2ra-1112/19 — inlaturarea obstacolelor in folosirea imobilului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- inlaturarea obstacolelor in folosirea imobilului
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1112/19 — inlaturarea obstacolelor in folosirea imobilului (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2ra-1112/2019
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (V. Martînenco)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)
Î N C H E I E R E
26 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Svetlana Filincova
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat
de avocatul Lilia Pîslaru,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Cheltuitori
împotriva lui Gheorghe Nacu privind înlăturarea obstacolelor în folosirea
imobilului,
împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 21 februarie 2018 Eugenia Cheltuitor a adresat cerere de chemare în
judecată împotriva lui Gheorghe Nacu privind înlăturarea obstacolelor în folosirea
imobilului.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că este proprietara xxxxxxxxx care
se află în imediata vecinătate cu ap. xxxxxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui
Gheorghe Nacu.
Prin hotărârea din 09 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
menținută prin decizia din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, Gheorghe
Nacu a fost obligat să demoleze ușa metalică instalată în coridorul comun la
apartamentele xxxxxxxx și să-și ia lucrurile personale care se află în coridorul
comun.
Prin aceeași hotărâre, dînsa a fost obligată să-i permită accesul lui Gheorghe
Nacu la încăperea auxiliară; să schimbe ușa de la intrare în apartamentul său nr.
xxxxxx, urmând să o instaleze cu deschiderea înăuntru; să-și ia mobilierul și
lucrurile personale, aflate în coridorul comun, al apartamentelor nr. xxxxxx cît și să
înlăture ușa din metal de la încăperea auxiliară, de la etajul 8 al blocului locativ din
xxxxxxx.
A menționat că, Gheorghe Nacu la fel a schimbat ușa de la apartamentul său ce
îi aparține cu drept de proprietate, cu deschiderea acesteia în afară. Astfel prin
acțiunile sale pârâtul creează obstacole în folosirea coridorului comun, ori de câte
1
ori ușa acestuia este deschisă, dînsa este în imposibilitate de a avea acces în
apartamentul său, ceea ce îi creează incomodități.
A solicitat reclamanta obligarea lui Gheorghe Nacu de a schimba ușa de la
intrarea în apartamentul xxxxxxxx cu deschiderea în interior.
Prin hotărârea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Cheltuitori Eugenia împotriva lui
Nacu Gheorghe cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosință, ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, prima instanță a constatat că reclamanta nu a prezentat
probe ce ar confirma faptul că i se creează obstacole în folosirea bunului imobil prin
faptul că ușa pîrîtului se deschide în afară.
Instanța a apreciat că reclamanta are intenție revanșardă față de pîrît, odată ce
aceasta a fost obligată la cererea pîrîtului, în alt proces să schimbe ușa
apartamentului său ca să se deschidă înăuntru.
Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de Cheltuitori Eugenia, s-a casat hotărîrea din 15 iunie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana, și s-a pronunțat o hotărîre nouă de admitere a cererii de
chemare în judecată depusă de Cheltuitori Eugenia împotriva lui Nacu Gheorghe cu
privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului.
S-a obligat Nacu Gheorghe să schimbe ușa de la intrarea în apartamentul său,
xxxxxx situat în blocul locativ din xxxxxx, urmînd să o instaleze cu deschiderea
înăuntrul apartamentului.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că soluția instanței de fond
privind respingerea cererii Eugeniei Cheltuitori este una greșită, fiind apreciată
greșit starea de fapt cu aplicarea incorectă a normelor de drept material.
Colegiul a constatat că deoarece printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă a
fost stabilit că deschiderea ușii de la apartamentul ce aparține Eugeniei Cheltuitori,
în afară, creează impedimente de utilizare liberă a spațiului comun vecinului
acesteia Gheorghe Nacu, reciproc și ușa de la apartamentul ultimului, prin
deschiderea în afară, are aceleași efecte asupra posibilităților și modului de utilizare
a spațiului comun de către prima, adică îi creează impedimente pentru utilizarea
liberă a acestui spațiu comun și de acces nestingherit la locuința sa.
Astfel, în situația în care modalitatea de deschidere a ușii în afară a unui
apartament din coridorul comun aduce atingere dreptului vecinului la utilizarea fără
obstacole a spațiului comun, moment constatat anterior printr-o hotărîre
judecătorească irevocabilă, același efect îl are și faptul deschiderii în afară și a ușii
celuilalt apartament, aplicîndu-se regula reciprocității. Mai mult, prin hotărîrea
anterioară s-a stabilit că toate ușile din apartamentele blocului respectiv la data dării
imobilului în exploatare aveau deschidere înăuntru.
La 13 februarie 2019 Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru, a
declarat recurs, solicitând casarea deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău și menținerea hotărîrii din 15 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana.
În susținerea recursului a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit.a), c) Cod de
procedură civilă, și anume instanța de apel nu a aplicat corespunzător următoarele
norme: art.1 Protocolul I al CEDO, art.46 Constituția Republicii Moldova, art.316
Cod civil, prevederile art.118, 119 Cod de procedura civilă.
Astfel instanța de apel nu a luat în considerație faptul că în cauza dată, sunt
incidente normele ce reglementează dreptul de proprietate și nicidecum nu sunt
2
aplicabile normele cu privire la condominiu și la spațiile de uz comun sau terenurile
învecinate. Cauzei îi sunt aplicabile normele care garantează dreptul de proprietate.
Instanța de apel nu a luat în considerație faptul că intimata nu a dovedit prin nici
o probă faptul că Gheorghe Nacu i-ar fi încălcat dreptul la acces în apartamentul
său, nici că i-ar fi creat alte impedimente în folosirea bunului.
În sensul art. 432 alin. (2) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel a
aplicat mai multe legi care nu urmau să fie aplicate și anume prevederile art.355,
376, 377 Cod civil, precum și prevederile art. 1, 5 din Legea condominiului fondului
de locuințe, norme care nu sunt aplicabile în prezenta cauză și se referă doar în
general la condominiu și la spațiile de folosință comună sau terenuri învecinate.
În sensul art.432 alin. (4) Cod de procedură civilă, erorile comise de către
instanța de apel a dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Concluzia instanței de apel referitoare la discriminare este nefondată, nefiind
bazată pe careva probe veridice și pertinente. Astfel soluția primei instanțe este
legală și întemeiată, aceasta examinînd obiectiv și sub toate aspectele circumstanțele
cauzei.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Colegiul a constatat că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia pe caz la 13
decembrie 2018, iar Gheorghe Nacu a depus recurs împotriva deciziei la 13
februarie 2019, în termenul legal stabilit de art. 434 alin. (1) Cod de procedură
civilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin.(2).
La 03 mai 2019, în adresa intimatei Eugenia Cheltuitori a fost expediată copia
recursului declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul Lilia Pîslaru, cu
înștiințarea de a depune referință la recurs.
La 27 mai 2019 Eugenia Cheltuitori, reprezentată de avocatul Aurelia Mîrzîncu,
a depus referință la cererea de recurs depusă de Gheorghe Nacu, reprezentat de
avocatul Lilia Pîslaru, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind
neîntemeiată și menținerea deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău fără modificări.
Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de
avocatul Lilia Pîslaru, este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
3
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de
avocatul Lilia Pîslaru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de către instanța ierarhic inferioară și nu redă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv
nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în
verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute
în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs
nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
4
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,
însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună
de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,
decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului
invocate în prezenta cauză sunt similare celor indicate în procesul judecării asupra
cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de avocatul
Lilia Pîslaru.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gheorghe Nacu, reprezentat de
avocatul Lilia Pîslaru.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Svetlana Filincova
Victor Burduh
5