este atacată și de alți participanți la proces.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei, rezultă că la 15 august

2017, Judecătoria Chișinău, sediul Centru fiind investită cu judecarea prezentei

pricini, a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a obligat Oxana Jacotă să

nu creeze impedimente lui Oleg Jacotă în posesia și folosirea spațiului locativ ce îi

aparține cu drept de proprietate privată, casa de locuit din XXX, număr cadastral

XXX.

A fost obligată Oxana Jacotă să acorde lui Oleg Jacotă un set de chei de la

poarta și ușa de intrare în casa de locuit din XXX, număr cadastral XXX.

S-a dispus încasarea de la Oxana Jacotă în beneficiul lui Oleg Jacotă

prejudiciul moral în mărime de 5000 de lei, în rest pretențiile s-au respins (f.d. 94,

102-105).

Împotriva hotărîrii instanței de fond, Oleg Jacotă și Oxana Jacotă,

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, au depus cerere de apel, iar prin decizia

din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel declarată de

Oleg Jacotă.

S-a admis cererea de apel declarată de Oxana Jacotă.

S-a casat parțial hotărârea din 15 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea încasării de la Oxana Jacotă în beneficiul lui Oleg Jacotă a sumei

de 5000 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral, și s-a emis în această

parte o hotărîre nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată cerința înaintată de Oleg

Jacotă împotriva Oxanei Jacotă privind repararea prejudiciului moral, în rest

hotărîrea s-a menținut (f.d.190, 191-200).

Colegiul analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în

vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, constată că legalitatea deciziei este

viciată și poartă un caracter contradictoriu rezultând din următoarele circumstanțe.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată, iar prin prisma prevederilor art. 390 Cod de procedură civilă, decizia

instanței de apel trebuie să conțină motivele concluziilor instanței de apel și

referirea la legea guvernantă; concluziile instanței de apel în urma examinării

apelului.

Instanța de recurs menționează că, instanțele de judecată trebuie să emită

hotărâri clare, având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, în

temeiul principiului clarității hotărârii judecătorești.

Legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești prezumă că între dispozitiv și

5

motivare trebuie să existe concordanță, iar în cazul în care o atare concordanță nu

există, dispozitivul, cuprinzând o altă concluzie decât aceea pe care o impuneau

motivele, această hotărâre este nemotivată și drept consecință necesită a fi anulată.

Colegiul reține că la materialele cauzei pe suport de hîrtie este anexat

dispozitivul deciziei pronunțat la 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în care

se indică că s-a respins cererea de apel declarată de Oleg Jacotă.

S-a admis cererea de apel declarată de Oxana Jacotă.

S-a casat parțial hotărârea din 15 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea încasării de la Oxana Jacotă în beneficiul lui Oleg Jacotă a sumei

de 5000 lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral, și s-a emis în această

parte o hotărîre nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată cerința înaintată de Oleg

Jacotă împotriva Oxanei Jacotă privind repararea prejudiciului moral, în rest

hotărîrea s-a menținut (f.d. 190).

În decizia integrală întocmită ulterior în temeiul art. 389 alin. (4) Cod de

procedură civilă, la fel se conține același dispozitiv sus-menționat (f.d. 191-200).

În conformitate cu art. 274 alin. (1), (4), (5) Cod de procedură civilă, în

procesul-verbal al ședinței de judecată sau al actului procedural îndeplinit în afara

ședinței de judecată se enumeră acțiunile procesuale efectuate de către participanții

la proces și de către instanța de judecată, cu mențiunea locului, a datei și a orei

începerii și terminării fiecărei acțiuni procesuale, respectîndu-se ordinea în care au

fost exercitate.

Ședința de judecată și actele procedurale efectuate în afara ședinței se

înregistrează audio.

În cazul divergențelor între conținutul procesului-verbal și înregistrarea audio,

prevalează înregistrarea audio.

Instanța de recurs menționează că conform înregistrării audio a ședinței de

judecată din 24 iulie 2018, în cadrul ședinței de judecată a fost pronunțat public

dispozitivul deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de Oxana Jacotă.

S-a admis cererea de apel declarată de Oleg Jacotă.

S-a casat hotărârea din 15 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

în partea încasării de la Oleg Jacotă în beneficiul lui Oxanei Jacotă a sumei de

5000 de lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral, și s-a emis în această

parte o hotărîre nouă, prin care s-a respins ca neîntemeiată cerința înaintată de Oleg

Jacotă împotriva Oxanei Jacotă privind repararea prejudiciului moral, în rest

hotărîrea s-a menținut.

Astfel, Colegiul relevă că deși în ședința de judecată a fost pronunțat public

dispozitivul deciziei din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Oxana Jacotă, s-a admis apelul declarat de Oleg Jacotă și

s-a casat hotărîrea din 15 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea încasării de la Oleg Jacotă în beneficiul lui Oxanei Jacotă a sumei de 5000

de lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul moral, în decizia motivată din 24

iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău anexată la materialele cauzei, este indicat că,

apelul declarat de Oleg Jacotă este neîntemeiat și urmează a fi respins, iar apelul

declarat de Oxana Jacotă este parțial întemeiat și pasibil de a fi admis, cu casarea

parțială a hotărîrii primei instanțe.

Prin urmare, este evident că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din

6

24 iulie 2018 anexat la materialele cauzei nu corespunde și este contradictoriu cu

dispozitivul pronunțat public de către instanța de apel în cadrul ședinței de

judecată, după revenirea din camera de deliberare, fapt care incontestabil confirmă

că decizia a fost adoptată de instanța de apel cu încălcarea normelor de procedură

la judecarea prezentei cauze, respectiv nu poate fi menținută.

În conformitate cu art. 241 alin. (6) Cod de procedură civilă, dispozitivul

cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea

integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și

termenul de atac al hotărârii.

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști

dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6 § 1 al CEDO (cauza Hiro Balani vs Spania, 1994).

În această ordine de idei, Colegiul menționează că aceste aspecte necesită a fi

verificate la rejudecarea cauzei or, determinarea acestora reprezintă o circumstanță

necesară examinării complete și obiective a cauzei.

Raportând circumstanțele stabilite la normele de drept procedurale enunțate

supra, Colegiul conchide că examinarea cauzei în ordine de apel s-a produs în mod

arbitrar fiind emisă o decizie care conține concluzii contradictorii.

Or, rezultând din interpretarea art. 6 CEDO, pronunțarea de către instanțele

judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului

fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței

judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea

sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz împotriva Spaniei, 21 ianuarie 1999).

Concomitent, este de menționat că conform prevederilor Recomandării nr.

R(84) privind principiile de procedură civilă proprii pentru ameliorarea funcționării

justiției, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 februarie

1984, hotărârea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor

de drept, să fie clară, înțeleasă de părțile implicate în litigiu și să răspundă într-un

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de părți.

Pe baza celor prezentate, dar și având în vedere că normele de drept procedural

au un caracter imperativ pentru instanțele de judecată, iar încălcarea acestora atrage

după sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza argumentele invocate în

cererea de recurs, care vizează fondul cauzei. Această împrejurare, în sine, reprezintă

o garanție împotriva unei eventuale prejudicieri a imparțialității și independenței

instanței, care urmează să judece cauza în ordine de apel.

Din considerentele menționate supra și pornind de la faptul că eroarea admisă

la judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de Oxana

Jacotă reprezentată de avocatul Nicolae Leșan și de către Oleg Jacotă, de a casa

integral decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei civile spre rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

7

La judecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

mai sus și să emită o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) și alin.(3) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de Oxana Jacotă reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan și de către Oleg Jacotă,

Se casează decizia din 24 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Jacotă împotriva

Oxanei Jacotă privind înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate și încasarea prejudiciului material și moral, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

Victor Burduh

8