3ra-122/19 — anularea actelor

3ra-122/19 — anularea actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3ra-122/19

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (V. Hudoba)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (L. Caraianu, A. Curdov, Șt. Starciuc)

D E C I Z I E

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Valeriu Doagă

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Comisia Electorală

Centrală a Găgăuziei împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, intervenienți

accesorii Elena Cazanji, Mariana Croitor, Ilie Ciolac cu privire la contestarea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-a respins apelul declarat de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei și s-a

menținut hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat,

c o n s t a t ă:

La 11 ianuarie 2018, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, intervenienți

accesorii Elena Cazanji, Mariana Croitor, Ilie Ciolac cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii, reclamanta CEC a Găgăuziei a invocat că la data de

10 noiembrie 2017, în cadrul celei de a VIII-a sesiune a Adunării Populare a

Găgăuziei a fost adoptat hotărârea nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu

privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”,

în care este indicat că Adunarea Populară a Găgăuziei adoptă prezenta hotărâre în

scopul de a îmbunătăți eficiența activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei

în baza Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017, prin

care activitatea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei a fost recunoscută

nesatisfăcătoare în baza pct. g) alin. (2) art. 21 din Codul electoral al Găgăuziei nr.

60-XXVII/V din 31 iulie 2015, ținând cont de încălcările art. 38 din Constituția

Republicii Moldova, art. 28 alin. (1-3) al Regulamentului Găgăuziei (Gagauz-Yeri)

nr. 28-XXX/I din 05 iunie 1998, art. 3, art. 91 alin. (1), art. 92 alin. (1) din Codul

1

electoral al Găgăuziei nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015, admise de Comisia

Electorală Centrală a Găgăuziei.

Reclamanta CEC a Găgăuziei a indicat că în dispozitivul hotărârii nr. 125-

VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei

Electorale Centrale a Găgăuziei”, Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să se

adreseze la Curtea de Apel Comrat cu o cerere privind demiterea din funcție a

membrilor CEC a Găgăuziei, înaintați de Adunarea Populară a Găgăuziei și anume

Elena Cazanji, Mariana Croitor, Ilie Ciolac și a recomandat Comitetului Executiv al

Găgăuziei și Curții de Apel Comrat să adreseze Curții de Apel Comrat o cerere de

demitere a membrilor CEC a Găgăuziei, desemnați de către aceștia.

Reclamanta a specificat că nu este de acord cu hotărârea Adunării Populare a

Găgăuziei nr. 125-VIII/VI din data de 10 noiembrie 2017, deoarece această hotărâre

a fost adoptată cu încălcarea legii, cu încălcarea competenței și procedurii stabilite,

prin urmare urmează a fi anulată.

Reclamanta CEC a Găgăuziei a indicat că Adunarea Populară a Găgăuziei nu a

soluționat chestiunea privind demiterea membrilor CEC a Găgăuziei, dar a decis să

se adreseze la Curtea de Apel Comrat cu o cerere privind soluționarea chestiunii

date, prin urmare consideră că prin această hotărâre au fost lezate drepturile CEC a

Găgăuziei.

Reclamanta a indicat că preambulul hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 conține următoarele: „În scopul de a

îmbunătățirii eficienței activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei în baza

Hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei nr. 89-V/VI din 4 iulie 2017, prin care

activitatea Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei a fost recunoscută

nesatisfacătoare în baza pct. g) alin. (2) art. 21 din Codul electoral al Găgăuziei nr.

60-XXVII/V din 31 iulie 2015, ținând cont de încălcările art. 38 din Constituția

Republicii Moldova, art. 28 alin. (l)-(3) al Regulamentului Găgăuziei (Gagauz-Yeri)

nr. 28-XXX/I din 05 iunie 1998, art. 3, art. 91 alin. (1), art. 92 alin. (1) din Codul

electoral al Găgăuziei nr. 60-XXVII/V din 31 iulie 2015, admise de Comisia

Electorală Centrală a Găgăuziei”, însă în preambul nu există motive, care ar

determina că acțiunea hotărârii se referă exclusiv la unii membrii Comisiei

Electorale Centrale a Găgăuziei.

Reclamanta CEC a Găgăuziei consideră că prin această hotărâre au fost

încălcate drepturile CEC a Găgăuziei. Denumirea hotărârii, ca element de

identificare a actului normativ, indică direct că acțiunea nu este îndreptată, în mod

individual, în privința unor membri ai CEC a Găgăuziei, inclusiv delegați în

componența ei de către Adunarea Populară a Găgăuziei, dar este adresată Comisiei

Electorale Centrale a Găgăuziei.

Reclamanta a indicat că în dispozitivul hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei

nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017, se conține nu doar un element, prin care

Adunarea Populară a Găgăuziei hotărăște să se adreseze la Curtea de Apel Comrat

cu cerere privind demiterea membrilor CEC a Găgăuziei, înaintați de Adunarea

Populară a Găgăuziei: Cazanji Elena, Croitor Marina, Ciolac Ilie, dar în punctul doi

se recomandă Comitetului Executiv al Găgăuziei și Curții de Apel Comrat să depună

la Curtea de Apel Comrat cerere privind demiterea membrilor Comisiei Electorale

Centrale a Găgăuziei, desemnați de către aceștia. Astfel, în mod evident, Adunarea

2

Populară a Găgăuziei a întreprins o încercare de a înlătura membrii Comisiei

Electorale Centrale a Găgăuziei.

Reclamanta CEC a Găgăuziei a declarat că Curtea de Apel Comrat nu a propus

candidaturi în componența CEC a Găgăuziei, respectiv nu este în drept să depună

cerere cu privire la demiterea membrilor CEC a Găgăuziei, delegați de instanțele de

judecată din mun. Comrat, raionul Ceadâr-Lunga și raionul Vulcănești a UTA

Găgăuziei.

Reclamanta a menționat că legislația în vigoare în domeniul electoral nu

prevede norme de drept, care ar permite Adunării Populare a Găgăuziei să

întreprindă anumite acțiuni, prin intervenirea abuzivă în activitatea instituțiilor care

au delegat reprezentanții săi în componența CEC a Găgăuziei. Mai mult ca atât,

legislația în vigoare și normele internaționale, cum ar fi: Convenția privind

standardele alegerilor democratice, drepturilor și libertăților electorale în statele

membre ale Comunității Statelor Independente, ratificată prin Legea nr. 267 din data

de 16 iulie 2004, Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de

la Veneția în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare din Veneția, din data de 18-19

octombrie 2002, nu permit crearea și activitatea altor structuri (organe), care

înlocuiesc total sau parțial statutul, competențele și atribuțiile altor instituții și nu

permit libera revocare a membrilor organelor electorale.

Reclamanta CEC a Găgăuziei a invocat că conform prevederilor art. 11 alin.

(1)-(3) ale Convenției privind standardele alegerilor democratice, drepturilor și

libertăților electorale în statele membre ale Comunității Statelor Independente,

ratificată prin Legea RM nr. 267 din 16 iulie 2004, pregătirea și desfășurarea

alegerilor, asigurarea și apărarea drepturilor și libertăților electorale ale cetățenilor

și controlul respectării lor, sunt suportate de către organele electorale (comisia

electorală), statutul, competența și atribuțiile cărora sunt stabilite de Constituție și

actele legislative. Nu se admite constituirea și activitatea altor structuri (organe,

organizații), care substituie organele electorale, integral sau parțial, își exercită

funcția sau împiedică activitatea lor sau ilegal intervin în activitatea lor, sau le

atribuie statutul și împuternicirile sale. Modul de constituire, atribuțiile, organizarea

activității organelor electorale, precum și modul, temeiurile și termenele de

dizolvare a componenței organului electoral sau a încetării înainte de termen a

mandatelor membrilor organului electoral, se stabilesc prin lege. Concomitent,

modul de încetare înainte de termen a mandatelor membrilor organului electoral, în

temeiurile prevăzute de lege, și, de asemenea, numirea de către organul abilitat a

unui nou membru al organului electoral în schimbul celui demis, nu ar trebui să

împiedice organul electoral să-și exercite atribuțiile ce-i revin, să încalce integritatea

procesului electoral, să ducă la nerespectarea termenelor de îndeplinire a acțiunilor

electorale, să încalce drepturile și libertățile electorale ale cetățenilor.

Reclamanta CEC a Găgăuziei a menționat că conform pct. 3.1. lit. f) al

Capitolului II, condițiile de implementare a principiilor al Codului bunelor practici

în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 52-a

Sesiuni Plenare din Veneția din data de 18-19 octombrie 2002, organismele care

numesc membrii comisiilor electorale, nu trebuie să aibă posibilitatea de a-i revoca

din funcție. Punctul 77 al Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de

Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare, prevede că revocarea

3

membrilor comisiilor electorale de către organele care i-au numit în funcție, trebuie

evitată, deoarece pune la îndoială independența lor. Revocarea discreționară este

inadmisibilă, însă este admisibilă revocarea pentru culpă disciplinară sau pentru

incompetență. În acest caz, motivele revocării trebuie să fie formulate în mod clar și

expres în lege, însă de exemplu, aluzia la „acțiuni ce discreditează comisia" nu este

admisibilă.

Reclamanta a declarat că recomandarea adresată Comitetului executiv al

Găgăuziei și Curții de Apel Comrat, de a se adresa la Curtea de Apel Comrat cu

cerere privind demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei,

desemnați de către aceștia, care se conține în pct. 2 al hotărârii Adunării Populare a

Găgăuziei nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017, atestă faptul că Adunarea

Populară a Găgăuziei, neîntemeiat și ilegal a încălcat competența stabilită a Adunării

Populare a Găgăuziei, cunoscând de la început că Curtea de Apel Comrat nu a propus

candidaturi în componența CEC a Găgăuziei, atribuindu-le altor instituții statut și

competențe de demitere a membrilor CEC a Găgăuziei și în același timp a exercitat

presiune asupra Comitetului executiv al Găgăuziei.

Reclamanta CEC a Găgăuziei a menționat că prin această hotărâre nu doar se

atribuie statut și competențe de demitere a membrilor CEC a Găgăuziei unor altor

instituții și se exercită presiuni asupra Comitetului Executiv al Găgăuziei, dar și se

blochează activitatea CEC a Găgăuziei în perioada electorală. La momentul depuneri

acțiunii se desfășura campania electorală pentru noile alegeri ale Adunării Populare

a Găgăuziei, în circumscripția electorală nr.10 Vulcănești. În rezultatul demiterii

membrilor CEC a Găgăuziei va fi imposibilă desfășurarea ședințelor CEC a

Găgăuziei, din motivul imposibilității asigurării cvorumului, fapt care va împiedica

efectuarea întregului complex de proceduri stabilite de legislația în vigoare.

Prin urmare, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, anularea hotărârii nr.

125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 a Adunării Populare a Găgăuziei „Cu privire la

sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei” și hotărârii

nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017 a Adunării Populare a Găgăuziei „Cu privire la raportul

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre rezultatele alegerilor Adunării

Populare a Găgăuziei”, ca fiind ilegale în fond și emise cu încălcarea legii.

La 22 martie 2018 CEC a Găgăuziei a depus cerere de concretizare a acțiunii,

în care suplimentar celor invocate în cererea de chemare în judecată, a indicat că

actele contestate au fost adoptate de Adunarea Populară a Găgăuziei, fără a fi

respectată procedura adoptării lor, și anume nu au fost examinate anterior în cadrul

comisiilor specializate a Adunării Populare a Găgăuziei.

Prin hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a

respins ca fiind nefondată, cererea de chemare în judecată înaintată de Comisia

Electorală Centrală a Găgăuziei împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, în partea

pretenției cu privire la anularea hotărârii nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu

privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”

și s-a respins ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție, în partea

pretenției cu privire la anularea hotărârii nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017 „Cu privire

la raportul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre rezultatele alegerilor

Adunării Populare a Găgăuziei din 20 noiembrie 2016”.

4

Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

declarat de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei și s-a menținut hotărârea din

data de 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

04 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost expediată participanților la proces

la data de 22 octombrie 2018, prin scrisoarea de expediere anexată la materialele

cauzei (f.d.223 vol. I), fiind recepționată de recurenta CEC a Găgăuziei la data de

25 octombrie 2018, conform trimiterii poștale DS3805082977AS (f.d.226 vol. I).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul a fost declarat

de CEC a Găgăuziei prin intermediul poștei electronice și a oficiului poștal la data

de 21 decembrie 2018 (f.d.1, 13 vol. II), adică cu respectarea termenului indicat la

art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurenta CEC a Găgăuziei a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărârii, prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de CEC a

Găgăuziei, sau casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

În motivarea cererii de recurs, suplimentar celor indicate în cererea de chemare

în judecată, recurenta CEC a Găgăuziei a indicat că instanța de apel nu a dat

apreciere tuturor probelor prezentate de părți și nu a identificat care sunt

circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei, neexaminînd

argumentele invocate în cererea de apel de către CEC a Găgăuziei.

Recurenta CEC a Găgăuziei a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de

faptul că Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 125-VIII/V1 din data de

10 noiembrie 2017, a fost adoptată după totalizarea rezultatelor alegerilor,

confirmarea legalității alegerilor și validarea mandatelor deputaților Adunării

Populare a Găgăuziei de către Curtea de Apel Comrat.

Recurenta a relatat că instanța de apel nu a luat în considerare faptul că normele

de drept și circumstanțele de fapt, menționate în preambulul hotărârii Adunării

Populare a Găgăuziei, nu au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței,

admisibilității și veridicității.

Recurenta CEC a Găgăuziei consideră că o importanță semnificativă pentru

judecarea cauzei o are faptul că actele contestate prin cererea de chemare în judecată

afectează imparțialitatea CEC a Găgăuziei. Astfel, în baza hotărîrilor contestate în

litigiul dedus judecății, la 21 noiembrie 2017 Adunarea Populară a Găgăuziei s-a

adresat la Curtea de Apel Comrat, cu cerere de suspendare din funcție a membrilor

CEC a Găgăuziei și, în prezent, cauza se află în curs de examinate la Curtea de Apel

Cahul.

La 08 februarie 2019, recurenta CEC a Găgăuziei a depus cerere de recurs

suplimentară, în care adițional celor invocate în cererea de recurs inițială, a

menționat că la data de 04 octombrie 2018 Președintele CEC a Gagauziei a depus la

5

Curtea de Apel Comrat cerere privind amînarea ședinței, din motiv participării

acestuia la prezentarea Planului strategiei de dezvoltare pentru anii 2018 - 2020.

La fel, recurenta CEC a Găgăuziei a invocat că în cererea de amînare a

menționat despre imposibilitatea de participare la ședința de examinare a cauzei a

reprezentantei CEC a Gagauziei, Ana Mihaliciuc, din motivul aflării în concediu

medical.

Respectiv, recurenta a indicat că instanța de apel a ignorat cererea de amînare,

prin ce i-a îngrădit dreptul de a participa la examinarea apelului, de a susține

motivele apelului și dreptul de a fi prezent la cercetarea probelor.

În adresa intimaților Adunarea Populară a Găgăuziei, Elena Cazanji, Mariana

Croitor și Ilie Ciolac, la 10 ianuarie 2019 a fost expediată copia recursului declarat

de CEC a Găgăuziei, iar la 08 februarie 2019 a fost expediată copia recursului

suplimentar declarat de CEC a Găgăuziei, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței. Însă, intimații, Adunarea Populară a Găgăuziei,

Elena Cazanji, Mariana Croitor, Ilie Ciolac, nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit, la cererea de recurs declarată

de CEC a Găgăuziei.

Prin încheierea din 13 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de CEC a Găgăuziei împotriva deciziei din 04 octombrie 2018 a Curții de

Apel Comrat, a fost considerat admisibil.

Verificând decizia recurată, în limitele controlului de legalitate, în raport cu

criticele invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că se impune respingerea recursului și

menținerea hotărârii din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și

deciziei din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

Din materialele cauzei reiese că la 11 ianuarie 2018, Comisia Electorală

Centrală a Găgăuziei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Adunării

Populare a Găgăuziei, intervenienți accesorii Elena Cazanji, Mariana Croitor, Ilie

Ciolac cu privire la contestarea actelor administrative (f.d.1-8 vol. I).

Prin hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a

respins ca fiind nefondată, cererea de chemare în judecată înaintată de Comisia

Electorală Centrală a Găgăuziei împotriva Adunării Populare a Găgăuziei, în partea

pretenției cu privire la anularea hotărârii nr.125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu

privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”

și s-a respins ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție, în partea

6

pretenției cu privire la anularea hotărârii nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017 „Cu privire

la raportul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre rezultatele alegerilor

Adunării Populare a Găgăuziei din 20 noiembrie 2016” (f.d.151 vol. II).

Prin decizia din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat s-a respins apelul

declarat de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei și s-a menținut hotărârea din

17 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat (f.d.214-222 vol. I).

Respectiv, Colegiul relevă că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta

CEC a Găgăuziei a solicitat admiterea acțiunii, anularea hotărârii nr. 125-VIII/VI

din 10 noiembrie 2017 a Adunării Populare a Găgăuziei „Cu privire la sporirea

eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei” și hotărârii nr. 89-

V/VI din 04 iulie 2017 a Adunării Populare a Găgăuziei „Cu privire la raportul

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre rezultatele alegerilor Adunării

Populare a Găgăuziei”, ca fiind ilegale în fond și emise cu încălcarea legii.

Pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit că la 04 iulie 2017 Adunarea

Populară a Găgăuziei a adoptat hotărârea nr. 89-V/VI „Cu privire la raportul

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre rezultatele alegerilor Adunării

Populare a Găgăuziei din 20 noiembrie 2016”, prin care activitatea Comisia

Electorală Centrală a Găgăuziei a fost apreciată ca fiind nesatisfăcătoare.

La 10 noiembrie 2017 Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat hotărârea nr.

125-VIII/VI „Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale

Centrale a Găgăuziei”, prin care a decis să se adreseze la Curtea de Apel Comrat cu

o cerere privind demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei

Cazanji Elena, Croitor Mariana, Ciolac Ilie și a recomandat Comitetului Executiv al

Găgăuziei să se adreseze la Curtea de Apel Comrat cu cerere de demitere a

membrilor Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei.

Totodată, la 14 iulie 2017, în buletinul oficial al Găgăuziei EKSPRES-KANON

a fost publicată hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei „Cu privire la raportul

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre rezultatele alegerilor Adunării

Populare a Găgăuziei din 20 noiembrie 2016, prin urmare, hotărârea contestată i-a

fost adusă la cunoștință reclamantei Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei la data

de 14 iulie 2017.

La 27 noiembrie 2014 Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei s-a adresat la

Adunarea Populară a Găgăuzie cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea

hotărârii nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 a Adunării Populare a Găgăuziei

„Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei” și hotărârii nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017 a Adunării Populare a

Găgăuziei „Cu privire la raportul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre

rezultatele alegerilor Adunării Populare a Găgăuziei”.

Colegiul relevă că instanțele ierarhic inferioare corect au respins ca fiind depusă

cu omiterea termenului de prescripție prevăzut de art. 14 alin. (1) al Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din data de 10 februarie 2000, pretenția cu

privire la anularea hotărârii nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017 „Cu privire la raportul

Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre rezultatele alegerilor Adunării

Populare a Găgăuziei din data de 20 noiembrie 2016”.

Conform art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data

de 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său,

7

recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă,

autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,

revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Art. 15 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de

10 februarie 2000 prevede că cererea prealabilă se examinează de către organul

emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia

urmînd a fi comunicată de îndată petiționarului dacă legislația nu prevede altfel.

Din actele cauzei, instanța de recurs reține că CEC a Găgăuziei a depus cerere

prealabilă în adresa Adunării Populare a Găgăuziei, prin care a solicitat inclusiv

anularea integrală a hotărârii nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017 a Adunării Populare a

Găgăuziei „Cu privire la raportul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre

rezultatele alegerilor Adunării Populare a Găgăuziei”, la 27 noiembrie 2017.

Deși, hotărârea contestată i-a fost adusă la cunoștință reclamantei Comisiei

Electorale Centrale a Găgăuziei la 14 iulie 2017, cînd hotărîrea contestată a fost

publicată în buletinul oficial al Găgăuziei EKSPRES-KANON.

Mai mult, în ședința de judecată a primei instanțe s-a stabilit că conținutul

hotărârii nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017 a Adunării Populare a Găgăuziei i-a fost adus

la cunoștință președintelui CEC a Găgăuziei, Comur I.P., care a fost prezent la

ședința Adunării Populare a Găgăuziei din 04 iulie 2017, fapt confirmat prin

înregistrarea video a acestei ședințe.

Respectiv, hotărârea nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017 a Adunării Populare a

Găgăuziei „Cu privire la raportul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre

rezultatele alegerilor Adunării Populare a Găgăuziei” a fost contestată cu omiterea

termenului de 30 de zile, prevăzut de art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din data de 10 februarie 2000.

Ori, hotărârea menționată supra a fost adusă la cunoștință CEC a Găgăuziei cel

tîrziu la 14 iulie 2017, dar a fost contestată cu cerere prealabilă doar la data de

27 noiembrie 2017.

Mai mult, reprezentantul reclamantului CEC a Găgăuziei în cadrul ședinței de

judecată din 17 aprilie 2018 a invocat că nu poate comunica momentul în care a aflat

despre actele administrative contestate, și anume despre hotărârea nr. 125-VIII/VI

din 10 noiembrie 2017 a Adunării Populare a Găgăuziei și hotărârea nr. 89-V/VI din

04 iulie 2017 a Adunării Populare a Găgăuziei.

Astfel, CEC a Găgăuziei a omis termenul de 30 de zile pentru înaintarea cererii

prealabile cu privire la anularea hotărârii nr. 89-V/VI din 04 iulie 2017 a Adunării

Populare a Găgăuziei „Cu privire la raportul Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei despre rezultatele alegerilor Adunării Populare a Găgăuziei” și nu a

solicitat repunerea în termen.

Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare corect au ajuns la concluzia

că reclamanta Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei a omis termenul de

prescripție pentru contestarea hotărârii Adunării Populare a Găgăuziei „Cu privire

la raportul Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei despre rezultatele alegerilor

Adunării Populare a Găgăuziei” și a respins cererea de chemare în judecată în

această parte, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Totodată, Colegiul menționează că art. 16 alin. (1) al Legii menționate supra,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-

8

un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă

sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze

instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte,

a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Respectiv, instanțele ierarhic inferioare întemeiat au ajuns la concluzia de a

respinge ca nefondată cererea de chemare în judecată în partea cerințelor cu privire

la anularea hotărârii nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 „Cu privire la sporirea

eficacității activității Comisiei Electorale Centrale din Găgăuzia", prin urmare,

argumentele CEC a Găgăuziei precum că, instanțele de judecată au dat apreciere

greșită probelor prezentate și nu au elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei sunt neîntemeiate.

Colegiul menționează că instanțele ierarhic inferioare pentru a concluziona

sub aspectul temeiniciei sau netemeiniciei acțiunii au verificat pretențiile prin

prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte,

rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă, conform cărora

instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în

consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al

concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu argumentele

părților, circumstanțele pricinii, probele administrate și cercetate și normele de drept

material aplicabile raportului litigios.

Instanța de recurs reține că art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ

nr. 793 din data de 10 februarie 2000 prevede că orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se

poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține

anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

Conform art. 5 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din data de

10 februarie 2000, subiecți cu drept de sesizare în contenciosul administrativ sunt:

a) persoana, inclusiv funcționarul public, militarul, persoana cu statut militar, care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri – în condițiile art.14 al prezentei legi; b) Guvernul, Cancelaria de Stat, oficiul

teritorial al Cancelariei de Stat, președintele raionului și primarul – în condițiile

Legii privind administrația publică locală; c) procurorul care, în condițiile Codului

de procedură civilă, atacă actele emise de autoritățile publice; d) Avocatul Poporului

sau, după caz, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, care, la sesizarea

persoanei vătămate într-un drept al său, atacă actele administrative – în condițiile

Legii nr.52 din 3 aprilie 2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul); d1)

Autoritatea Națională de Integritate – în condițiile Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate; e) instanțele de drept comun și cele

specializate, în cazul ridicării excepției de ilegalitate – în condițiile art.13 al

prezentei legi; f) alte persoane, în conformitate cu legislația în vigoare.

9

Instanța de recurs reține că din normele legale citate supra, se desprinde drept

condiție pentru adresarea persoanei cu o cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ, existența vătămării într-un drept prevăzut de

lege.

Colegiul relevă că instanța de apel corect a stabilit că CEC a Găgăuziei nu a

probat existența vătămării unui drept al său, ca persoană juridică. Ori, prin hotărârea

Adunării Populare a Găgăuziei nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017, contestată

de CEC a Găgăuziei s-a decis adresarea la Curtea de Apel Comrat cu cerere privind

excluderea din componența CEC a Găgăuziei a trei membri: Elena Cajangi, Marina

Croitor și Ilie Ciolac, dar nu au fost lezate drepturile CEC a Găgăuziei.

Astfel, simplu fapt că hotărârea nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 a

Adunării Populare a Găgăuziei are denumirea: „Cu privire la sporirea eficacității

activității Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”, nu probează lezarea

drepturilor CEC a Găgăuziei, ori în hotărîrea adoptată de Adunarea Populară a

Găgăuziei lipsește în esență lezarea dreptului recurentei.

Colegiul respinge argumentul recurentei CEC a Găgăuziei precum că hotărârea

Adunării Populare a Găgăuziei nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 a fost

adoptată cu încălcarea competenței și a procedurii stabilite.

Or, conform art. 12 alin. (3) lit. d-e) al Legii privind statutul juridic special al

Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994, de competența

Adunării Populare ține fixarea, organizarea și efectuarea alegerilor de deputați în

Adunarea Populară și aprobarea componenței Comisiei Electorale Centrale pentru

efectuarea alegerilor; fixarea alegerilor în autoritățile administrației publice locale

din Găgăuzia; efectuarea referendumului local în problemele ce țin de competența

Găgăuziei.

În conformitate cu art. 51 pct. 12-13 al Regulamentului Găgăuziei, de

competența Adunării Populare a Găgăuziei țin fixarea și efectuarea alegerii

Adunării Populare a Găgăuziei, Guvernatorului Găgăuziei, autorităților

administrației publice locale, aprobarea componenței Comisiei Electorale

Centrale pentru alegerea Adunării Populare, Guvernatorului Găgăuziei și

autorităților administrației publice locale și fixarea și efectuarea referendumului

local în problemele ce țin de competența Găgăuziei.

Iar, art. 56 al Regulamentului Găgăuziei prevede că modul de activitate a

Adunării Populare a Găgăuziei, a Prezidiului, a comisiilor permanente și a

aparatului se stabilește de Regulamentul Adunării Populare.

Respectiv, Colegiul relevă că problema soluționată prin hotărârea Adunării

Populare a Găgăuziei nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 ține de competența

Adunării Populare a Găgăuziei, care a respectat procedura privind adoptarea acestei

hotărîri.

Art. 26 al Legii contenciosului administrativ nr. din 10 februarie 2000, prevede

că actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care:

a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind

emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii

stabilite.

În litigiul dedus judecății, instanța de recurs reține că nu au fost stabilite

temeiuri de nulitate a actului administrativ contestat.

10

Prin urmare, Colegiul conchide că instanțele ierarhic inferioare corect au

respins ca neîntemeiată pretenția înaintată de CEC a Găgăuziei cu privire la anularea

hotărârii nr. 125-VIII/VI din 10 noiembrie 2017 a Adunării Populare a Găgăuziei

„Cu privire la sporirea eficacității activității Comisiei Electorale Centrale a

Găgăuziei”.

Subsecvent, instanța de recurs indică că nu se impune motivarea în detaliu a

unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge recursul declarat împotriva hotărîri pronunțate de o instanță

inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței,

Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Colegiul menționează că art. 20 din Constituția Republicii Moldova prevede

că, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.

Motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că, cererile lor au fost

analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs învederează

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că, întinderea

motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în

instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de

practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29;

Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a

răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că

judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate

(Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența CtEDO

în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor instanței, unde funcția

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a

fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de

asemenea o obligație corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa,

motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse. CtEDO

a menționat că, este motivată în mod corespunzător o decizie care permite părților

să facă uz efectiv de dreptul lor de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

Astfel, instanța de recurs conchide că decizia instanței de apel conține o

apreciere, ce determină definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției la

care s-a ajuns.

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

11

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge recursul declarat de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei și de a

menține hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și decizia

din 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei.

Se menține hotărârea din 17 aprilie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central

și decizia 04 octombrie 2018 a Curții de Apel Comrat în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei împotriva

Adunării Populare a Găgăuziei, intervenienți accesorii Elena Cazanji, Mariana

Croitor, Ilie Ciolac cu privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Valeriu Doagă

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

12