2ra-1112/19 — inlaturarea obstacolelor in folosirea imobilului

Dosarul nr.2ra-1112/2019 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (V. Martînenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) Î N C H E I E R E 26 iunie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Cheltuitori împotriva lui Gheorghe Nacu privind înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului, împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 21 februarie 2018 Eugenia Cheltuitor a adresat cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Nacu privind înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara xxxxxxxxx care se află în imediata vecinătate cu ap. xxxxxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Gheorghe Nacu. Prin hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, menținută prin decizia din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, Gheorghe Nacu a fost obligat să demoleze ușa metalică instalată în coridorul comun la apartamentele xxxxxxxx și să-și ia lucrurile personale care se află în coridorul comun. Prin aceeași hotărâre, dînsa a fost obligată să-i permită accesul lui Gheorghe Nacu la încăperea auxiliară; să schimbe ușa de la intrare în apartamentul său nr. xxxxxx, urmând să o instaleze cu deschiderea înăuntru; să-și ia mobilierul și lucrurile personale, aflate în coridorul comun, al apartamentelor nr. xxxxxx cît și să înlăture ușa din metal de la încăperea auxiliară, de la etajul 8 al blocului locativ din xxxxxxx.

A menționat că, Gheorghe Nacu la fel a schimbat ușa de la apartamentul său ce îi aparține cu drept de proprietate, cu deschiderea acesteia în afară. Astfel prin acțiunile sale pârâtul creează obstacole în folosirea coridorului comun, ori de câte 1 ori ușa acestuia este deschisă, dînsa este în imposibilitate de a avea acces în apartamentul său, ceea ce îi creează incomodități. A solicitat reclamanta obligarea lui Gheorghe Nacu de a schimba ușa de la intrarea în apartamentul xxxxxxxx cu deschiderea în interior. Prin hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Cheltuitori Eugenia împotriva lui Nacu Gheorghe cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosință, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, prima instanță a constatat că reclamanta nu a prezentat probe ce ar confirma faptul că i se creează obstacole în folosirea bunului imobil prin faptul că ușa pîrîtului se deschide în afară. Instanța a apreciat că reclamanta are intenție revanșardă față de pîrît, odată ce aceasta a fost obligată la cererea pîrîtului, în alt proces să schimbe ușa apartamentului său ca să se deschidă înăuntru. Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Cheltuitori Eugenia, s-a casat hotărîrea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, și s-a pronunțat o hotărîre nouă de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de Cheltuitori Eugenia împotriva lui Nacu Gheorghe cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului.

S-a obligat Nacu Gheorghe să schimbe ușa de la intrarea în apartamentul său, xxxxxx situat în blocul locativ din xxxxxx, urmînd să o instaleze cu deschiderea înăuntrul apartamentului. Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că soluția instanței de fond privind respingerea cererii Eugeniei Cheltuitori este una greșită, fiind apreciată greșit starea de fapt cu aplicarea incorectă a normelor de drept material.

Colegiul a constatat că deoarece printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă a fost stabilit că deschiderea ușii de la apartamentul ce aparține Eugeniei Cheltuitori, în afară, creează impedimente de utilizare liberă a spațiului comun vecinului acesteia Gheorghe Nacu, reciproc și ușa de la apartamentul ultimului, prin deschiderea în afară, are aceleași efecte asupra posibilităților și modului de utilizare a spațiului comun de către prima, adică îi creează impedimente pentru utilizarea liberă a acestui spațiu comun și de acces nestingherit la locuința sa. Astfel, în situația în care modalitatea de deschidere a ușii în afară a unui apartament din coridorul comun aduce atingere dreptului vecinului la utilizarea fără obstacole a spațiului comun, moment constatat anterior printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă, același efect îl are și faptul deschiderii în afară și a ușii celuilalt apartament, aplicîndu-se regula reciprocității.

Mai mult, prin hotărîrea anterioară s-a stabilit că toate ușile din apartamentele blocului respectiv la data dării imobilului în exploatare aveau deschidere înăuntru. La 13 februarie 2019 Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru, a declarat recurs, solicitând casarea deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărîrii din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit.a), c) Cod de procedură civilă, și anume instanța de apel nu a aplicat corespunzător următoarele norme: art.1 Protocolul I al CEDO, art.46 Constituția Republicii Moldova, art.316 Cod civil, prevederile art.118, 119 Cod de procedura civilă.

Astfel instanța de apel nu a luat în considerație faptul că în cauza dată, sunt incidente normele ce reglementează dreptul de proprietate și nicidecum nu sunt 2 aplicabile normele cu privire la condominiu și la spațiile de uz comun sau terenurile învecinate. Cauzei îi sunt aplicabile normele care garantează dreptul de proprietate. Instanța de apel nu a luat în considerație faptul că intimata nu a dovedit prin nici o probă faptul că Gheorghe Nacu i-ar fi încălcat dreptul la acces în apartamentul său, nici că i-ar fi creat alte impedimente în folosirea bunului. În sensul art. 432 alin. (2) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel a aplicat mai multe legi care nu urmau să fie aplicate și anume prevederile art.355, 376, 377 Cod civil, precum și prevederile art. 1, 5 din Legea condominiului fondului de locuințe, norme care nu sunt aplicabile în prezenta cauză și se referă doar în general la condominiu și la spațiile de folosință comună sau terenuri învecinate.

În sensul art.432 alin. (4) Cod de procedură civilă, erorile comise de către instanța de apel a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Concluzia instanței de apel referitoare la discriminare este nefondată, nefiind bazată pe careva probe veridice și pertinente. Astfel soluția primei instanțe este legală și întemeiată, aceasta examinînd obiectiv și sub toate aspectele circumstanțele cauzei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Colegiul a constatat că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia pe caz la 13 decembrie 2018, iar Gheorghe Nacu a depus recurs împotriva deciziei la 13 februarie 2019, în termenul legal stabilit de art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). La 03 mai 2019, în adresa intimatei Eugenia Cheltuitori a fost expediată copia recursului declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru, cu înștiințarea de a depune referință la recurs.

La 27 mai 2019 Eugenia Cheltuitori, reprezentată de avocatul Aurelia Mîrzîncu, a depus referință la cererea de recurs depusă de Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind neîntemeiată și menținerea deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău fără modificări. Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru, este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept 3 procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța ierarhic inferioară și nu redă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. 4 Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în prezenta cauză sunt similare celor indicate în procesul judecării asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Victor Burduh 5