3r-141/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-141/19 Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva) DECIZIE 19 iunie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Ilia Ciolac, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei împotriva lui Ilia Ciolac, Elenei Cazangi și Marinei Croitor cu privire la revocarea din funcție a membrilor Comisiei Electorale Centrale - Ilia Ciolac, Elena Cajangi, Marina Croitor, împotriva încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții Apel Cahul, prin care a fost declarată inadmisibilă cererea reconvențională, ca fiind depusă cu expirarea termenului prevăzut de art. 209 Codul administrativ, c o n s t a t ă: La data de 20 noiembrie 2017 Adunarea Populară a Găgăuziei a depus la Curtea de Apel Comrat cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilia Ciolac, Elenei Cazangi și Marinei Croitor cu privire la revocarea din funcție a membrilor Comisiei Electorale Centrale - Ilia Ciolac, Elena Cajangi, Marina Croitor.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017 a fost admis demersul Curții de Apel Comrat și a fost dispusă strămutarea cauzei spre examinare la Curtea de Apel Cahul (f.d. 72-74, vol. I) Prin încheierea din 31 ianuarie 2018 a Curții de Apel Cahul a fost dispusă suspendarea procesului în cauza dată până la data rămânerii irevocabile a hotărârii Curții de Apel Comrat în cauza de contencios administrativ la acțiunea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea hotărârii nr. 125 – VII din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei” (f.d. 208-210, vol. I). Prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost reluată examinarea cauzei date (f.d.

40-41, vol. II). În ședința de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare pârâtul Ilia Ciolac a depus cerere reconvențională prin care a solicitat anularea hotărârii nr. 125-VIII/VI 2 din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”, adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei, ca fiind ilegală. Prin încheierea din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost declarată inadmisibilă cererea reconvențională depusă de Ilia Ciolac împotriva Adunării Populare a Găgăuziei nr. 125 -VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”, ca fiind depusă cu expirarea termenului prevăzut de art. 209 Codul administrativ.

La data de 02 mai 2019 Ilia Ciolac a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 13 aprilie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și emiterea unei noi încheieri cu privire la primirea spre examinare a acțiunii reconvenționale. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel neîntemeiat a declarat inadmisibilă cererea reconvențională, deoarece dânsul anterior nu a contestat hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 125-VII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia”.

A indicat că, anume prin această hotărâre a fost decisă revocarea sa din funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, însă în funcția de membru nu a încălcat niciodată disciplina muncii, legile organice și acte normative subordonate legii, iar aceste argumente precum că cei trei membri ai Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei au încălcat Regulamentul Găgăuziei, Legea cu privire la Statutul special autonom al UTA Găgăuzia și Codul electoral al Găgăuziei sunt niște aberații. A mai indicat că acțiunea reconvențională a depus-o în instanța de judecată cu respectarea prevederilor art. 172, 173 Codul de procedură civilă.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Codul administrativ a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. În conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că încheierea contestată a fost pronunțată la data de 13 aprilie 2019, adică după data intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 242 Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu 3 stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 13 aprilie 2019, iar la 25 aprilie 2019, adică în termenul prevăzut de lege Ilia Ciolac a declarat recurs. În confomitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Ilia Ciolac urmează a fi respins, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii judecătorești, este în drept să respingă recursul. În conformitate cu art. 207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209.

Conform art. 209 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în termen se aplică corespunzător. Iar, art. 163 lit. a) din Codul administrativ prevede că, procedura de examinare a cererii prealabile nu se efectuează dacă actul administrativ individual este emis de către Guvern, un consiliu local sau Adunarea Populară a Găgăuziei.

Din actele cauzei rezultă că Ilia Ciolac la data de 13 aprilie 2019 la Curtea de Apel Cahul a depus cerere reconvențională în contencios administrativ, prin care a solicitat anularea hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 126-VII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire a sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”. Astfel, Ilia Ciolac a solicitat anularea actului administrativ individual nefavorabil, emis de Adunarea Populară a Găgăuziei în privința sa, or conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel just a stabilit că normele de drept enunțate reglementează procedura admisibilității acțiunii în contenciosul administrativ, în special condițiile și termenii de depunere a acțiunii. 4 Notează completul specializat în cauze de contencios administrativ că, acțiunea în contestare, care prevede anularea unui act administrativ individual, se înaintează în instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data comunicării sau notificării actului administrativ, dacă legea nu prevede procedură prealabilă.

La caz, emiterea actului administrativ individual de către Adunarea Populară a Găgăuziei, legiuitorul nu a prevăzut necesitatea procedurii de examinare a cererii prealabile, iar acțiunea în cazul dat se depune direct în instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile din momentul comunicării actului administrativ individual. Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire a sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”, i-a fost comunicată lui Ilia Ciolac, or prezenta cauză se află în curs de examinare din 20 noiembrie 2017, adică o perioadă îndelungată.

Mai mult, instanța de recurs menționează că Ilia Ciolac cunoștea despre emiterea hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 125-VII/VI din 10 noiembrie 2017, fapt ce se confirmă prin prezența sa la ședințele de judecată din data de 23 ianuarie 2018 și 31 ianuarie 2018 la judecarea cererii de chemare în judecată depusă inițial de Comisia Electorală Centrală împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea deciziei nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017, când a fost examinată chestiunea suspendării procesului. La fel s-a stabilit că, la examinarea cauzei sus-indicate, Ilia Ciolac a avut calitatea procesuală de intervenient accesoriu, fiind adoptată hotărârea din 14 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat.

Totodată, din actele cauzei este cert faptul că Ilia Ciolac nu a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii reconvenționale și nu a prezentat probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit le lege. În circumstanțele expuse, completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel just a stabilit ca fiind inadmisibilă cererea reconvențională depusă de Ilia Ciolac împotriva Adunării Populare a Găgăuziei cu privire la anularea hotărârii nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire a sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”, ca fiind depusă cu omiterea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 209 Codul administrativ.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele invocate de recurent sunt nejustificate, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), 258 alin. (3) Cod administrativ, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 5 d e c i d e: Se respinge recursul depus de Ilia Ciolac. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru