2ra-1148/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1148/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-1148/19
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Sanduța
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu
ÎNCHEIERE
19 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ion Șiman,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Șiman
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din data de 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de către Ion Șiman, s-a menținut hotărârea din data de
02 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 07 august 2018 Ion Șiaman a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în
termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral în mărime de 500 000 lei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 08 februarie 2016 a depus la
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, acțiunea civilă împotriva SA Moldova-Film cu
privire la constatarea încălcării dreptului la muncă și la carieră profesională, anularea
actelor juridice emise de către SA Moldova-Film, repunerea în drepturi și încasarea
prejudiciului moral și material.
Ion Șiman a menționat că instanța de fond în decurs de un an și cinci luni nu a
purces la examinarea cauzei în fond, chiar dacă acesta era un litigiu de muncă, care se
examinează în termeni mai restrânși. La data de 06 iunie 2017 Judecătoria Chișinău,
sediul Centru a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată. Curtea de Apel Chișinău la 01
februarie 2018 a admis apelul său, a casat hotărârea și a dispus restituirea cauzei la
rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată.
Reclamantul a mai indicat că până la depunerea prezentei acțiuni litigiul său de
muncă nu este soluționat.
1
În circumstanțele redate, reclamantul consideră că i-a fost încălcat dreptul la
judecarea în termen rezonabil a cauzei menționate, i-a fost încălcat dreptul la un proces
echitabil, protejat de prevederile Constituției Republicii Moldova, a Legii nr.87 din 21
aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, dar și paragraful 1 din Convenția Europeană
pentru Drepturile Omului.
Prin hotărârea din 02 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Ion Șiman.
(f.d.60, 67-78)
Prin decizia din 12 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de către Ion Șiman, s-a menținut hotărârea din data de 02 noiembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d.105, 106-116)
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că participanții la
proces au contribuit în mare măsură la tergiversarea procesului, ori, cum s-a constatat
mai multe ședințe de judecată au fost amânate la cererea participanților sau pe motivul
lipsei atât a reclamantului cât și a pârâților. Mai mult ca atât, având în vedere
complexitatea cauzei, instanța a avut nevoie de un termen mai lung pentru a elucida
toate circumstanțele cauzei și a emite o hotărâre legală.
La 11 aprilie 2019 Ion Șiman a declarat recurs împotriva deciziei din 12 martie
2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emitea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii. (f.d.119-123)
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au
interpretat în mod greșit legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept
material, ceea ce a condus la soluționarea greșită a cauzei.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
12 martie 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 04 aprilie 2019. Recursul
declarat de către Ion Șiman la 11 aprilie 2019, este declarat în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de Ion Șiman, este
inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că
Ion Șiman a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot
fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
2
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
de către Ion Șiman, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă Ion Șiman, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Ion Șiman inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.
(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
3
Recursul, declarat de către Ion Șiman, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nina Vascan
Maria Ghervas
4